2,252 matches
-
cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de frică. Numai grijă să nu fie zărit și să nu cadă. Vântul subțire, încărcat de parfumuri de iarbă uscată și cenușă, îi trecea prin păr. Sus, răsuflă ușurat. Se orientă orbește după direcția vântului, fără să ridice capul, și coborî ca-ntr-o fântână, în întunericul din cabina proiectoarelor. Conurile de lumină îndreptate spre scenă făceau de acolo, de jos, bezna de nepătruns. Se înălță întinzând gâtul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
treacă Înainte să vadă ce era de văzut. În Încăperea cu războiul de țesut, Încă În lucru se afla un preș țesut din zdrențe, cum se Flora Stănescu - mai poartă Încă prin casele de oameni săraci dar curați. A răsuflat ușurat inspectorul, că nu-i plăcea să tot facă la procese verbale de constatare și impuneri pe orice fleac. Și-a terminat controlul financiar pentru care venise În comună și a plecat. În mintea lui și astăzi stăruie acea Întâmplare și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
banii asiguraților, cred că de asta medicamentele gratuite se plătesc. Nu?! Vă rog să mă contraziceți. A apelat la reprezentanța în teritoriu a M.S., direcția sanitară a județului: aici i s-a spus da - se poate. În sfârșit, a respirat ușurată. Dar ce-a urmat este interesant și de remarcat pentru toți: a început alt război al hârtiilor: cereri, aprobări, comisii de verificare a mamei și copilului; comisia trebuia să certifice că nu se poate interveni pe teritoriul României pentru salvarea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pradă calculelor financiare și groazei lor legendare de „tevatură“. O vreme, proiectul „reparații“ atârna greu în buzunarele tuturor. Trecea un timp până când cineva (Lea, de obicei) se încumeta să decreteze că acum nu avem timp, bani, nervi, spațiu, condiții... Răsuflam ușurat. Nici un intrus la orizont. Nemărturisit, simțeam bucuria difuză de a redeveni incontestabil. Regatul meu redevenea al meu, iar eu îmi reluam aura de unic specialist în compromisuri tehnice. Revizitam mirosurile de umezeală familiare. Îmi reinventariam avutul. Reevaluam picurul neîntrerupt de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
durează exact atît cît să te-ntrebi, după ce dispare, dacă a fost reală sau ai trăit doar un vis iar și iar repetabil. Cînd, ca smuls din vrajă, Lupino a auzit undeva, în spate, foșnet de crengi uscate, a respirat ușurat. "Se trezește pădurea", și-a spus, știind că de-acum aveau să apară, treptat, zorii dătători de speranță. A grăbit pasul, fidel planului de a se îndepărta repede de haită. La o bucată de drum, foșnetul s-a repetat. Cineva
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și chemarea se auzi din nou, mai anemică decît prima dată. Era posibil? Se strecură înapoi cu spatele, incapabil să se rotească în spațiul îngust în care se afla. Încercă, fără izbîndă, să întoarcă privirea. Ocoli riscant prima stîncă. Respiră ușurat, redescoperind o palmă de piatră ușor ieșită în relief, și reuși să se răsucească. Se grăbi să ocolească și a doua stîncă care-i obtura vederea. Și, ajuns dincolo, încremeni. În fața ochilor lui, agățat de-un colț salvator, aproape dispărut
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nu trebuie decît să mă luați cu voi pentru a mă naște a doua oară. Lupii captivi? Pe ei nu-i mai așteaptă nimeni acasă. Aici e casa lor, acum. Dar aici n-a fost casa mea niciodată! Lupino respiră ușurat. Avea atîtea de învățat de la buna sa mamă! Avea atîta dragoste de dat, și atîta de luat! Aveau timp. Așa după cum spusese mama lui, începeau o nouă viață. Era timp pentru toate. Aveau să-și împărtășească trăirile ultimilor ani. Aveau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Simte pe limbă, subit, un gust acru, de murături. Ciudat? Ba nu! Mai curând normal! Să așeze mai întâi borcanele. Locul lor este în bibliotecă, lângă peretele rămas liber, fără rafturi. Abia acum se poate lăsa pe un fotoliu, răsuflând ușurat. Fluieră ușor, privind admirativ cele zece recipiente frumos aliniate. Curios, n-a avut niciodată o mai puternică nostalgie a concretului de cum a avut astăzi, chiar de dimineață. S-a bucurat aproape copilărește când, bărbierindu-se, lama l-a ciupit puțin
