276 matches
-
Kronprinz-ul îl întreabă pe prințul Salm la ce oră este de serviciu și dacă nu-i va fi posibil să ni se alăture. Auzind cuvântul "serviciu", Salm, care este tratat ca o rudă (datorită soției sale) și care este tutuit și strigat cu prenumele Emmanuel, ia pe loc poziția reglementară a inferiorului față de superiorul căruia i se adresează, și îl văd țeapăn, cu brațele lipite de trup, răspunzând cu vocea impersonală pe care o adoptă militarul pentru a-și informa
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
contururile videosferei 104. Un cinematograf este un loc public unde fiecare se simte singur; în fața televizorului, la care fiecare se uită acasă, te simți alături de toată lumea. Marele ecran îți vorbește cu "dumneavoastră", dar ca să faciliteze un tête-à-tête; cel mic te tutuiește, dar ca să cuprindă o masă. Există și excepții, Cele zece porunci într-o parte și Hervé Guibert în cealaltă*, dar să mergi la cinema în grup rămâne o sărbătoare personalizantă, în timp ce să deschizi televizorul este o plăcere solitară, dar depersonalizantă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, ci și notația mai mult decat lapidara despre Glissando dintr-O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema; autorul acesteia, Marian Tutui, exilează filmul care ne interesează la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea Daneliuc abordează cu succes mai multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată de filme realizate în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011. 9) Sava, Valerian, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, Editura Paralelă 45, Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD PARK1 Lector univ. dr. Maria Cătălina RADU Universitatea Tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
odată cu ecranizarea unui român de epocă, Glissando din 1984" (în cap. "În trena "Deceniului Satanic"", din O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1,Editura Paralelă 45, 2011, p. 27). 12 Marian Tutui, O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema,ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011, pp. 48-50. 13 Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și a lucrat pentru serviciile secrete daneze), Karl Friedrich Koeppen (care a devenit un cunoscut cercetător al budismului), Ludwig Buhl (care a tradus în germană Memoriile lui Casanova) și Friedrich Engels. Acesta își amintește: "Îl cunoșteam bine pe Stirner, ne tutuiam, era o persoană cumsecade, mult mai puțin înfricoșătoare decât se prezenta el însuși în Unicul. Avea ceva pedant, care dăinuia în el din anii de învățământ". Engels a făcut de asemenea singurul portret păstrat al lui Stirner: o schiță desenată
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în buzunarul stîng, neras, țepii albi, trăgînd ușa glisantă aplecat, îmi dați voie să stau și eu aici? Bacău, ora 7, amețit de citit Marin Sorescu, "La Lilieci", stînjenit de martori, după somn băiatul alături, paisprezece ani, sînt din Roman, tutuiesc, te cred student, cum ți-am și zis, vreau să-mi arăți "Mersul trenurilor", să-mi explici cum se folosește, crești instituția maturizarea, oamenii în instituții sociale, te fac om mai puțin decît le faci tu pe ele instituții! ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru prima dată când îmi permiteam să intru în casa unui director. După ... nu mai știu câte minute ... eram total atemporal ... Dl.Director apare cu două plicuri în mână spunându-mi: ai aici un plic pentru nea Petrache Todicescu (se tutuiau, căci erau un fel de rude ... D-na Apostoleanu și D-na Todicescu erau surori), căruia i-am scris să facă ce știe ... dar să te primească pedagog la Școala Normală "Vasile Lupu" din Iași unde este director; mai ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe http://www.gandul.info/news/rezultate-bac-2011-2010-2009-cum-s-a-prabusit-promovabilitatea-de-la-80-la-44-in-trei-ani-vezi-pe-harta-judetele-cu-cele-mai-dramatice-scaderi-8436272, accesat la data de 12.01.2012. Șimonca, Ovidiu, Se poate demitiza istoria?, în "Observator cultural" din 3-9 martie 2004, p. 5. Tița, Claudia, Retrospectiva Anului Ștefan cel Mare și Sfânt. De când ne tutuim voievozii și sfinții?, în "Cultura. Săptămânal editat de Institutul Cultural Român", din 15-21 decembrie 2004, pp. 8-10. * * * "Adevărul" (București), octombrie-decembrie 1999. "Ardealul" (Brașov), noiembrie 1942; decembrie 1943. "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979. Binecredinciosul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Financiar" din 1 octombrie 2004, p. 7). 