462 matches
-
fiind apă“ / „compuși ai apei“; astfel, se deduce ușor că ființele umane sunt sublime „grupuri ale apei“). "Poezia pură, jocul secund", rețea de cristale ale Logosului, când se îneacă / dispare „animalitatea planetară“ / „spiritul de turmă din junglă“ («cirezile agreste») prin „umanizare“, în «grupurile apei», are menirea ca, din prezent / «din ceas», să oglindească măreția lumii, «calma creastă», zenitul, dar și opusu-i, «nadirul latent», să-i deducă întreaga istorie / viață, spre a proiecta-o în sfera înaltă a spiritului sacru, «în mântuit
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
dar și de teritoriul metatranzitivității. În ansamblu, pare să dețină prioritate fantezismul debordant care „acompaniază freneticul reportaj cotidian”, insolitul imaginativ, o anumită obstinație a poetului de în a-și conserva, nealterată, libertatea interioară. Așa s-ar explica uriașa apetență pentru umanizarea obiectelor umile: deschizi ușa și, drace, vezi că tavanul făcea pe șamanul o glajă purta mască de coajă mănușa era Purusha cearceaful de pat era Prajapat; pe covor pâlpâia scarabeul și Hor; pentru Tanit se prostitua un chibrit; mielul tuna
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
său, Într-o nouă contracultură și Întărește, În felul ei, aprecierea emisă de Roger Garaudy În Parole d’homme (Garaudy, 1975, p. 191), care vedea În ea refuzul a tot ce s-a dobândit În „milenii de hominizare și de umanizare a omului”. Astfel, grupurile rebele și reticente față de impunerea de norme și de modele dominante (culturale, economice, politice, religioase, sociale), care adună În rândurile lor (uneori) indivizi ce-și scot În evidență diferențele (subculturile), se multiplică astăzi la scara Întregii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și În spațiu. Această complexitate ne Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare. Restructurările la care asistăm evoluează În permanență, ceea ce dezvăluie o indeterminare imposibil de contestat și justifică necesitatea unei umanizări a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
subiectivitatea” factorilor de răspundere? Maryse Vaillant, șef de proiect În cadrul Protecției Judiciare, confirmă: „Incivilitatea nu este incriminată penal; ea privește mai curând uzanțele, așadar este, prin esența sa, o chestiune care ține de educație ș...ț, de transmiterea proiectului de umanizare În familie și În societate: transmiterea valorilor, anormelor, a tot ceea ce dă sens ș...ț În lumea de astăzi” (Vaillant et alii, 2001, p. 116). Autoarea trece apoi la planul politic și instituțional: „Incivilitatea semnalează punctele slabe ale contractului social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reducă omul la un „precipitat” cultural și, corelativ, să acorde culturii o eficiență cauzală care să-i permită acesteia, prin modelarea proprietăților psihofiziologice ale oamenilor, să explice totalitatea comportamentelor observabile. Dobândirea unei culturi În sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească devine om; atunci când Învață să vorbeascălimba indienilor Sioux el devine un fel de Indian din Câmpie” (Devereux, 1970, p. 371). Umanizarea și etnizarea sunt complementare. Mai concret
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sine, care contribuie la procesul de umanizare, trebuie distinsă de dobândirea unui culturi specifice („etnizare”): „Copilul care Învață să vorbească devine om; atunci când Învață să vorbeascălimba indienilor Sioux el devine un fel de Indian din Câmpie” (Devereux, 1970, p. 371). Umanizarea și etnizarea sunt complementare. Mai concret, aceasta Înseamnă că, pentru a Înțelege un comportament uman, nu ne putem limita doar la explicarea aspectului său etnic. O dată lămurit acest aspect, apare nevoia de a explica prin ce anume este specific uman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de ciudată poate părea, pe atât de firesc-deconcertantă e în definitiv opțiunea aceasta. Cum să nu te atașezi, emoțional aproape, de o temă despre care ai scris, la un moment dat, cu empatie (împinsă până-ntracolo încât să o și psihanalizezi). Umanizarea realismului socialist nu-i, deci, un procedeu ca oricare altul. E mult mai mult: devoalarea unui fapt de intimitate intelectuală. Poți fi locuit, obsesional, și de altceva decât de o traumă primară. În sfârșit, adresarea din titlul acestei secvențe reiterează
