257 matches
-
vremea Regatului Vechi. Instabilitatea politică a vremurilor se reflectă și în modul de reprezentare al faraonilor, care nu mai sunt reprezentați idealizat, asemeni divinităților. Expresia feței acestora nu mai este caracterizată prin calm și liniște interioară. Figura faraonică este mai umanizată, exprimând neliniștea, chiar tragicul. În ceea ce privește concepția de ansamblu, analiticul ia locul sinteticului. În locul acelei modulări ritmice specifice perioadei Vechiului Regat, avem o discontinuitate a volumelor, care sunt fragmentate prin detalii. Și aceasta servește la accentuarea caracterului dramatic, plin de conflicte
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
În decursul Evului Mediu, pictura a devenit o artă din ce în ce mai remarcată. Schimbările sociale și noile tehnici apărute au oferit pictorilor posibilitatea de a crea mai realist, mai aprofundat, lucrări mult mai umanizate, care au revoluționat arta occidentală. La sfârșitul perioadei romanice, pictura încă mai era considerată o artă de mai mică importanță, folosită doar pentru a decora suprafețele pentru care nu se găseau metode de acoperire mai ample sau mai bogate. Acolo
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
Fiecare etapă istorică, fiecare orânduire socială își pune amprenta specifică asupra naturii și a ansamblului peisajului umanizat, ca urmare a modului diferit în care se desfășoară relațiile omului cu natura locurilor. Caracteristicile epocii noastre sunt date de dezvoltarea tehnică, economică și politică. Unul dintre aspectele de ansamblu este cel al omenirii ajunse într-un înaintat stadiu de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
în timp ce la Euripide reprezintă un simplu element convențional 2. Eschil aparține încă epocii mitice, stăpânite de conștiința soartei implacabile; față de lumea lui Homer, care nu cunoaște sentimentul culpei, eroul eschilian are conștiința vinei sale. La Sofocle, mitul apare mult mai umanizat; eroii săi sunt oameni care se înalță însă deasupra condiției obișnuite prin suferință. Eroismul rezidă nu în forța fizică, ci în subtilitatea și puterea minții. Euripide a trăit într-un climat social și spiritual profund deosebit, într-o lume marcată
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
numai din orgoliu și lăcomie, pentru a nu pierde ocazia de a pleca spre Troia, unde-l aștepta perspectiva unei prăzi bogate. Nu are nimic din măreția simplă și înalta responsabilitate a personajului lui Eschil. În schimb, Clitemnestra este mult umanizată; ea dobândește frumusețea morală căci, din dragoste pentru copii, e gata să renunțe la domnie. Pentru ea, jertfa Ifigeniei nu o mai cer zeii, ci proorocul Kalkas pentru a răzbuna ofensa adusă cu ani în urmă de ușuraticul Agamemnon fiicei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de vina de a-l fi ucis pe Agamemnon, vină pe care o poartă în suflet de 15 ani (inventând sărbătorile morților doar pentru a-i forța și pe ceilalți locuitori ai orașului să resimtă dureros culpaă și un Jupiter umanizat, gata să-i împărtășească propriile-i temeri care l-au determinat să instituie ritualurile și ceremoniile religioase cu scopul declarat de a-i face pe oameni să-l privească neîncetat, pentru a nu avea timp să privească spre ei înșiși
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sunt excentrici în chip inconștient; care își fac numărul din fatalitate” (III, 78). De aceea, de asemenea, preferă natura. A fi natură devine însă o imposibilitate: „La Paris, nu mai poți vedea nici un animal adevărat. Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu putem, din lipsă de elemente, să împingem mai departe această descriere a revoluției. Ce anume caracterizează acest univers material obiectivat? Ce determină unitatea acestor mărfuri, a acestor plantații, a acestor soiuri de arbori de cafea? Este un univers material, umanizat, luat în stăpânire. Acest lucru este deosebit de important, pentru că este înconjurat din toate părțile de peisajul sălbatic, neîmblânzit, al pădurii și al savanei. El nu se obiectivează, adică nu devine realitate umană, decât în măsura în care este creat de om, în măsura în care este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mediu nestăpânit, dar care este suportat (pădurea): nicidecum creație originală, produsul nu este decât rezultatul acțiunii pur distructive de culegere. Nu vom insista asupra acestor evidențe: această activitate nu are nimic creator, din ea nu poate rezulta niciun context material umanizat. De unde caracterul artificial al consumului, non-integrarea mărfurilor și a numerarului. Această imposibilitate a activității de producție de a servi ca principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