8 Cristina Modreanu, Poze din manualul de istorie, în "Adevărul literar și artistic", din 6 iulie 2004, p. 7. 9 Ibidem. 10 Claudia Tița, Retrospectiva Anului Ștefan cel Mare și Sfânt. De când ne tutuim voievozii și sfinții?, în "Cultura. Săptămânal editat de Institutul Cultural Român", din 15-21 decembrie 2004, pp. 8-10. 11 Întrebările adresate istoricilor radiografiau cu atenție stările de spirit contradictorii, de la care se revendicau majoritatea criticilor pe această temă: "în ce mod
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Paralelismul Babis/narator (autor) este deseori invocat în roman. În timpul plimbărilor cu Negotei ,acesta, aflând de faptul că Vasi îi povestește istoria vieții lui și a celuilalt Babis, îl întreabă dacă nu cumva scrie "Sau scrii? ...Nu cumva scrii? mă tutuise deodată, glumeț, cu o amenințare glumeață, oprindu-se din nou în ninsoarea bogată 31. Altădată îl apostrofează cu apelativul autor: Ah, autorule, autorule! Îmi făcu el cu degetul, nu m-aș mira să aflu azi, mâine, că noaptea eu mă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ora 4½ plecat la Cotroceni cu Elisabeta și doamnele. Cu trenul special la Comana, o oră întârziere, deoarece Înălțimile Lor au plecat abia la ora 6 din Rusciuc, în loc de ora 5. Ora 7 trenul ajunge în Comana, salutare călduroasă, ne tutuim de îndată. Stephanie fermecătoare, el foarte plăcut. Ora 8 București (Filaret), primire frumoasă, prezentare a miniștrilor, vârfurilor etc. Gardă de onoare, imnul național austriac. Elisabeta prezintă doamnele, care oferă buchete. Colonia austriacă este prezentă. Elisabeta cu arhiducesa Stephanie în prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
onoare, fanfara cântă imnul românesc. Miniștrii Tisza și Szaprach, cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
similară cu aceea a generalului patriot Ion Pacepa, care n-a mai vrut însă să-l slugărească pe fostul șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, Ceaușescu Nicolae, ajuns la președinție împreună cu numeroasa și neomenoasa lui familie domnitoare. Nicolae Mihai, Tutui, Gavrilă, brunetul Radu, toți bătăușii care în 1956 au nenorocit pe studenții români au fost puși să spioneze pentru familia Ceaușescu de către Năstase, cel care a condus represiunile împotriva tineretului universitar. Pe banii smulși poporului, în funcții oficiale, cu acoperiri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spontan, excesele chiar în vis)... Cu anii, însă, o uitasem, pentru că ea plecase în Germania; pentru că totul s-a schimbat și sentimentele s-au atenuat, și vremurile... * Și tocmai aici, stând amândoi pe o bancă, Teodosie (care refuză să mă tutuiască, așa cum l-am rugat) îmi spune în șoaptă că, la plecarea domnișoarei G. din țară, el s-a prezentat cu un buchet de flori la Gara de Nord. "Cinci trandafiri", șoptește el... Și "m-a sărutat pe obraz, atunci. I-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
psihologice. Mai ales, culpabilizarea inventată, delict de uneltire contra ordinii sociale, dădea câmp larg de investigare și răzbunare oamenilor legii... — Arată anchetei activitatea dușmănoasă pe care d ta ai desfășurat-o împotriva regimului democrat popular din R.P.R!, l-a tutuit de la începutul interogatorului, desfășurat în prima zi a arestării, locotenentul major Mihăilescu Gheorghe, care îi semnase actul de arestare. — Eu nu am desfășurat nici un fel de activitate împotriva regimului democrat popular din R.P.R., a răspuns fără șovăială poetul. — Răspunsul dumitale
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lucruri, putem spune în apărarea sa că era arogant cu stil. Obișnuia să folosească mereu formula de politețe "vous" (dumneavoastră) și niciodată nu a folosit "tu" în relațiile de muncă. Un coleg apropiat l-a întrebat odată dacă se puteau tutui. "Dacă doriți", a replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
