6,198 matches
-
religie "eretică", după spusa lui Maritain, amintită de Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e o ființă duală, asociind ascendentul în fața divinului (postură de sorginte umanistă) cu fața sa "coruptă", "detracată". Chiar dacă teologia luterană încearcă să iasă din acest impas, afirmînd că, deși corupt, omul e înzestrat cu idealul mîntuirii, Cioran trage o concluzie... cioraniană, avant la lettre: "Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătății
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
posesie a lumii înseși prin descoperirea și folosirea propriilor ei principii de naștere și de funcționare. Înțelegînd creația ca o victorie a ideii și ca o biruință a omului față de multiplele tentații ale destructurării, Mattis Teutsch se autodefinește ca un umanist absolut, ca un apologet al omului pur, cu o dinamică intrinsecă și ireductibilă, abstract și etern, fără limite și fără istorie. În jurul acestui tip uman nu crește iarba și întreaga natură se surpă. Mattis Teutsch este creatorul deplin al unui
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
ar putea descrie, în termeni oarecum literari, lumea de forme care îl urmărește obsesiv în deceniul cinci pe Mattis Teutsch. În mod cert, substratul epic al acesteia este omul ireductibil și exemplar, un fel de întrupare prometeică a acelei idealități umaniste pe care pictorul și-o reprezenta în afara naturalismului și a oricărei culori locale. Însă dincolo de posibilele speculații și de orice alt tip de lectură discursivă, aceste forme nu sunt, în esență, diferite față de cercetările anterioare ale pictorului. Atît în demonstrațiile
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
compensație ultimă față de precaritatea existenței noastre materiale, poate fi lesne descifrat într-una din lucrările sale tîrzii în care se proiectează pe sine însuși pe catafalc, iar, într-un plan secund, în plină ascensiune mistică, propriul spirit eliberat și întinerit. Umanistul de altădată, acela care dezavua radical naturalismul spre a se concentra doar asupra omului pur, fără istorie și fără context, sfîrșește acum apoteotic, printr-o amplă demonstrație antropocentrică. Omul lui Mattis Teutsch acoperă, finalmente, totul, cu o irepresibilă putere de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Ioana Bot Deocamdată, în peisajul românesc, puțini sunt cercetătorii din domenii umaniste care să își vadă cărțile publicate mai întîi ,dincolo", și încă la edituri de prestigiu. Performanța îi reușește lui Corin Braga, care, cu Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quęte manquée de l'Eden oriental (Paris, L'Harmattan, 2004
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
solide studii de specialitate, dintre care unul intitulat Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu. Întreaga eseistică a lui Petre Pandrea ar putea fi văzută ca o pledoarie în favoarea unei morale cu fundamente etnice și biologice, dar animată de un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările stenice ale psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
fără să-i vie greață, și-a preumblat divina făptură de estet neronian și insensibil, cînd la Tokio, cînd la Paris, cînd la Roma și pe tot mapamondul. De cînd lira sa politică nu se mai poartă, a devenit un umanist absolut. I se rupe inima de moartea unei gîze". Iar Marin Preda e surprins pe latura sa extrem de vulnerabilă de personaj al necurmatelor adaptări la "linia" oficială, al anxietății de contextualizare: "De la 23 august 1944, Marin Preda se plimbă de la
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cu glas tare, pe când scriu în carnet: Nu durerea vulgară, văicăreață, plângăreață -, ci durerea ailaltă, acceptată, distilată, durerea făcută esență cu tot sacrificiul vieții tale și din care va ieși Poezia, ori Povestea, cu majusculă... P.S. După-amiază, la Medicină, străvechea, umanista Instituție, în care jos se află încăperea unde a fost bibliotecar Eminescu, - o întâlnire pe care nu o voi uita niciodată, - mulțumindu-le din inimă confraților, ca și autorităților ieșene.
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
Causa și premiant al mai multor universități de tradiție și prestigiu, Solomon Marcus este, în această lume a specializărilor tot mai restrînse, un cărturar de factură renascentistă. Opusă tradiționalei logici binare care trasează o imaginară linie de separație între "științele umaniste" și "științele umane", viziunea profesorului Solomon Marcus asupra cunoașterii este una de factură sinergică. Potrivit ei, știința și arta pot merge mînă în mînă și fiecare dintre ele se poate îmbogăți din experiența celeilalte, așa cum marea poezie s-a hrănit
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
vorbi despre tot: patrie, istorie, societate, iubire, prietenie, moral, artă, politic, monden etc. În fond, nu are nevoie decât de câteva cuvinte. Cum exact notează Mircea Cărtărescu pe coperta a IV-a, arta lui Andrei Codrescu ("dadaistul surrealist neoavangardist nihilist umanist organist ametist din New Orleans") are un impact adesea năucitor: "gestuală, chirurgicală, radicală, virtuală, textuală și sexuală. O artă vie ca o scolopendră, ca o femeie sau ca un riff de chitară." Întâlnirea cu beatnicii a poetului sibian atras de
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
au dispărut cu totul din partea continentală a Greciei de azi, mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică -, Padova), de către învățații greci - umaniști formați în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește, până la
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
o doamnă de cultură, pictură și BMW: mă piș pe ei. O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele le sînt alții ca ei. Definiția lui Vladimir trăiește. Și mă gîndesc mai mult la intelectualitatea umanistă decît la cea tehnică cînd îmi răsună-n minte vorbele orbitorului Lucifer. (Pentru că Diavolul, după chipul și asemănarea sa, este Lenin. Nu Stalin. Stalin e copilul lui. Făcut cu Troțki. Un incest revoluționar.) Și l-au mai și împăiat. Mai