creștini, «istoria» atribuită Universului este limitată, sfârșitul lumii coincide cu aneantizarea păcătoșilor, reînvierea morților și victoria eternității asupra timpului”. Altfel spus, avem de-a face cu clasica partiție între ciclicitate 1 și linearitate a timpului, convertite în cadru dramatic și umanizat ca simultaneitate/contemporaneitate, respectiv succesiune. La Wikander: „În India, timpul ciclic, culminând în Kaliyuga, a fost o inovație care a depășit vechiul punct de vedere asupra istoriei și religiei. Motivul pentru care această schimbare a avut loc în India cred
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
a Absolutului, ce reprezintă prin intermediul revelației, credinței și rațiunii expresiile esențializate ale sacrului, revelând diferitele ipostaze ale înțelegerii și trăirii sentimentului religios inclusiv în zona artisticului. În a doua situație, se distinge expresia unui sacru religios, a unei imagini personificate (umanizate) a unui Dumnezeu viu, specific religiilor, așa cum este și cazul creștinismului. Așadar, sacrul se dovedește a fi un concept extrem de complex, care, de la o civilizație la alta și de la o perioadă la alta, poate să suporte sensuri și funcții diferite
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
asociată cu un prognostic nefavorabil, timp liber de boală scurt, apariția recidivelor și metastazelor, rezistența la tratament, o evoluție agresivă a bolii. Pacienții cu nivele tumorale crescute ale oncoproteinei HER-2 pot fi candidați la tratamentul cu trastuzumab - un anticorp monoclonal umanizat anti-HER-2. În cancerul mamar, prezența oncoproteinei HER-2 la nivel crescut ca și amplificarea genei sunt asociate cu carcinoamele ductale și mai puțin cu cele lobulare, un grad ridicat de diferențiere, aneuploidia ADN, rată ridicată de proliferare, negativitatea receptorilor hormonali, mutația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
supraviețuiri scurte (Ross și colab., 2004). De asemenea, nivelul proteinei circulante HER-2 poate fi relevant în aprecierea rezistenței la chimioterapie și a răspunsului la terapia hormonală (Yamauchi și colab., 1997) sau cu trastuzumab (Esteva și colab., 2005). Trastuzumab, anticorpul monoclonal umanizat anti-HER-2, care se leagă la domeniul extracelular al oncoproteinei HER-2 se administrează atât în cancerul mamar metastazic cât și ca tratament adjuvant, la paciente cu tumori care prezintă amplificarea/supraexpresia genei her-2. Mecanismul de acțiune al trastuzumab nu este încă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
determinat reconfigurări ale spațiului economic prin intensificarea schimburilor, configurarea unor infrastructuri adecvate de transport și cristalizarea unor structuri organizaționale economice regionale. Evoluția istorico-geografică a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai recent America de Nord), pe măsura configurării și extinderii ecumenei politico-economice. Astfel, încă din epoca preislamică arealele afro-mediteraneene și levantine (pe atunci nearabizate) au reprezentat ariile de constituire a unor remarcabile formațiuni statale ori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
o limbă spoită cu o sintaxă construită acum vreo două mii de ani la Atena, apoi la Roma. Avea să treacă de la hățișurile în care a văzut lumina zilei, de la peisajele natale încă virgine, pline de strigăte de animale, la peisajele umanizate ale bătrânei Europe, avea să trăiască în locuri care debordează de limbajul și de vacarmul oamenilor. Și așa a descoperit telefonul (în scurt timp, spunea " Alo!" înainte ca eu să apuc să ridic receptorul), radioul și televizorul (a trăit războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
livresc, o umbră de „fecioară Geraldine” (Ion Pop), înlocuiește îngerul tradițional în dialogul (sau „lupta”) scriitorului cu el însuși. Poetul echinoxist refuză tradiția angelică, ia în deriziune vechiul motiv pentru a-l înlocui cu o variantă mai sofisticată și mai umanizată. Docta puella (prezent și în Viața fără nume și Insomnii lângă munți) devine obsesie tematică în cartea cu cele mai multe fantasme feminine. Astfel, într-o Scurtă proză („Lumina aurie, uleioasă și aromată...”), alegorică și onirică, două adolescente sunt două grațioase puellae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
