302 matches
-
acte proprii, este, în principiul ei, "obiectivă", ca o condiție a priori a vieții morale; este o determinare obiectivă și universală a vieții morale. De aceea, rezultatul actelor unei voințe autonome nu este subiectivizarea unei lumi din afara subiectului, ci lumea umanizată, adică lumea unității de existență a omului. Voința autonomă legiferează, dar și acționează, prin subiectul său. În lumea sa, omul nu este doar ființă morală (dacă ar fi astfel, atunci legea morală însăși nu ar avea nici un sens pentru el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vulnerabilității, în măsura în care ea înfățișează ierarhia socială” („Introducere”). Mai exact, ”definiția dată de George Gerbner și echipa sa cuprinde ansamblul «actelor explicite destinate să rănească sau să ucidă» și «exprimarea oricărei amenințări serioase (rănire sau moarte) împotriva unei ființe umane sau umanizate»: omucideri, violuri, răniri, tentative de omor, de viol, de rănire etc.” (Frau-Meigs, Jehel, 1997, p. 52). În 1972, G. Gerbner a dat el însuși cea mai completă definiție a violenței în studiul „Violența în dramele TV - tendințe și funcții simbolice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care vorbesc (Damen-vals). Cărțile pentru copii - Sub aripa vântului de noapte (1979), Aventurile unui soldat de plumb (1993) - se caracterizează, la rândul lor, prin hiperdimensionarea forțată a ideii de acțiune, clișeistic și superficial prelucrată, prin personaje neconvingătoare (soldatul de plumb umanizat excesiv, doar denumirea ca atare împiedicându-l a fi luat drept om). Culegerea Dispariția profesorului prezintă totuși, fie și parțial, un oarecare interes literar. Alcătuită dintr-o povestire polițistă, vizibil influențată de modelul scrierilor lui Georges Simenon (amestecul de banal
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea mai înfiorată singurătate, viața nu încetează să fie prezentă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
său artistic, era și normal ca scriitorul să procedeze prin descripție; nu este, în adevăr, colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
catastrofice, cât și a costurilor lor, poate fi pusă pe seama mai multor factori, însă rolul esențial este atribuit creșterii vulnerabilității comunităților umane. O altă caracteristică a riscurilor contemporane este aceea a diversificării lor. În sistemele geografice actuale, tot mai puternic umanizate, intervențiile externe și dinamica schimbărilor interne au efecte neașteptate. Riscurile sunt și ele tot mai diverse, alături de cele deja asumate de societate adăugându-se multe altele, pasive, ce pot fi reactivate în orice moment, în timp ce altele sunt necunoscute încă. Deși
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
drumului de urmat, este necesară o coordonare a tuturor, ceea ce presupune democratizarea și recunoașterea valorilor cele mai înalte pe toate meridianele, promovarea și întărirea drepturilor omului, crearea unor noi relații între țări și noi legături a omului cu natura. Mediul umanizat este un factor hotărâtor în educare și formare. Copilăria și adolescența sunt perioade de asimilare a experienței sociale, de integrare în etape în viața socială a adultului, de interiorizare a modelelor de comportare. Influența mediului asupra dezvoltării viitoarei personalități se
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
Fiecare etapă istorică, fiecare orânduire socială își pune amprenta specifică asupra naturii și a ansamblului peisajului umanizat, ca urmare a modului diferit în care se desfășoară relațiile omului cu natura locurilor. Caracteristicile epocii noastre sunt date de dezvoltarea tehnică, economică și politică. Unul dintre aspectele de ansamblu este cel al omenirii ajunse într-un înaintat stadiu de
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
că se bazează pe o abordare mai rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian - centrarea exclusiv pe obiective și ghidarea inflexibilă a procesului formativ pe direcția lor - au fost luate în considerare și „umanizate”. Limitele și metodele acestei „umanizări” sunt discutabile. Modelul Hildei Taba le permite profesorilor să se implice în planificarea curriculumului și în selectarea obiectivelor pe parcursul procesului. Brandy (1989, 1995) a studiat modul în care educatorii (care desfășoară activități în curricula elaborate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a trăi religia, moralitatea creștină și educația religioasă. Valorile tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele creștinismului sunt liberalizate, relativizate, politizate chiar. Baza morală a educației creștine este semnificativ extinsă. La fel dimensiunile morale ale predării. Intoleranța este înlocuită cu toleranța religioasă. Dogmatismul sectar este înlocuit cu multiculturalismul. Hermeneutica - metodă tradițională de interpretare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost distinse cu Premiul Societății Scriitorilor Români (1932) și cu Premiul revistei „Argeș” (1971, 1984). M. cântă în versuri delicate, în ton domol, cadrul domestic, interiorul desuet provincial (elemente de recuzită: malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
livresc, o umbră de „fecioară Geraldine” (Ion Pop), înlocuiește îngerul tradițional în dialogul (sau „lupta”) scriitorului cu el însuși. Poetul echinoxist refuză tradiția angelică, ia în deriziune vechiul motiv pentru a-l înlocui cu o variantă mai sofisticată și mai umanizată. Docta puella (prezent și în Viața fără nume și Insomnii lângă munți) devine obsesie tematică în cartea cu cele mai multe fantasme feminine. Astfel, într-o Scurtă proză („Lumina aurie, uleioasă și aromată...”), alegorică și onirică, două adolescente sunt două grațioase puellae
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