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
inocență, Înainte de a pierde de tot legătura cu sine Însuși. Te poți vreodată Întoarce acasă? Așa se pare. Și nu e numai asta, e o Întoarcere cu un context mai larg, o Întreprindere umanitară care are propria sa putere de umanizare. Ar putea lăsa totul baltă și porni la drum chiar acum. Este o adevărată răspîntie, poate chiar aceea pe care o căuta. Încearcă să măsoare adîncimile ofertei Marianei, dar nu vede În ochii ei decît zel misionar. Nu afectare, nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în ochii superiorilor de la București. De altfel, raportul trimis de Ionescu la București a fost inclus în volumul România- Israel, Documente diplomatice 1948-1969, editat de Ministerul Afacerilor Externe român în 2000. În toamna anului 1968, în perioada marilor speranțe de umanizare a socialismului produse de revoluția non-violentă consacrată de istorie sub denumirea de "Primăvara de la Praga", au apărut câteva schimbari promițătoare în perimetrul raporturilor dintre Cehoslovacia și Israel. Printre alte manifestări de destindere a relațiilor tensionate la maximum în anii trecuți
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
autobuzele DoubleT de pe ruta Geneva -București ale lui Gigi Șoferul, uitate la miez de noapte prin vămi europene. Călătorii epuizați de stat în șezut se culcau și ei pe unde apucau, inclusiv pe culoarul din mijlocul autobuzului. Ciudată senzație de umanizare a călătoriei cu avionul. Ce-mi spune în așteptarea îmbarcării o canadiancă ce se ocupă de "inserția" psihologică a imigranților, care-mi recunoaște imediat accentul românesc: 1) Marea majoritate a românilor ajunși în Canada trec printr-o depresie severă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
rosti acestea fiecare preîntâmpinându-și riscul cu motivări juridice în favoarea legii, eventual în elogiile ei, ca un fum de acoperire - am văzut asemenea hotărâri - pentru ca apoi s-o demonteze, luminând-o cu justificarea pretinsei ocrotiri individuale, ajungându-se astfel la umanizarea raporturilor juridice și sociale, pe care legea nu le avusese în vedere în finalitate adică în ceea ce se cheamă scopul ei. - Bine că s-a nimerit să ies la pensie când a trebuit, încheie el. De un pensionar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/ 1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12 decembrie 1954. Studii: Școala profesională de industrie
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
produce sufletul individului sub influența vieții sociale. Tot ce ajută la intensificarea și continuitatea acestei vieți este și un element de cultură” (Rădulescu-Motru, 1923). Cultura se identifică aproape cu viața socială, dar, mai ales, „cultura înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor relații de solidaritate, asigurarea continuității în muncă a generațiilor. Profesorul de geografie Simion Mehedinți (1869-1962) a manifestat un interes deosebit pentru problemele educației, interes derivând din concepția sa despre etnografie, pe care o considera „pedagogia
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în a fi la unison cu chemările idealului nostru național” (Pavelcu, 1930). Vasile Pavelcu, căruia îi aparține opinia de mai sus, absolvent al Seminarului și apoi profesor de psihologie aici și-a format încă din acea perioadă concepția sa despre „umanizarea științei”, despre arta de „a face să se înțeleagă realitatea”, premisă a dezvoltării „tendințelor superioare” în „sufletul elevului”. În școală, credea viitorul academician, știința nu este un scop în sine, ci un mijloc de a pune în contact pe elev
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
intrând În text, Îl vedem pe Măcățel-câinele și pe tatăl său, pisoiul Zapp, vedem viața dând buzna peste idei. Intruziunea viului și a trăitului În speculație mi se pare o Încercare - e o intuiție, nu un proces de intenție - de umanizare a filosofiei. Aceasta mi se pare a fi una dintre mizele metateoretice ale textului lui Cornel. Tocmai prin tentația - și nu e numai o tentație, e o reușită - de a introduce viața În filosofie, de a face conceptele să umble