săi care îi sunt aproape în situații limită și îl ajută să depășească momentele dificile prezintă diverse diformități, plasându-i la granița comunităților; sunt, de fapt, niște apariții aflate sub semnul hiperbolei de tip grotesc. Personajele auxiliare sunt, totodată, puternic umanizate, atât sub aspect fizionomic, cât și sub cel psihologic, portretele lor alcătuind, prin trimitere la ființa umană: „schimonositură de om”, „pocitanie de om”, „dihanie de om”, „namilă de om” sau „arătare de om”. Gerilă, Flămânzilă și Setilă sunt expresia alegorică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
spre celălalt este calea potențării umanității noastre ca rezultat al experienței dramatice a omului care, neputându-se desprinde pe deplin de natura sa originară, biologică - violentă, funciar egoistă și intolerantă - năzuiește să-și edifice o a doua natură, lumea sa umanizată, În care să se realizeze Împreună cu semenii săi, atât de diferiți, dar totuși nu mai puțin umani. Etica În societatea bazată pe cunoaștere O caracteristică de necontestat a discursului teoretic contemporan este recuperarea gândirii morale, ca preocupare centrală a oricărei
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
relațiilor interumane, toleranța Începe să devină ea Însăși: respectă prezența și comportarea dezagreabile ale cuiva, cel mult ținându-se la distanță de ele, dar nu bruscându-le, ci consumându-și tacit repulsia - susține Îndreptățit eseistul român amintit. Numai În lumea umanizată, toleranța are sens pentru că numai aici Celălalt este cel puțin tot atât de important, dacă nu chiar mai mult decât propria persoană. În acest fel, chiar și sensul oarecum peiorativ al ideii de toleranță - te tolerez, ceea ce nu Înseamnă că
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sustrage, fără a-mi altera propria mea umanitate. Calea spre toleranță este rezultatul experienței dramatice a omului În lume care, neputându-se desprinde pe deplin de natura sa originară - violentă și intolerantă - năzuiește să-și edifice o a doua natură, umanizată, a culturii și civilizației, unde să se realizeze Împreună cu semenii, potențând, spre o dimensiune de ideal, autenticitatea condiției sale umane, rostul său În această lume. Despre toleranță sine ira et studio Se ridică o legitimă Întrebare: de ce un discurs despre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Ă Totuși, atunci când vorbim despre individ uman avem În vedere nu numai latura biologică, ci și cea psihică, În strânsă unitate. Când este vorba de om, noțiunea de individ presupune natura umană, ceea ce Înseamnă natura care trebuie să fie Peripatethice umanizată sau natura care trebuie să fie menținută În limitele unor manifestări umane. Individualitatea este În strânsă legătură cu noțiunea de individ, ambele având o etimologie comună. Autorii moralei (eticieniiă deosebesc individualitatea de individ, prima noțiune reținând mai cu seamă aspectele
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fiecare amănunt al folclorului nostru”, aceasta fiind „o realitate, dar o realitate specifică lui, nu una pur teologică, adică de o nedezmințită fidelitate față de dogme”. În credințele poporului român, Dumnezeu este atotputernic, imaginea sa fiind cea biblică, însă mult mai umanizată. Aceleași credințe propun imaginea, grandioasă, a cosmosului și pe aceea a vieții pământești, cu ordinea sa. Folclorul - afirmă P. - dezvăluie atitudinile fundamentale ale românului, modul lui de a gândi și de a viețui, o viață trăită în respectul unei ordini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra lucrurilor care trebuie păstrate: „Pe-o frunză de nuc să dansăm, lunecând spre rădăcini” (Invitație la dans). „Personajele” cărții, statuile, apar deseori în ipostaza lor clasică, solemnă, ca martori ai singurătății oamenilor, dar și umanizate, dansând oniric, halucinant. Următoarele volume, Nucul dintre două veacuri (1993), Cerul meu de hârtie - My Paper Sky (2001) ș.a., se vor axa pe aceleași motive, vor relua chiar unele poeme, înregistrând, pe alocuri, un patetism exagerat și platitudini grandilocvente (Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
adaugă o trăsătură ce ține - spun cercetătorii - de spiritualitatea românească. Drumul spre perfecțiune conturat de cărturarul român poartă o limpede marcă omenească și pornește de la ideea, proprie duhului ortodox, că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume” prin ascensiune spirituală (pe drumul palamit de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin preajmă. VÎntul bate-n rafale și, din cînd În cînd, ridică și cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]