KorAP: Find »[drukola/base=uliță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...232 >

5,781 matches

Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343

VIE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Am nimerit, din întâmplare, în micuțul sat de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât

MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-

MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a fi atentă la scoicile sfărâmate

MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354

zbaterea, amarul și mai ales dorurile lui?... Unde Dumnezeu am fost atâta amar de ani! Acum am aproape 14 ani- se gândea Olia- asa ca ași fi avut atâta timp să vorbeasc cu Bunelu, nu să mă duc mereu pe ulițele Tohatinului,la joaca !...Sau cu gândul la Orașul Mare cum numea ea Chșinăul.... Să fi stat la povești cu el,să-i fi mângâiat eu obrazul brăzdat de cutele vieții și să-i fi șters eu lacrima cu șervetul... “Mă

SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806

o ninsoare zdravăna. Adia un vânt călduț și, parcă, din cer, cădea fulgi mari de zăpadă. Copacii erau albi, iar părul fetelor devenise alb, de parcă toate odată parcurseseră întreaga perioadă a vieții și, acum, se aflau la vârsta senectuții. Pe ulița copilăriei mele ningea cu petale albe ale florilor, care se scuturau. Pe strada 1 Mai, pașii călcau pe o poteca de vise înălbite de această primă-vară. Mă întorceam în orașul natal după un secol de gânduri și dor. Drăgășaniul rămăsese

BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bratul_andromedei.html [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961

mii de steluțe cad încet Și îmbrăcă al pomilor ram, Ele inspirându-l pe poet, Ca să cânte albul diafan. Te farmecă peisajul de vis Ce blânda iarnă l-a dăruit. Ea a zugrăvit un paradis, Din albul zăpezii inedit. Pe ulițe au ieșit copiii, Din zăpadă să facă un om. Ei au adunat bulgării mii, De pe sub poartă, de pe sub pom. Iată că omul cel dolofan, Încet, încet se conturează. Și apare mândru pe maidan, Iar copiii îl decorează. Pe al său cap

POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485014778.html [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338

Acasa > Poezie > Credinta > MAI DĂ-MI O ȘANSĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e ulița plină de vise Și timpul mai scurt ca oricând, Prin colb, trec picioarele-ncinse Iar eu după ele-alergând... caznă-mi sfârșesc înserarea, În Sudoarea-nghețată mi-e rug, Mai bat orologii în zarea Spre care de veacuri, eu fug... Și

MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424886732.html [Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338]
care de veacuri, eu fug... Și talpa se-afundă mai tare, În clisa născută sub ploi, Privind înspre Soare-răsare, Mă-mpiedic și cad în noroi.. Și tare m-acoperă vina De-a nu fi vegheat; astfel eu, Tot caut pe uliți Lumina, Mă caut pe mine mereu... În vremuri de tâlc și mistere, Tangențe stelare m-ating, Dă-mi Doamne-ntreită putere, Ca Duhul Tău Sfânt să nu-L sting! Mă scutur de ploile care, Fac horă cu vânturi și frig

MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424886732.html [Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338]
Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641

Acasa > Poezie > Familie > MĂICUȚA CÂND MĂ-AȘTEAPTĂ-N PRAG Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Primit-am vești din Țara mea, omătu-i mare, iarna-i grea, Iar ulița nu se zărește. . Măicuța-n zare, trist privește, Ionel al ei nu mai apare, parcă-i pierdut în depărtare. . . Iată de patru sau cinci ori, trecut-au sfinte sărbători Și ea mai speră-n primăvară, când păsări călătoare vin, Ionel

MĂICUŢA CÂND MĂ-AŞTEAPTĂ-N PRAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1485539790.html [Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641]
Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926

privi câteva secunde ridicând bărbia în coada aurie de vulpe. „Am așteptat furtuna.”, gândi fără să rostească. „Al-Ikseer.” Trăsura era pe drumul de poartă. O comandă scurtă și caii începură să tragă spre vest. Încet. Cu ploaia în fată, pe ulițe pietruite. Apoi în noroi. Se gândi la dimineața care tocmai începuse. La prânz va fi acolo și vor descoperi împreună puterea Pietrei. Filosofia, mai mult decât celelalte științe, părea că aduce în viața ei o umbră de realitate, așa cum percepea

BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bratara_dacilor.html [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160

lui Dumnezeu că nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultător care nu respectă legile lui Moise degeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujba și să intre în cârciumă ca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieri și peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmi și au venit feseniștii la fel, nimeni nu știa de unde, deși unii țipau că feseneul exista

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
binecuvântau că sunt trimișii lui Dumnezeucă nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultătorcare nu respectă legile lui Moisedegeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujbași să intre în cârciumăca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieriși peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmiși au venit feseniștiila fel, nimeni nu știa de unde, deși unii țipau că feseneul exista de când lumeacu toate

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213

zări îndepărtate de tranșeu. ... Mă doare tristețea-ți ce frânge trăiri ce mai ieri luminau corola-ți ce azi plânge, plânge de doruri ce-odat’ nu erau. Mă lasă s-aprind candeluța ca pași-mi să poată căta cărarea cea oablă, ulița, spre Eu-l din inima ta. ... Mustrat-am mai ieri rătăcirea ‘cercând să îți șterg lacrima de vină nu este zidirea ci norul din inima ta. NU-I NIMENI gânduri rebele se risipesc printre stele și doruri mă-ncearcă în

LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
Corola-blog/BlogPost/373671_a_375000

întotdeauna. Astfel aș chema și eu, hei! doar dac-aș fi în stare! o stare de fapt: „diminețile se dezbracă de trandafiri/ mă îmbrac în ii brodate cu roșii spini/ dorm pe geana curcubeului care plânge comete/ tu râzi pe ulița îngustă a copilăriei/ porumbel voiajor/ cu soarele din mine îți mângâi soarele tatuat în piept/ șchiopătez de prea puține cuvinte/ pe drumul albastru pictat mult prea lent// rochia îmi miroase a fragi picioarele a pietre de râu/ ți-e teamă

DANIEL MARIAN DESPRE ANGELA CRISTEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1466793513.html [Corola-blog/BlogPost/373671_a_375000]
Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534

ușor. - Este cazul să fim copii cuminți și să aprindem tămâie. Nu te gândi la lucruri păcătoase când purtăm cu noi o icoană și o cruce. Din coteț se auzi un bătut din aripi și cocoșul cântă „cucurigu” de răsună ulița. Pe rând se prinseră în joc toți pintenații satului. - Haide liniștită la culcare că nu se mai întoarce... Ai pus un pumn de tămâie pe jar că iese fumul pe geam ca pe horn! - glumi soțul și se strecură sub

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
de data aceasta se va termina cu jocul insuportabil al vrăjitoarei și cu făcăturilor sale. După căderea serii, preotul satului însoțit de cântăreț și de câțiva credincioși apropiați bisericii sosi la gospodăria familiei Valdescu. Pe dată se răspândi vestea pe ulițele satului și vecinii se adunară la ceremonie. Fără nici o altă introducere, preotul își puse patrafirul din mers, pătrunse de poarta larg deschisă și rosti rugăciunile de dezlegări de farmece și alungarea necuratului. Tămâie curtea, grajdurile animalelor, cotețele păsărilor, încăperile locuinței

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
arestare pentru Buha. Un domn le răspunse la telefon că le trebuie un motiv bine întemeiat ca să elibereze un asemenea act. Ba chiar, unul din magistratură, care probabil era ateu, le ceru o dovadă că baba a fost văzută pe ulițele satului, ziua în amiaza mare, la brațul diavolului! La asemenea inepție din partea celor cu putere în stat, primărița se lăsă păgubașă. Singura soluție în rezolvarea acestei situații era slujitorul bisericii cu harul său. În cele din urmă preotul îi sfătui

