13,247 matches
-
este accesibil și face dreptate: «În țara mea eu sînt stăpîn pe toate/ Și nimeni nu mă crede sabotor./ Am dreptul la cuvînt, să cer dreptate,/ Pot să vorbesc cu-al meu conducător» (...) (este vorba de accesibilul Nicolae Ceaușescu care umbla fără gărzi de corp pe străzi și stătea de vorbă cu trecătorii!)". Dacă înainte de 1989, consideră criticul, apariția unor asemenea "poeme" foarte proaste sub unghi literar și reprobabile sub unghi moral, avea, la rigoare, o anume logică, "publicarea versurilor lui
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
nu înțelegeam nimic din matematică, dar pe el asta nu l-a deranjat niciodată. Eram de acord în privința lucrurilor mari din viață, pe principii morale, pe cinste - era un om de o cinste extraordinară! Eu eram sportivă, el detesta să umble! A încercat să umble cu bicicleta; s-a lăsat păgubaș. În desele concentrări pe care le-a avut, pentru o distanță de cinci kilometri până la regiment lua trăsura. Nu umbla pe jos; de asta a și murit atât de tânăr
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
matematică, dar pe el asta nu l-a deranjat niciodată. Eram de acord în privința lucrurilor mari din viață, pe principii morale, pe cinste - era un om de o cinste extraordinară! Eu eram sportivă, el detesta să umble! A încercat să umble cu bicicleta; s-a lăsat păgubaș. În desele concentrări pe care le-a avut, pentru o distanță de cinci kilometri până la regiment lua trăsura. Nu umbla pe jos; de asta a și murit atât de tânăr. A trăit intens și
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
de o cinste extraordinară! Eu eram sportivă, el detesta să umble! A încercat să umble cu bicicleta; s-a lăsat păgubaș. În desele concentrări pe care le-a avut, pentru o distanță de cinci kilometri până la regiment lua trăsura. Nu umbla pe jos; de asta a și murit atât de tânăr. A trăit intens și din plin. A fumat, a băut - a ars ca o lumânare. - A trăit frenetic. - Da. - Aveți câteva amintiri mai dragi împreună cu dânsul? - Toată viața cu el
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
vremea mea... Sînt din același lut dar plămădit în altă olărie... Singurul lucru pe care îl respectă constructorii și cei care fac drumuri sînt locurile astea de la marginea căilor ferate... Cîteodată chiar mai mănînc cîte o găină din astea ce umblă slobode și nimeni nu știe ale cui sînt. În sfîrșit o găseam, și era la cheremul meu, pe femeia blondă și mărinimoasă, îmbrăcată în alb, cu cămașa fluturînd ca un steag. Doi-trei copăcei crescuți abia cît niște arbuști îmi arătau
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
Eugenia Vodă Cu siguranȚĂ, orice spectator care "a umblat la literatură" la viața lui va înțelege și va gusta în mod special Hoțul de orhidee, în regia celui care a reușit să intre "în pielea lui John Malkovich", Spike Jonze. Filmul nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun scenariu
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
de opinie lăfăindu-se ba în fotoliul de parlamentar, ba în nesfîrșite emisiuni ale televiziunilor cu libertatea de expresie privată..." Și noi sîntem curioși să știm dacă paradigma este comună tuturor tranzițiilor care au succedat fostelor dictaturi. Mai ales că umblă vorba că un astfel de poet de curte l-a dat în judecată pe un ziarist care, în loc să-l facă lingău, colaboraționist, zelator sau în alt fel, l-a făcut poet de curte. Ce imprudență! În același număr, două remarcabile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
mister, lumea întreagă e așezată cum se cuvine: Gabi e zîmbitoare, Radu e gazdă și Lorena-i virgină!) Acum totul e clar, Sf. Gheorghe e în inima țării, are munți și grădini, primărie și teatru, hoteluri și cluburi, are oameni care umblă cu treburi și gagici cu părul bogat și cu picioare mișto, dar, evident, nu are și un magazin de antichități. Nu, așa ceva nu are, confirmă și Gabi, și Lorena, și Radu! Inscripțiile bilingve și strada bilingvă, copacii bilingvi și fațadele
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
