27,838 matches
-
său fermecat.” Elementele reale se îmbină cu cele fantastice, încă de la început, când, cavalerul este ademenit, cu și fără voia lui, vrăjit, luptând cu împotrivire și dorință fascinantă: „plutea într-un vals ademenitor o fecioară cu părul bălai revărsat peste umerii goi, cu sânii dezveliți și numai cu un voal alb spre auriu căzându-i peste nuditate, lăsându-i dezvelite coapsele frumos conturate. - Vino, iubitul meu! - îl chemă ea cu o voce caldă și melodioasă.” Soarta - nu ține cont de împotriviri
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
studii de drept!), îmi povestise, așa, pe stradă...mai multe...dar câteva mi-au plăcut mult. Le-am și făcut un top: 1.Scoasă din minți de neastâmpărul unui copil din grupa mică, într-o zi, l-a prins de umeri la colț, șoptindu-i, cu ochi fioroși: „Ești tâmpit?” Puștanul, peltic încă (zice „p” în loc de „t”), se uita calm la ea și-i zise: „Doamna, dar cuvânpul ăspa, pâmpip, nu e frumos!” “E o fază la care cade cerul pe
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii! Păsările încă n-au ochi, Doar apele stau ascunse privirilor mele. Orașul cască somnoros la primele note, Începe valsul inimii, Sub insomnia ultimului gând. Respir gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi fac popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și, iată, cum intru eu iar, cu zorii în viață! Citește mai mult ZoriiSe dezbrăca noaptea de stele
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
apele stau ascunse privirilor mele. Orașul cască somnoros la primele note, Începe valsul inimii, Sub insomnia ultimului gând. Respir gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi fac popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și, iată, cum intru eu iar, cu zorii în viață! Citește mai mult ZoriiSe dezbrăca noaptea de stele,Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii!Păsările încă n-au ochi
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
-și duce geana altui orizont. Cântă frunză în arbori uvertura luminii!Păsările încă n-au ochi,Doar apele stau ascunse privirilor mele.Orașul cască somnoros la primele note,Începe valsul inimii,Sub insomnia ultimului gând.Respir gri-albastru,Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturileși pornesc spre serviciu.Apoi fac popas la răscruce,Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față.Și, iată, cum intru eu iar,cu zorii în viață!... VI. DANIELA POPESCU - VERSURI (2), de Daniela Popescu, publicat
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Doar apele stau ascunse privirilor mele.Orașul cască somnoros la primele note,Începe valsul inimii,Sub insomnia ultimului gând.Respir gri-albastru,Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturileși pornesc spre serviciu.Apoi fac popas la răscruce,Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față.Și, iată, cum intru eu iar,cu zorii în viață!... VI. DANIELA POPESCU - VERSURI (2), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016. AZI-NOAPTE AM VISAT UN STEJAR Azi-noapte am visat
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Ce briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul; Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus. Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare! Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul. Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Citește mai mult Străin la mersStrăin la mers, la pungă și ades la suflet,Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști.Cercând să
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
malulCe briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul;Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus.Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare!Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul.Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus,Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare.... XIII. TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂȚII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015. TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂȚII
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
din rug de mister, porți pasul luminii spre zarea întreagă și-ți sunt sărbătoare prin falduri de ger. Ai sare pe suflet și munți fără număr te urcă pe nori cu mine-n tăcere pe palmele clipei, pe brațe, pe umăr mă simți nesfârșire, m-alinți mângâiere. Mai scrie-mi pe sete, s-audă străinii acelor meleaguri ce vor fi venit să-nalțe imperii în unda fântânii, să știe că astăzi port chipul luminii și-n ochii-nserării îți sunt răsărit
ÎŢI SUNT RĂSĂRIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iti_sunt_rasarit_gina_zaharia_1349618115.html [Corola-blog/BlogPost/346310_a_347639]
-
este o romano-catolică convinsă, iar eu, diplomat de circumstanță. Emilia Țuțuianu: Aș vrea să revenim un pic la anii de studenție, la perioada în care încercai, tânăr fiind, să-ți definești propriul drum... alături de soția ta. Boris David: Am mers umăr la umăr, vorba ceea, ne știau și băncile, și pomii din parcuri. De profesori, nu mai vorbesc. Aș putea scrie un roman, dar nu cred că m-ar lăsa. Pe șantier, tot cu ea, am intrat și la propriu, și
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
romano-catolică convinsă, iar eu, diplomat de circumstanță. Emilia Țuțuianu: Aș vrea să revenim un pic la anii de studenție, la perioada în care încercai, tânăr fiind, să-ți definești propriul drum... alături de soția ta. Boris David: Am mers umăr la umăr, vorba ceea, ne știau și băncile, și pomii din parcuri. De profesori, nu mai vorbesc. Aș putea scrie un roman, dar nu cred că m-ar lăsa. Pe șantier, tot cu ea, am intrat și la propriu, și la figurat
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții, în care și bătaia înăbușita a inimii era un bubuit. Și apoi toți, dintr-o dată! La dreapta că un val, ca o legănare, toți. Mâinile sus încleștate în umerii celor de alături. Un cerc că o roată. O roată cumplită. La stânga. Dreptul în aer. În așteptare legănata, o clipă, în aer bănuind o primejdie. Și apoi, brusc, se schimbau. Stângul sus, o așteptare legănata. Unduirea trecea că un frison