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
de planul lor. În curând seara se așternu liniștită peste întreaga comunitate. Aproape de miezul nopții, ca la un semnal nevăzut, se adună cu mic cu mare la procesiunea de exorcizare a localității. Gospodarii aprind focuri în ogrăzi, apoi ies pe ulițe cu făclii și lumânări aprinse, cu icoane și cruci. Din toate părțile se strâng pe drumul principal bărbați și femei, tineri și bătrâni. În fruntea lor, preotul rostește rugăciuni către Domnul și stropește în dreapta și în stânga cu apă sfințită. Din

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
lui Valdescu întoarce uimită capul spre biserica din deal. Dangătul clopotelor continuă să răsune misterios, iar toaca îi face să se cutremure. Un glob luminos se revarsă peste sfânta biserică învăluind-o într-o aură argintiu-aurie. Din ungherele întunecate ale ulițelor, de la răscruci, din copaci și șure, din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
către bolta empireului și se pierde printre stele. Atunci părintele cu cetele sale îngerești rostește și cu mai multă convingere rugăciuni Împăratului Ceresc și Maicii Sale. Prin negura nopții aleargă arătări în flăcări, când la deal, când la vale. Pe ulița satului trec în galop cai cu coarne spre gârlă și sar în ea. Apoi, din apa murdară, țâșnesc bivoli fioroși ce iau în coarne gardurile de la curtea vrăjitoarei, se transformă în șopârle care sar pe bojdeucă și dispar pe hornul

VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743

au plecat la oraș și prin străinătate, fiecare în căutarea unei vieți mai ușoare, a unei bucăți de pâine mai albă... Câți or fi reușit? Dumnezeu cu buna-I milă știe... Și uite-așa, cu noaptea-n cap, intrăm pe ulițele satului, eu și gândul, care în ultimul timp nu face decât să mă plimbe prin toate locurile prin care m-am perindat în cei patruzeci și trei de ani ai mei, dar cel mai des mă întoarce către copilărie, către

CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
următoarea, deși proprietarii de drept sunt decedați, fiul o întreține, ba chiar are stupină și vine destul de des ; îmi crește inima și îl felicit, împreună cu gândul, pentru asta. Și tot așa, tot numărând la case părăsite și umbre deșirate pe ulițele pustii ale satului, îmi opresc privirea pe o casă ce mai are puțin să se dărâme. O casă ce dintr-o dată prinde viață datorită tovarășului meu de drum, gândul, care mi-a simțit slăbiciunea și dorul de o copilărie fericită

CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272

și Valentina și Vioricile/ și Stela și Minodora și Silvia/ și doar Dumnezeu le mai știe ... / niciuna nu este din București deși/ toate sunt flori din grădină și toate/ mi-s adunate în palmă. Mirosul frăgarului/ cireșul și plopul copilăriei/ ulița ceartă și armonia - valoarea simțirii/ brodată de tata și mama ... // dar vorba poetului: „Cine n-are părinți ... ”/ e sigur culeasă din Țarină! (Tata și mama). Și în sfârșit am să închei cu câteva versuri pe care le-am considerat că

A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517

casă, iubit de părinți și mai ales de bunica Vârvara, figură expresivă, cu mare potențial pedagogic, micuța Melania-Varvara s-a dezvoltat sub imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o

CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
jumătatea secolului trecut, este una foarte idilică, sau așa a rămas în memoria autoarei, deși izbucnise războiul din Coreea, deși abia se terminase al doilea război mondial, deși traversase o perioadă de secetă și foamete cumplită, deși era noroi pe ulițe din pricina căruia, flăcăii erau siliți să meargă pe catalige! E o lume veche care se înfățișează ochilor noștri, cu toate aspectele sale bune și rele. Vizita în primul oraș apropiat a autoarei constituie, fără doar și poate cea mai mare

CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]