219 matches
-
deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant Clenci = încurcătură. Similar: belea, tărășenie, îmbîrligătură Coardă = prostituată. Similar: fleoarță, fufardea, acadea, amazoană, balerdă, chiftea, crăiță, dalilă, ambilușcă, jagardea, libelulă, matracucă, papiță, taxatoare, teleleică, vrăbiuță Cocoașă = spinare, spate Cofetărie = closet, budă. Similar: umblătoare, vecinul Costică, tron, zero-zero Colțan = gardian. Similar: cuc, daraban Conducte penale = macaroane. Similar: misugei Coroi = frică. Similar: morcovi Dinte = ciudă. Similar: oftică, parapon, cui, boală, pizmă Drojdie de bere = spermă. Similar: sămînță, clei, zmac, măduvă, lapți, clăbuci, spuză, lipici, peltea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
singur voievod” în „sufletul acelor bărăganii” (originalele modulații lexicale apar de pe acum), „mușcat” de esențiale întrebări: „De unde vin? Ce vreau? Și cine sunt?” și bântuit de himera seducătoare a unor „păduri sâlhoase”. Ca urmare a ardentului său vis, arborele devine umblător, dar „vâlfele eterne”, scaieții și pietrele îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aș fi înțeles în ruptul capului zenitul, de pildă, ci îmi plăceau înghesuiala, chirceala moale, senzația de cocon. Mă simțeam apărată la bloc. Eram protejată tocmai de spațiul mic, limitat, în care ce altceva puteam să fiu decât un fetus umblător! Sau o călugăriță pitică! Circulam, apoi, după cum s-a văzut deja, cu obișnuință și firesc, prin apartamentele mai multor familii - nici măcar nu mai intram pe ușă întotdeauna, ci săream direct pe balcon sau pe fereastră. Lucrul acesta îmi dădea senzația
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cu simbolistica generală a stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul roșu” este malefic omnipotent. El le provoacă oamenilor nu numai deochiul, ci „toate bolile”. Mai ales dacă el este străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a dat <endnote id="(150)"/>. În proverbe, credințe și basme populare românești (dar și din alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulatru stimulându-și de zor dorul de ducă și de pricopseală. Se plimbă În sus și-n jos de la ușă la fereastră, cu capul În piept și aruncându-și privirea În stânga și-n dreapta, contemplându-și parcă Într-o oglindă umblătoare bicepșii și pectoralii Încordați, În timp ce ștremeleagul ăla de neam prost i se bălăngăne Încolo și-ncoace ca o coadă. A știut ștoarfa aia de Viorel pe ce a pus ochii și ce să sugă și-n ce să-și frece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
așteptărilor pretinse de alții (au ajuns la un anumit grad de realizare materială, sunt mulțumiți, au devenit niște exemple, fac milostenie, Îndeplinesc toate cele ce se cade). Ce ar urma după asta? Probabil nimic care să definească ființa particulară și umblătoare, așa cum sunt. Aș putea corela ideea aparent paradoxală din Apocalipsă cu una dintre posibilele Învățăminte ale pildei fiului risipitor, asupra căreia nu Încetez să reflectez: nu Întotdeauna cel „bun” și „ascultător” al poruncilor date (fratele fiului risipitor) apare astfel și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea pot sta și în casă, nu numai în tindă“; apoi îl poartă de trei ori călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l boteze. Copilul care de mic e deșteptat va muri. Cînd un copil e apucat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea pot sta și în casă, nu numai în tindă“; apoi îl poartă de trei ori călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l boteze. Copilul care de mic e deșteptat va muri. Cînd un copil e apucat de boală grea și nu poate să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cumplită, 283 • „Socialismul proștilor”, 284 • O oroare abisală, 285 • Singularitatea absolută a Holocaustului, 285 • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile, 286 • România ca parte a tragediei planetare, 287-288 • Nu știu ce Înseamnă român pur!, 288 • Teoriile conspirației, 289 • Schelete În dulap, schelete umblătoare, 290 • Cultul falic al eroilor naționali, 292 • „Bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei”, 292 • Sinteza Între fascism și stalinism: comunismul lui Ceaușescu, 292 Trei luni mai târziu 293 Surpriză de proporții, 295 • Dintr-o barcă În alta: remigrație și
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Dezbatere sau nondezbatere? • O ură cu o istorie cumplită • „Socialismul proștilor” • O oroare abisală • Singularitatea absolută a Holocaustului • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile • România ca parte a tragediei planetare • Nu știu ce Înseamnă român pur! • Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „Bărbați de seamă” și generatori de „pui-de-lei” • Sinteza Între fascism și stalinism: comunismul lui Ceaușescutc "Dezbatere sau nondezbatere ? • O ură cu o istorie cumplită • „Socialismul proștilor” • O oroare abisală • Singularitatea absolută a Holocaustului • Declarații șocante
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Dezbatere sau nondezbatere ? • O ură cu o istorie cumplită • „Socialismul proștilor” • O oroare abisală • Singularitatea absolută a Holocaustului • Declarații șocante, luări de poziție impardonabile • România ca parte a tragediei planetare • Nu știu ce Înseamnă român pur ! • Teoriile conspirației • Schelete În dulap, schelete umblătoare • Cultul falic al eroilor naționali • „BĂrbați de seamă” și generatori de „pui‑de‑lei” • Sinteza Între fascism și stalinism \: comunismul lui Ceaușescu" Mircea Mihăieș: Focalizându-ne pe una din marile probleme de dezbatere sau, mai precis, de nondezbatere, atât În