fiecare amănunt al folclorului nostru”, aceasta fiind „o realitate, dar o realitate specifică lui, nu una pur teologică, adică de o nedezmințită fidelitate față de dogme”. În credințele poporului român, Dumnezeu este atotputernic, imaginea sa fiind cea biblică, însă mult mai umanizată. Aceleași credințe propun imaginea, grandioasă, a cosmosului și pe aceea a vieții pământești, cu ordinea sa. Folclorul - afirmă P. - dezvăluie atitudinile fundamentale ale românului, modul lui de a gândi și de a viețui, o viață trăită în respectul unei ordini
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
de Marin Sorescu, Puntea, în care răzvrătirea obiectelor familiare împotriva „stăpânului” era un semn al apropiatei sale extincții (Daniel Cristea-Enache). Dacă Moartea este personajul tragic, viclean și amenințător din veșnicie, reversul ei poate fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de taină se poate descoperi un fel de tovărășie cu divinitatea, ca într-un psalm arghezian, doar că la N. aceasta se produce într-o fermecătoare domesticitate, dincolo de care destinul rămâne enigmatic: „Astăzi
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
cele câteva linii bine desenate ale aspectului fizic, conturând esența unui caracter. Memorabile sunt figurile lui Gheorghe Duca, Dumitrașco Cantacuzino, Gin Ali-pașa, ale căror fapte provoacă stupefacția și mânia lui N., dar și cele mai nuanțate, cu lumini și umbre, umanizate, ale lui Constantin și Antioh Cantemir, Petru cel Mare ș.a. Nu lipsesc tablourile mai vaste, pline de dinamism și culoare, de o puternică sugestivitate plastică, pictate pe viu la desfășurarea unor nunți și alaiuri domnești sau a luptelor de la Stănilești
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
adaugă o trăsătură ce ține - spun cercetătorii - de spiritualitatea românească. Drumul spre perfecțiune conturat de cărturarul român poartă o limpede marcă omenească și pornește de la ideea, proprie duhului ortodox, că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume” prin ascensiune spirituală (pe drumul palamit de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Doi actori au jucat rolul protagonistului și amândoi au ajuns la spital, În stare foarte gravă, după numai câteva reprezentații, dovadă că acatistele Bisericii catolice au prins. Totuși, Biserica nu avea de ce să fie chiar atât de necruțătoare. Iuda apare umanizat, dediabolizat, Într-un context istoric reconstituit cu minuție și talent de Pagnol. Trădarea lui survine după o noapte petrecută În casa părintească, la sugestia unui Străin (probabil simbolul „diavolului de treabă”). În Ficciones, Borges imaginează un tratat metafizic redactat de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
grozav, de ajungea cu mâna la lună, la stele, la soare și cât voia de sus.” El este încrezător în propriile-i calități : „de n-a fi și unul ca mine pe-acolo, degeaba vă mai bateți picioarele ducându-vă; Umanizat: are sentimente, limbaj specific omului, gândește, are simțuri, mentalități („o pocitanie de om”). Stăpânind văzduhurile, el este “ciuma zburătoarelor”, căci, situate tot în sfera grotescului si primitivului monstrous, “le prindea cu mana din zbor, le răsucea gâtul cu ciudă și
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fotografiile tuturor locuitorilor țării, atât băștinași cât și străini. Rezultatele au fost decepționante. Bineînțeles că, În principiu, modelele pentru reconstituirea facială fiind alese, așa cum am spus mai Înainte, din gravuri și picturi vechi, nu se aștepta să se găsească imaginea umanizată a morții În sisteme de identificare moderne, instituite doar de ceva mai mult de un secol, dar, pe de altă parte, considerând că aceeași moarte există dintotdeauna și nu se Întrezărește nici un motiv ca să trebuiască să-și schimbe fața de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mă persecută. Îmi e realmente antipatică”, în Cronica, an I, nr. 28, 21 august 1915). Poemul „Salomeea“ al lui Adrian Maniu e citit în cheie imagistă, pornind de la ideea istoricizării estetismului postromantic: „Reluarea temelor legendare și ironizarea sentimentală a eroilor umanizați - Hamlet, Lohengrin, Salomeea - e astăzi un obicei trecut, după cum și ironia în ironie e floarea de foiță a stilului din 1885 (...) Trecem peste motive și fapte. Și atunci, Maniu e un vizual surprinzător în asemuiri și imagini inedite. Întîlnim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a-l accepta pe celălalt, de a crea premisele unei înțelegeri reciproce. În momentul de față ne aflăm în fața unei mari provocări: fie contribuim la creșterea neînțelegerilor, fie punem bazele unei posibile înțelegeri între oamenii care nu sunt pe deplin umanizați, deși ei se consideră cât se poate de civilizați. În realitate, față de frații care trăiesc de cealaltă parte a așa-numitei mare nostrum, avem multe datorii, și nu putem să subestimăm acest fapt: fratele Charles a înțeles acest lucru cu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Nu putem, din lipsă de elemente, să împingem mai departe această descriere a revoluției. Ce anume caracterizează acest univers material obiectivat? Ce determină unitatea acestor mărfuri, a acestor plantații, a acestor soiuri de arbori de cafea? Este un univers material, umanizat, luat în stăpânire. Acest lucru este deosebit de important, pentru că este înconjurat din toate părțile de peisajul sălbatic, neîmblânzit, al pădurii și al savanei. El nu se obiectivează, adică nu devine realitate umană, decât în măsura în care este creat de om, în măsura în care este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mediu nestăpânit, dar care este suportat (pădurea): nicidecum creație originală, produsul nu este decât rezultatul acțiunii pur distructive de culegere. Nu vom insista asupra acestor evidențe: această activitate nu are nimic creator, din ea nu poate rezulta niciun context material umanizat. De unde caracterul artificial al consumului, non-integrarea mărfurilor și a numerarului. Această imposibilitate a activității de producție de a servi ca principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul scriitor care dovedește o impecabilă cunoaștere a convențiilor fantasticului european este Mihai Eminescu, chiar dacă prozatori ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]