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
cu Troțki. Un incest revoluționar.) Și l-au mai și împăiat. Mai bine-l plastinau. Ca să vadă lumea mușchii, tendoanele, nervii și arterele alcătuite din sute și sute de mii de cadavre minuscule țipînd cu gura pînă la urechi. |știa, umaniștii, se încadrează cel mai bine la categoria treaba mare. Sînt singurii care se izolează, au probleme, studii care nu le folosesc la nimic, eșuează, se îmbolnăvesc, Altzheimer, osteoporoză, cad în șold, mănîncă numai rahat, cică n-au bani. Ratarea ? Progresia
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
-n conversație ca și-n scris simplitatea și limpezimea stilului născut în practica îndelungată a ideilor generale" nu denotă oare o ieșire din purgatoriul picanteriilor prea pitorești de felul celor cultivate cu osîrdie de .G Călinescu? Un soi de mîntuire umanistă! în poezie, C. D. Zeletin vădește o ținută clasică. Motivația acesteia e atît de factură temperamental-culturală, cît și...medicală, mai precis medical-religioasă, deoarece, așa cum am văzut, autorul socotește că misiunea terapeutului e cea de-a "repara perturbațiile normalului", de-a
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
conservatorismul d-lui Paleologu se dovedește o infrastructură culturală și spirituală solidă pentru reevaluări dintre cele mai slobode , mai imprevizibile. E un fel de reăntoarcere a spiritului de sine, spirit care, reglăndu-și conturile cu Dumnezeu, într-un stil de demnitate umanistă, se lasă în voia impulsurilor sale vitale, surse inepuizabile ale creației. Pe palierul biografic, "libertinul" nu exclude ci, dimpotrivă, provoacă aventura, "fiindcă aventura umană a fost mereu interesantă". Născut în "condiții pline de promisiuni", Alexandru Paleologu avea șanse "foarte probabile
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
în posesie a lumii înseși prin descoperirea și folosirea propriilor ei principii de naștere și de funcționare. înțelegînd creația ca o victorie a ideii și ca o biruință a omului față de multiplele tentații ale destructurării, Mattis-Teutsch se autodefinește ca un umanist absolut, ca un apologet al omului pur, cu o dinamică intrinsecă și ireductibilă, abstract și etern, fără limite și fără istorie. în jurul acestui tip uman nu crește iarba și întreaga natură se surpă. Mattis-Teutsch este creatorul deplin al unui umanism
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
cu pomicultura, adică altoirea aia de arborele televizionistic... -Vai de mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se poate ? Ia privește la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu voi intra prea mult în detalii
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are capacitatea de empatie cu acea cultură, nu are posibilitatea unei vederi din interior: nu ești
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
ziua de azi. „Natura conspirațională” și „revoluționarismul militant” al comuniștilor din România nu sunt, însă, tocmai elemente de recuzită romantică. Dincolo de ideile profesate, comunismul a fost o luptă bestială pentru putere, și nimic mai mult. Nu generozitate și avânt spiritual umanist găsim la protagoniștii experimentului comunist, ci lăcomie, ură, fanatism, schizofrenie și-o imensă rapacitate. Aceste caracteristici s-au manifestat pretutindeni, dar în România ele au depășit cotele maladivului. Inexistența unei veritabile contraponderi liberale face din ele o mișcare compactă, liniară
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm publicistico-politic al scriitorilor este aceea de imediat după 1989. Și, apoi, nu Val Condurache ori Călin-Andrei Mihăilescu, autori stimabili, de altfel, au dat tonul în publicistica scriitorilor, a intelectualilor umaniști, în general, ci O. Paler, Ana Blandiana, H.-R. Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Al. Paleologu și alții despre care revista din Tg. Mureș nu suflă o vorbă. Salonul de coafură de la Palatul Victoria Cotidianele centrale au comentat în fel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia persoană se face o reducere la costul biletelor de 10%! Vedeți cât de umaniști suntem noi, americanii!? Lăcrimioara zâmbește său și-a păstrat mască de râs. Are doar 24% din suma pentru a transporta sicriul. Si niste promisiuni. Oare ce fete cu flori cu nume de fete mai avem răspândite prin lume? Margareta, Narcisa
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
cea ortodoxă rusă nu are nici o șansă să-l înțeleagă pe Dostoievski, nu are nici măcar dreptul să se atingă de opera sa. Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a fi tomist, umanist elenizant, nominalist și lipsit de simț mistic<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, p. 77. footnote>, și Sfântul Grigorie Palama: Pe când Varlaam închidea mintea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
LARG A UNEI CARȚI? A avut un impact imens în trecut. Astăzi, criticii profesioniști trebuie să se adapteze cerințelor pieței. Pentru a exista, un critic are nevoie de un spațiu în care să se exprime. Dezvoltarea criticii literare ca disciplină umanistă se datorează și dezvoltării presei. Presa scrisă astăzi este în mare suferință, la fel și critica literară. Cine scria în „România Literară" înainte de 89 era convins că va fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste culturale
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste culturale care să fie citite de elevi, de studenți, profesori sau intelectuali. Din punct de vedere sociologic, este explicabilă transformarea pe care a suferit-o critica literară ca disciplină umanistă. Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri. - CUM EXPLICAȚI SUCCESUL LITERATURII DE CONSUM? Ideea că ar există două literaturi: una de consum și una de valoare estetică este
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]