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a dat pentru ca acest tip de derapaje să continue, să fie considerate simple capricii ale unui individ sau ale altuia. Mircea Mihăieș: Dacă avem schelete În dulap, chiar În sfera puterii actuale, cum am văzut, avem și „schelete” foarte vizibile, umblătoare: Corneliu Vadim Tudor și partidul său. Spunem Vadim Tudor, dar ne referim la o anumită direcție din politica română de azi. În 2004, Vadim Încearcă să ne convingă printr-un set de acțiuni și texte scrise sau spuse că de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
iese din fire Ștefan. La Adrianopole, ienicerii sunt pe picior de plecare! "Vin turcii!" Din zi în zi, din oră-n oră, aștept vestea! Și oamenii boierului Asaftei n-au habar să țină arcul în mână! Tot în chiolhane cu umblătoarele târgului... A ajuns de-l saltă slujitorii de cur ca să-l aburce în șa! Și... și colac peste pupăză, s-au găsit la el scrisori de credință către Marele Vizir!... Se leagă, toate se leagă! Un vândut turcilor! Boierii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bun. Apoi visul se tulbura ca oglinda unei ape În care ai aruncat pietre. Unda limpede se Înroșea Încet, Încet. și nu mai erau decât sânge și țipete de groază. * * * Călărise zi și noapte spre miazănoapte. Trecuse Dunărea pe podul umblător și neliniștea Începuse să-l cuprindă ca o boală. Pe la popasuri, oamenii povesteau Îngrijorați: alte puhoaie de barbari năvăliseră jefuind și distrugând totul În calea lor. Se știa de la puținii care scăpaseră că erau galbeni la chip, cu ochi pieziși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cunoștea și care În aparență nu aveau nici o legătură Între ele. Dintr-odată, din toate aceste fapte neînsemnate se Înfiripa un uriaș joc de șah, pe care cei doi prinți Îl jucau cu destinul, cu moartea. Ceata ajunse la podul umblător de pe Rin, nu departe de Breisach. Plutașul se Înfățișă În grabă, Închinându-se du celui, și-i spuse câteva vorbe fără nici o noimă pentru ceilalți: — Înălțimea Voastră, Vă așteptam. Mi-a spus Johannes că ați putea trece pe aici. El
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă Lemne Sfarmă Piatră. Pregătiri de vânătoare domnească (unde au sfătuit boerii). Vodă nu poate participa. Pod umblător. Prisacă de altădată. (toamna când se bat zimbrii) Vânătoare, (............) de petrecere, la care unii boeri vechi și alții noui își destrăbălează gura împotriva M. Sale. Cuviosu monah (................) dela Neamț e de față și are rolul unui "fou", de care lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avea mai meșteșugită noastră și cu ajutorul lui Dz. pană Arhimandritul Teodor dela Bistrița a luat pe d-na Oltea și au ieșit la Probota unde s-a așezat apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683 Lostrițe și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean cu gândul nestatornic este în toate Cel ce vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aspru pe făcătorii de rău, cu pedepse felurite, după crimă. Se văd orbi și ciunți cari vin și cer milă de la domnul care i-a pedepsit; și vodă îi miluiește. * II. Corăbii de trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
important”, în vederile fiului meu, elev într-a XI-a, e un oarecare Nicolae Comis, „bosul boșilor” (mi-l caracterizează el), șeful restaurantelor sau al alimentației publice locale. L-am văzut de cîteva ori pe la vernisaje: o namilă, un turn umblător. Se saluta cu pictorii, pe care îi cunoaște prin nevastă-sa, șefa Fondului Plastic. Nu știu ce e la bază: ospătar, sportiv, economist? Figura (un oval înflorit) și ținuta vestimentară (mai ales cea în pardesiu), îl recomandă, fără altă vorbă, ca prosper
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în biserică o listă cu populația satului Streza, pe ani, în perioada 1871 - 1879 astfel: - în anul 1861, total suflete 829, din care bărbați 419, femei 410. - 1864, total suflete 760, din care bărbați 382, femei 378, din aceștia, prunci umblători la școală băieți 50, fete 25. - 1865, total suflete 782, din care bărbați 390, femei 392. - 1866, total suflete 802, din care bărbați 400, femei 402, din care prunci de scola 102, din care băieți 59, băiete 43, umblătoru în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
stat major, un auditor, doi boieri, doi ofițeri superiori, ca asesori, un secretar german și unul român, împreună cu doi canceliști germani și doi români, un funcționar pentru finanțe, un grefier, un casier, un furier, un jandarm de regiment și doisprezece umblători, care serveau și ca servitori judecătorești. Consiliul trebuia să se întrunească în sesiune săptămânală, marțea și sâmbăta, urmând nu numai să ia cunoștință de ordinele venite de la forurile centrale, ci și să întocmească anumite reglementări polițienești sau comerciale, cerute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe deplin în structura socială a noii provincii, fiind consemnate un număr de 14.992 familii de țărani, față de 22 familii de boieri, 175 de mazili, 149 de șleahtnici (sau răzeși), 501 de preoți, 285 de slujbași administrativ-judecătorești (58 de umblători, 26 de arnăuți, 104 de barani, 97 de călărași), 45 de negustori, 58 de armeni, 526 de evrei și 294 de familii de țigani nomazi 70. În urma stabilirii definitive a graniței Bucovinei, în 1776, prin Convenția austro-turcă de la Palamutca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]