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cartea a Început să se scrie! - lucrurile acelea neteoretice, vii, adică Zapp & Co., au Început să-mi vorbească, să-mi facă sens, În termenii aceștia (filosofarzi), și-atunci cred că-i În mai mică măsură, pentru mine, o tentativă de umanizare a filosofiei, cât o tentativă de a spune, oricât de greu de acceptat e treaba asta, că filosofia, oricât de abstractă, despre lucrurile astea vorbește, deci despre lucrurile cele mai simple, cele mai tangibile și cu ele se joacă tot
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază că frumusețea creației dovedește existența unui creator, desigur, dar subliniind ideea frumuseții intrinseci a naturii; umanizarea animalelor - pisica cu care se joacă Montaigne... - sau bestializarea oamenilor - torționarii, conchistadorii, inchizitorii... - servesc la depășirea poziției creștine a omului, ca o încoronare și o culme a creației, cu mult în spatele animalelor; dacă-s avizați, ei vor prelua ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Blaga. Capitolele studiului enunță, cu o bogată ilustrație de citate (de fapt o mică antologie), principalele teme lirice: viziunea cosmică - sentimentul identității ontologice a lumii, relansat odată cu Nebănuitele trepte, când, crede L., sentimentul cosmic cedează locul problematicii personale și apoi „umanizării și clarificării”; misterul și mitul (un mister „metafizic”, nu „estetic”, ca la alți poeți moderni); sentimentul tragic al vieții („tragism psihic” ca „spaimă de neant și de moarte”), nu însă și nihilism (de la care îl salvează, în opinia autoarei, „echilibrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări de teren și solifluxiune sau de alte forme de degradare a terenului. Anii cei mai secetoși (1990, 1992, 1993), completați cu lucrări de drenaj au făcut ca aceste
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acei din clasă care sînt foarte motivați și interesați. Aflați cât mai multă informație de elevii dvs. - apatici și interesați - care vă va ajuta să stabiliți comunicare eficientă între ei. V. Motivarea elevilor - sugestii Explicați de câte ori este cazul - Remunerați (răsplătiți) - Umanizarea comportamentelor și a acțiunilor - Implicarea elevilor în activități - Predarea inductivă - Satisfacerea nevoile elevilor Folosește emoțiile pozitive cu scopul de a crește productivitatea și motivația De regulă, elevii învață mai productiv și mai intensiv atunci când sunt motivați.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
dorința descătușării de povara valorii lor, considerată absolută, descătușare ce este motivată direct de aspirația către individualitate și autodefinire. Pentru o afirmare totală, trebuia, mai întâi, demolat mitul perfecțiunii Antichității, demolare ce s-a produs, într-o primă etapă, prin umanizarea anticilor "Sunt mari, într-adevăr, dar tot oameni ca noi." Așezarea în sfera umanului presupune implicit o așezare în sfera erorii. Ideea nu este nouă. Horațiu însuși o conturase în Arta poetică într-o secvență mai amplă culminând prin faimoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
strategic al resurselor umane; managementul resurselor umane internațional sau multinațional; planificarea carierei; comportamentul organizației; negocierile colective; evaluarea funcției de resurse umane. După concepția lui Wayne F. Cascio managementul resurselor umane necesită dezvoltarea și evaluarea programelor în cel puțin cinci domenii: umanizarea postului; recompense legate de performanță; programe de muncă flexibile; planuri de recompense flexibile; planificarea carierei. În literatura franceză Jean Marie Peretti arată ca funcția de personal presupune următoarele aspecte: administrarea curentă; gestiunea resurselor umane; formarea; dezvoltarea socială; gestionarea costurilor de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de-a rândul. Produsul și banii obținuți de aici se situează la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare nu numai că antrenează emergența unui context material corespunzător (plantația), dar este și principiul întregului proces de emergență și umanizare ale universului material, principiul întregii revoluții monetare. Exploatarea culturii de palmieri naturali este un mod de activitate neadecvat, chiar și atunci când e suprimat transportul uman (acest element negativ prin excelență). Într-adevăr, ea se situează într-un mediu nestăpânit, dar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]