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
frământărilor sale. Ce pot pricepe femeile din chinurile creației? Fără îndoială, și nevasta îl va întreba tot de murături... Va răspunde afirmativ, ca să nu lungească discuția: oricum, n-ar duce la vreun rezultat. Însă, până unaalta, este singur! Oftează vădit ușurat. Începe să urmărească zilnic nivelul apei din cele zece borcanereviste. Va trebui să fie atent! Dacă operele au o viață proprie, apoi nici comentariile critice nu pot avea decât tot o existență specifică, poate chiar mai plină de curiozități. Așa că
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
decât era cazul, vârsta, bat-o vina...), cu capul cât o bute și puțind de la o poștă a alcool dublu rafinat și se răstigni exemplar și de bunăvoie, în semn de mare recunoștință,la loc între filele romanului, care răsuflară ușurate de vreme ce își recuperaseră personajul principal. Romanul cu „r“ mare, Tristețea fagotului meu, o metaforă a zădărniciei vieții pe pământ, a vieții supuse vremurilor și propriilor ițe genetice, culturale, geografice, geopolitice, ajunsese la desăvârșire. Zilele în care proaspăta autoare de romane
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
speriat. Nu știam ce ți s-a întâmplat. Mai întâi nu mi-ai răspuns, apoi îmi intra mesageria. Bine că ești bine, dar să nu-mi mai dai emoții de genul acesta că te bat cu mâna mea! Ana răsuflă ușurată îmbrățișându-și prietena. Karina se gândea dacă să-i mărturisească Anei despre întâlnirea din pădure, sau să păstreze secretul până va afla cine e acel bărbat. Era mai bine să nu-i spună nimic deocamdată, să nu se îngrijoreze și
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o copleșiră emoțiile. Va găsi o nouă scrisoare? Pașii îi deveniră nesiguri, în contrast cu vitalitatea de care dăduseră dovadă pe stradă când se întorcea acasă în pași de dans, purtând-o tot mai aproape de obiectivul care îi oferea surprize. Nimic. Răsuflă ușurată, dar în același timp o undă de dezamăgire întristă chipul vesel al Karinei. Cutia scârțâia iritant la fiecare mișcare. Se opri întrebându-se de ce aștepta nerăbdătoare un semn din partea lui? Cum reușea să o bulverseze atât prezența cât și absența
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
tușit În timpul lecturii, nimeni nu și-a ridicat ochii În tavan, În afară de bătrânul Tronaru. Mai toți fumau țigară de la țigară, scrumând pe jos. „Dacă nu voi găsi fericirea“, se intitula ciclul poematic al bardului, iar la sfârșit cu toții au răsuflat ușurați, au tușit, și-au dat coate. Ionela a pus deoparte chitara și i-a cerut lui Spiridon o țigară, iar Spiridon i-a dăruit-o prompt, cu gesturi largi, de parcă ar fi invitat-o În alcov. — Așadar, domnul Ionescu ne-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să se mai vadă o vreme Înainte să... el Însă, obișnuit să nu i se refuze nimic, a devenit brutal și a violat-o; În mai puțin de un minut terminase. „Asta a fost tot?“ parcă s-a Întrebat Ionela ușurată. Acum că erau prieteni, Lucian dispunea de ea ori de câte ori avea chef să Îi facă vreun cadou - la urma urmei erau tineri, iar ea Îi iertase brutalitatea de la prima Întâlnire, Îl dojenise astfel Încât să Îi Înmoaie inima și <citation author="unknown
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
deschid gura și am să spun. Creierul lui știe că deja au trecut două secunde din cele trei permise. Și gura lui se deschide brusc și Cava nosa spune cum a fost la vernisaj? Și imediat, toată ființa lui oftează ușurată și gândul lui spune te iubesc și ești femeia mea orice s-ar întâmpla și am să fac orice și am să lupt cu oricine și am să omor pe oricine vrea să mi te ia și sunt în stare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a mai aprins o țigară cu ochii pe jumătate închiși, rea. — Ani de zile mi-am strivit sânii după aia și i-am dușmănit. îmi dădeam pumni în piept. Mama mea... cățeaua. — Nici acum n-ai crevase, am încurajat-o, ușurat că măcar aici nu trebuia să mint. Așa cum zăcea pe spate, fumând, îi cădeau într o parte, molcuț, însă mie îmi place asta, ador femeile neter minate. Eram în camera ei de la hotel și ne pupaserăm foarte mult, dar ea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