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
de alături. Un cerc că o roată. O roată cumplită. La stânga. Dreptul în aer. În așteptare legănata, o clipă, în aer bănuind o primejdie. Și apoi, brusc, se schimbau. Stângul sus, o așteptare legănata. Unduirea trecea că un frison prin umeri, se transmitea curent viu, de la un om la altul, frisonul trecea, ca un val, ca o briză din marea caldă, ochii se întunecau și din pupilele adânci ieșeau fulgere iuți, primeau răspunsuri alte fulgere, tot iuți și fierbinți. Valul bătea
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
și din pupilele adânci ieșeau fulgere iuți, primeau răspunsuri alte fulgere, tot iuți și fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
pupilele adânci ieșeau fulgere iuți, primeau răspunsuri alte fulgere, tot iuți și fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
lupta. Mulți ziariști, mai mult sau mai puțin talentați, ne-au întrebat care e secretul căsniciei noastre. Simplu: respectul reciproc, aceleași pasiuni, bucuria lucrurilor mici, a micilor satisfacții, bucuria de a sta la masă împreună, bucuria de a avea un umăr pe care să râzi sau să plângi. Bucuria de a participa la bucuria celuilalt. Tristețea de a participa la tristețea celuilalt. Într-un cuvânt, bucuria de a fi mereu împreună. Pe scenă și în viață. Și încă un lucru important
CRISTINA DELEANU. PRINTR-O MARE DRAGOSTE, SINCERĂ, DEZINTERESATĂ, VESNICĂ… de EUGEN CRISTEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_cristea_1452679830.html [Corola-blog/BlogPost/369614_a_370943]
-
Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun sfârșit și monografia satului său natal, ori petrecea vacanțele de vară ca agent fiscal, încercând din răsputeri să-și învingă soarta de om sărac și să ușureze povara de pe umerii tatălui său. După terminarea seminarului în 1912, cu media generală 8.0015, se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, unde spera să-și clarifice și să-și fundamenteze concepția teologică a dogmelor însușite, dar care în nenumărate rânduri
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
degetelor urcând în clopotniță Dimineața lovește bronzul cu raza de soare Iar înserării îi pune luna botniță. De trei zile mă identific cu-o idee Aerul ia forma cuvântului spus, Gândul sădește în ograda ta o azalee Purtându-mă pe umeri spre vârf de peniță,mai sus. De patru zile mă simt un catren Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trenul_cu_sapte_vagoane.html [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
de peniță,mai sus. De patru zile mă simt un catren Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi Gândul pe umeri tot mă poartă, Iar gara rămasă în câmpii Rodește-n brazde altă soartă. De șapte zile mă simt un vagon, Gândul pufăie speranțe când eu îs mut, Simt că mă duce-n spinare de-acum un ton, Dulăii ideilor spre
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trenul_cu_sapte_vagoane.html [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
care studiază corpul uman. Împreună cu fete, colege de facultate, facem laolaltă disecții pe toate organele corpului, așa că, dacă te văzui dezbrăcată, te privii cu ochii profesionistului, nu ai masculului. De la distanță îmi plăcu bustul tău , talia subțire, șoldurile bine proporționate, umerii largi, iar văzută de aproape n-ai niciun cusur, ba chiar ești încântătoare! La asemenea vorbe măgulitoare din partea unui străin abia cunoscut, Violeta găsi de cuviință să bată în retagere, așa, ca să nu fie considerată o ușuratică, mai ales că
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
greu, dar nu imposibil. Voință să am. Ioan: - Vreau gândul tău să se sălășluiască în mine și gândul meu în tine și împreună să fim ceea ce este să fie într-o neîncepută și niciodată terminată bucurie. Orbul cu corbul pe umăr este pictorul meu, pe care-l vindecă cea mai pură iubire și dăruire din dragoste, cu multă dragoste și fără nici o îndoială. Gesturile simple-mi sunt măsura bucuriilor cu care se hrănește inima mea-n care-o mare din afara mea
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
rog...aplică procedura ta magistre Simbinacus, spuse Ponțiu Pilat râzând puțin forțat. Aplică măsurile și desparte falsul de adevăr, binele de rău, în cazul justiției sau în orice alt caz vrei tu! Simbinacus nu mai spuse nimic ci ridică din umeri având o cupă în mână din care bău. -Ar mai exista totuși o soluție, spuse Iocentus. Înainte de a spune cineva ceva, adevărul ar trebui să spună primul că el este adevărul nelăsând nici un fals să spună ceva. Și poate că
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
-i bine. Te ocupi și de garsoniera de la unu. Trimite o fată sau pe cineva să cumpere un buchet de trandafiri albi și să-l ducă în cameră. Cele două femei se uitară mirate una la cealaltă. Gina ridică din umeri și ieșiră din birou, văzându-și fiecare de atribuțiile sale. “Trebuie să existe un motiv care i-a schimbat patronului starea de spirit”, se gândea Gina în sinea sa. “Să fie cumva una dintre cele două femei”? “Care din ele
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_farg_5_stan_virgil_1333616580.html [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz Șirag din lacrimile nopții. Mândră, se ascunde După norii plumburii, Să n-o vadă îndrăgostiții. Când cerul prevestește zorii, Blândă, adoarme Pe umărul Luceafărului. (Semnate de Veronica Oșorheian) Referință Bibliografică: poeme / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 190, Anul I, 09 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Veronica Oșorheian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
lui Ștefan, dacă lucra în baza de tratament. Atunci, în funcție de ce-i va spune, se va sfătui cu el și va proceda cum vor hotărî de comun acord. Trebuia să-și asume și Ștefan răspunderea. Nu va lăsa totul pe umerii ei. Ea nu știa ce să facă, bani nu avea pentru un eventual avort și nici să-i ceară tatălui sau mamei Gloria nu putea. Ștefan chiar avea întâlnire la Constanța. La discuția cu prefectul și cei implicați în turism
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]