557 matches
-
obținut medalia de aur la Târgul de Expoziție de la Vaslui. Laptele ce pleacă de la ferma gălățeană nu vede lumina zilei decât în paharul consumatorului, la fel ca în Olanda. Mai exact, în doar 20 de minute, laptele ajunge direct din ugerul vacii, de la o temperatură de 37 de grade, în tancul de răcire, unde este păstrat până la livrare la o temperatură de patru grade. Nu mai avem laptele muls pe scăunel, cu mâna, în condiții nu se știe cum. Nimeni însă
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
nu vrei să cerșești veșnicia e-n fire să nu fii interesat de provocări de-nțeles să lași pământul de sus să respire să slugărești lustruind stele din mers Că zborul pică deseori numai seara când heruvimi mulg zorii cu uger de rouă și-ți picură-ntre pleoape arome-o peltea întinsă să-mpartă cerul privirii în două Cum a fost și la începuturile Lumii când Tu ai despărțit pământul de ape - întâi licăr de viață în semințele humii și zborul
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]
-
Umbră dispăruse. Eu mă grăbeam spre casă. Dinspre o fereastră răzbătea până la mine cuvântarea unui ins, care făcea pledoaria democrației originale. Jocul umbrei unui cran de televizor albnegru mi-a tăiat alea pe trotuar. Cerul mustea lumină. Deasupra cartierului, din ugerele stelelor, picura laptele nopții, în timp ce eu fredonam „Primăvară” de Antonio Vivaldi. Cartierul e vedea în vale, ca un cer coborât pe pământ.-Unde suntem? Probabil mărșăluiesc spre Iad. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Drumul spre iad e presărat cu stele
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un verb căzut în rugi s-au ivit două năluci dintr-un complement bizar ți-aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi fi stejar blestemat de mari ocări aștept trenurile-n gări trenuri goale și năluce unul vine și se duce altul a rămas o
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
ministere considerate păguboase, cum ar fi „Cultura” sau „Sănătatea” sau Servciile Naționale de Informație Publică, adică tot ceea ce este mai specific pentru afirmarea națională, pentru formarea și însănătoșirea Statului Național Român, dar care nu ajunge la prea multe mameloane de la ugerul bugetului. În vreme ce, țepuindu-i, un Videanu ia țâța grasă de la „Economie” unde totul se redistribuie prin băieții deștepți, Udrea dă iama în toate fondurile de dezvoltare europeană, Blejnar e la ANAF, dar nu pentru sine, ci ca să facă rost de bani
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
sîntem ca fructele și ca semințele, dar dom' colonel, care scăpase de consoartă, blestemînd-o de soartă, se băga în sufletele tuturor, amintindu-le că le-a zis el să se pună pe făcut fîn, pentru că vaca e vacă, dom'le, ugere pline cu lapte crud și fierbinte, din care poți să faci brînză și unt, da' ce mare scofală faci, dacă nu pui și tu mîna la aia și la ailaltă, că așa se vede omul gospodar în curtea lui, cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU CUVÂNTULUI Verde și dulce, ca o rădăcină, să se sperie de atâta lumină, să se întindă iedera eternă pe zidul virgin, de peșteră caverna - suplu și cald, ca un lujer sugă și lapte din al Caprei uger și, sibilinic, să urce în zbor clipă să-l plângă de dor - rotund și bogat în coroană, să semene cu ultima-mi toamnă, să-l miruie ploaia și vântul să-l nemureasca Pământul. Referință Bibliografica: ELOGIU CUVÂNTULUI / Ion Mârzac : Confluente
ELOGIU CUVÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356143_a_357472]
-
CA PE MAMA. Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă făceam rost de vre-o găleată, dar mai des ne năpusteam flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte ca vițelușii... Zâmbeam, eram fericiți! De abia acum am găsit răspunsul la întrebarea de unde aveau vacile noastre lapte și pentru noi?!.. Mi-am dat seama mult mai târziu... Când plecau acasă mulgătoarele, treceau pe lângă săniuș și
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
tatăl meu Vasile, tractorist, de nanu Gheorge Porcireanu, șeful fermei de oi, Leonid Feghiu, zootehnicul ș.a. Da...ce amintiri triste azi, dar frumoase, plăcute atunci... Eu și Colliță Porcireanu o aveam pe Ruginica, care era foarte cuminte, ne primea la uger ca pe copiii ei, ne slobozea laptele ușor. Eu aveam două țâțe ale mele, iar Coliță pe altele două, dar pe care niciodată nu le încurcam. Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
cuminte, ne primea la uger ca pe copiii ei, ne slobozea laptele ușor. Eu aveam două țâțe ale mele, iar Coliță pe altele două, dar pe care niciodată nu le încurcam. Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți să caute altele. Dar până la urmă știau toate mulgătoarele, care sunt vacile noastre, a copiilor a căror părinți erau legați direct cu ferma de oi și vaci. Da, așa a fost...și eram fericiți! Îmi amintesc
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste: / A fost, / va fi, / este”. GEORGE BALAN. O mecanică
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă, despre marile sale realizări, iar la sarmale, despre medaliile lui. Abia la grătarul din uger de vițică, despre marile sale cuceriri amoroase. Cu o mână pe paharul de vin roșu și cu cealaltă pe sub halatul Didinei care râdea îmbujorată de cinstea ce i se făcea. Cam când lucrurile ajunseseră și la bancuri cu specific rural
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
Autorului Iubiți dușmani și trădători, Uzurpatori și iude, Nu vă e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu vă pasă De neamul ce l-ați ferecat? Iubiți călăi ce ați ucis A patriei suflare, Nu
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
după zâmbetul lui, dar m-am făcut că nu-l văd și ca să nu-i dau răgaz să se gândească la răspunsul meu, l-am întrebat: -Și cu vițelul cum o să facă? -La fel cum a făcut cu tine; pe ugerul vacii o să pună iarăși bălegar frământat cu pământ galben și cu apă. O să-i fie scârbă și lui, așa cum ți-a fost ție și nu o să mai sugă. Nu l-am mai întrebat nimic în ziua aceea. Auzisem atâtea răutăți
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
pica, De necrezut, numai o dat', și-a doua zi o refuza! O mirosea strâmbând din bot, se comporta ca și un bou, Din ce motiv?...mare netot! avea dorinți de ceva nou, Nici cu Marìe, cu Fifi chiar, ce uger, nene, șold rotund! De îl făcea și pe-un măgar să treacă iazul pe la fund, Nu a mai vrut a doua zi, privind la ele ca un chior, Că Jean, aproape-a-nnebuni, îl pregătea de abator, Și-abia-nspre prânz când
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă, despre marile sale realizări, iar la sarmale despre medaliile lui. Abia la grătarul din uger de vițică despre marile sale cuceriri amoroase. Cu o mână pe paharul de vin roșu și cu cealaltă pe sub halatul Didinei care râdea îmbujorată de cinstea ce i se făcea. Cam când lucrurile ajunseseră și la bancuri cu specific rural
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
mai bine am răbdat în tăcere, m-am închis în mine, dar de unde Dumnezeu să fi bănuit că satyrul de lîngă mine are un suflet atît de tandru, ca de fîn dospit după care se dau pierdute văcuțele cele cu ugerele mustind de lapte?! Adelinei îi străluceau ochii, ea era o femeie zveltă, mignionă, cu sîni potriviți ca mărime, cu un mijlocel unduios și cu un funduleț aproape obraznic, la firmă bărbații făceau spume în jurul ei, dar ea se ținea tare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă ugerul oii între degete, să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o voce
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]