aperitiv", discutând despre vrute și nevrute, ca să-și omoare timpul. Beatrice încă nu apăruse, fiind prinsă în ultimele vise. Când masa a fost aranjată, te ispiteau arome, forme și culori, care de care mai atrăgătoare și apetisante. Apăru și Beatrice, toți respirară ușurați și se așezară la masă. Pentru Petre și Camelia era o plăcere să-i vadă cum le fug ochii de la un platou la altul, exact ca în copilărie. Ospătarii stilați, puși la papion și jachete albe, erau mereu în mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cafea, declarându-și "oficial" sprijinul pentru proiect, urmând a discuta pe mai departe etapele de parcurs. I-a propus chiar să meargă, într-o zi, să vadă mai multe "oferte" pentru cei 10 000 de metri pătrați. Petre a răsuflat ușurat, după discuția cu "organul". N-a fost ușor, dar simțea că proiectul "l-a prins" și că a început din nou să devină un om de afaceri energic și întreprinzător. Pe drum se întâlni cu Carmen. Tânăra era frumoasă, îmbujorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu cărămizi, cherestea, ciment, betoniere, tablă pentru acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la Ana, la măsuța de sub nuc, la Toni și Pic cel mic... Cât fusese prins "în vale", Ana se ocupase de schițe și desene pentru facultate, dar și de gospodărie, de grădină, de bucătărie. Petre descoperi ce meșteră e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce-a plecat, domnul Nakai a întrebat, îngrijorat, ce-a vrut polițistul. — A spus că nu va face raport. Am avut impresia că vecinii din apropierea gardului au auzit ce-am spus. Au început să se împrăștie pe la casele lor, răsuflând ușurați. Domnul Nakai mi-a urat noapte bună și și-a văzut de drum. Am rămas singură, preocupată de stiva de lemne care luase foc. Mi-am ridicat ochii plini de lacrimi spre cer și am observat că se crăpa, încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
undeva, în picioare. Nu-s nici buni, dar nici prea răi, spunea el când am intrat în cameră. Bănuiesc că toată conversația lor a decurs astfel. Mama îi sorbea cuvintele. „Deci, nu e nimic grav“, mi-am zis eu, răsuflând ușurată. Mi-am adunat tot curajul și am întrebat: — Ce părere aveți de mama? Medicul din sat zicea că are ceva la plămânul stâng. Sunteți de aceeași părere? — Ce? N-are nimic, răspunse el, degajat. — Ce bine! M-am liniștit! Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mână la piept, la frunte, la buzele negre, unsuroase, schițând salutul oriental. Mi-am luat rămas bun și am ieșit afară. Catedrala nu era departe. O zării pe același trotuar pe Karin venind repede spre mine fără să mă vadă, ușurată parcă, asemene acuiva care până atunci cărase ceva greu. Mă oprisem, privind-o, iar ea, ca și cum ar fi simțit că se uită cineva la ea, înălță capul ei drag, zâmbind și făcându-mi semn cu mâna înmănușată, într-o mănușă
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
imobilă, tăcută, suspicioasă, cu un aer ostil. Nu-mi explic. Nu sunt decât aceiași pe care i-am văzut sus comunicativi, vorbăreți, veseli, relaxați sau exuberanți. Ce oare îi poate transforma aici într-un soi de mutanți sumbri? Am respirat ușurat când, în sfârșit, m-am văzut din nou la suprafață, sub cerul lui Dumnezeu. În pofida ultimului episod, am părăsit Barcelona cu imaginea luminoasă a unei metropole deopotrivă orgolioasă și fastuoasă, mândră de grandoarea sa, dar paradoxal lipsită de orice aroganță
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
de la talcioc să pună placa " Ce bine e cu tine, de-ai ști cât e de bine, aici m-aș cuibări, n-aș mai pleca de-aci...". De la orice distanță vom auzi lingurița învârtindu-se în ceașcă - și vom respira ușurați.
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]