palat, în haine negre și cu pantaloni cu dungă, ca pentru o obișnuită audiență de lucru, a fost invitat să aștepte într-o cameră, nefiind el cel așteptat. Atunci, generalul Sănătescu, care era camarad și prieten cu Antonescu și se tutuiau, l-a chemat el la telefon și i-a spus; "Ioane ce faci, nu vii, că regele vrea să-ți vorbească?" Ce scenă îngrozitoare: "Ioane, nu vii?", cînd știa la ce-l chema... După arestarea mareșalului Antonescu la palat, regele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai percepe nimic din lumea înconjurătoare, își dizolvă, torențial, interlocutorul, clămpăne precipitat, ridică glasul, se ridică în picioare, gesticulează spasmodic, se înveselește imprevizibil și se înfurie devastator. (Subspecie: stilul fluvial, cumulativ, cu intercalări infinite, divagații, derapaje, deliruri.) 10. Vorbitorul informal. Tutuie, americănește, pe toată lumea, e „interactiv“, pantomimic, matter-of-fact. Băiat de viață, nepretențios (dar smart), săritor (și la propriu, și la figurat), tolerant, trendy. Ireproșabil, inexpugnabil, indigerabil. ...Și așa mai departe. Portret-robot De câțiva ani buni, la felurite colocvii și conferințe internaționale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și comportamentale universale. Mai întâi, sunt, toți, hiper-relaxați (engl. „informal“). Îmbrăcați sport, vindecați de orice reflexe „catedratice“, colocviali până la argou, ei țin să se prezinte auditoriului ca niște băieți pragmatici, ușor abordabili, fără fasoane. Gesticulează amical, adoptă poziții destins-întâmplătoare, te tutuie, îți fac cu ochiul, înfruntă problemele dificile cu o voioșie demitizantă, matter of fact. Ideea e că tocmai au venit de la un jogging sănătos și că sunt gata de o tacla sinceră, în jurul mesei din bucătărie. În sfera „informalului“ intră
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tare. Ceruse din pivnița tatălui ei vin cămășuit, altfel spus, un vin foarte vechi, care-i fusese rezervat lui Filip. A fost turnat imediat. "Mulțumesc, Lillișu, mi-ai făcut o mare plăcere, dar, à propos, ce-ar fi să ne tutuim?" Fata acceptă, fericită, era cel mai frumos cadou ce i se putea oferi. Nel îi pregătise și ea o surpriză lui Filip. Încă un tablou lucrat în secret. Portretul lui Hector. Văzut din profil, cu capul întors spre privitor. Silueta
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Umerii se ridicară, la un moment dat, apoi reveniră la linia inițială. Gestul putea fi tradus prin asta este, încă nu s a prins, îi pică greu fisa. Excursia asta, dar încă nu ți-ai dat seama - prefer să ne tutuim, formula de politețe este absurdă într-un astfel de context în care noi doi venim de undeva, iar toți ceilalți sunt dintr-o cu totul altă parte, suntem deja legați unul de celălalt, prin... hmm... prin destin, exact, asta doream
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu-și aduce aminte de tinereța sa - și fiecare a avut una - de acele hotărâri de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în paragrafe a copilei, ca să nu-i zică pe nume, să n-o tutuiască - să n-o sărute. Celelalte calea - vale, dar o guriță? cât lumea. Așa erau și ei. De vorbit despre... istorie, geografie și alte lucruri folositoare da! se-nțelege, cât vrei dar o guriță, tu? pe nume? - niciodată! Așa ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu-și aduce aminte din juneța sa - și fiecare a avut una - de acele angajamente de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în paragrafe ale copilei ca să nu-i spuie pe nume, să n-o tutuiască, să n-o sărute - celelalte ar fi cum ar fi, dar încai * guriță, cum pustia! Așa erau și ei. De vorbit despre istorie, geografie și alte lucruri folositoare - da, se-nțelege, cât vrei - dar o guriță, un tu, un pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de a se raporta la problemele și provocările pe care i le lansează tinerii. Marele său merit e acela de a se fi adaptat și a fi reacționat la astfel de provocări. E meritul viitorului academician care acceptă să fie tutuit de liceeni, Cine ești tu André?, întrebare al cărei răspuns e o sinteză a mărturiei sale Dumnezeu există, eu L-am întâlnit. Astfel că Întrebări despre Dumnezeu e o continuare a asumării statutului său de mărturisitor într-o lume în
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]