pomeneală. Degeaba-și aruncau ăi de la mahune năvoadele lor la fund îngreunate cu plumb, dedesubt, unde orișice ființă făcută să fie prinsă și mâncată, se bagă, se ascunde, ca să scape, - nu, chefalilor ăstora, domnule, le place lumina, le place soarele, umblă numai pe sus... Când orișice pescar vrednic de acest nume știe că un chefal adevărat, demn de numele lui, care în grecește înseamnă cap, chefalos, căpățână, nu?... înfruntă isteț orice pericol, fățiș, unde totul se vede limpede, însăși limpezimea asta
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
se strângea funia și care era prins în funie, era dus la oaste. Era o chestie pe care nu mi-aș fi putut-o imagina. Deci sunt povești care rămân; alte povești cu luptele acelea cumplite cu partizani; eu am umblat foarte mult și-n Apuseni, și-n Făgăraș pe urmele lor, și v-aș putea povesti zile-ntregi ce am aflat de la acei țărani. Ce să zic, depinde ce cauți. Marian Ilea: V-ați luptat cu cenzura de tip comunist
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de patru ani
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
implicit, obezitate pentru a mă face, în calitate de ginere responsabil, să-i atrag atenția asupra riscurilor ce incumbă din... Și chiar i se adresează părintește soacră-si: -Mami, de-acum o mai rărești cu telenovelele și cu manelele... Lași televizorul și umbli - înțelegi! Îți găsești și matale un coleg de pensie, vă mai amintiți de păcatele tinereții, mai faceți un jogging sub clar de lună... Strănepoata răzeșilor a înțeles din ,jogging" ce-a putut, așa că s-a ridicat rapid din fața televizorului spunându
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
aferați și iuți. înainte de vremea lor, cu aerul unei inspecții inopinate. Era pe la începutul lui mai și marea era friguroasă, urâtă. "Domnule, spunea maiorul de infanterie, care pescuia guvizi între cuburile uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
155) „Să ne luptăm (...) spre a lua asupra noastră cu desăvârșire nu numai martiriul în fața lumii, ci și pe acela din taină, ca să spunem și noi cu glas mare, ca Apostolul: Lauda noastră aceasta este: mărturia conștiinței noastră că am umblat, în lume, în sfințenie și în curăție dumnezeiască (II Cor., 1, 12)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXI, în PSB, vol. 8, p. 368) „Să-L urmăm pe Iisus Hristos și să purtăm crucea Lui. Încă astăzi când nu este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
e lene să mai alerg după ele, sau chiar/ să mă întind la marginea mea, să-mi las mîna/ din ce în ce mai lungă în jos, să fugăresc amintirea./ îmi iau mai bine o alta. și asta poate fi falsă./ și eu am umblat, deci, odată cu o amintire/ în brațe / (și mă gîndeam, cu un rînjet/ rău, că într-o carte celebră, nu mai știu cine/ umbla cu propriul său cap prin infern, luminîndu-și/ drumul). și parcă nu e totuna?" (dar sînt și amintiri
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
să fugăresc amintirea./ îmi iau mai bine o alta. și asta poate fi falsă./ și eu am umblat, deci, odată cu o amintire/ în brațe / (și mă gîndeam, cu un rînjet/ rău, că într-o carte celebră, nu mai știu cine/ umbla cu propriul său cap prin infern, luminîndu-și/ drumul). și parcă nu e totuna?" (dar sînt și amintiri adevărate). Dornică de-a se elibera prin extrapolare obiectuală, anxietatea poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Dmitri Vassilakis (pian), Samuel Favre (percuție), Emmanuelle Ophčle (flaut), Alain Billard (clarinet), Jeanne-Marie Conquer (vioară), Christophe Desjardins (violă) și Eric-Maria Couturier (violoncel). Alături de ei orice compozitor nu poate avea decât insomnii de argint ori reverii colorate și line, prin care umblă, în vârful aripilor, îngeri cu taste, coarde, ancii și baghete miraculoase. Cu ei un creator contemporan poate simți cu adevărat că trăiește. Că e viu. împreună cu Bach, Mozart, Ceaikovski sau mai știu eu ce alt mit componistic pentru care armatele
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
vă înșelați, cred eu, dacă vă închipuiți că dragostea cavalerească mai e un subiect interesant într-o vreme ahtiată de pornografie. Lumea vrea să audă bârfe deocheate, secrete de alcov, nu tiradele unui bătrân nu prea zdravăn la minte care umblă după năluci. Ca să folosesc o expresie la modă, Don Quijote nu face "rating". E doar celebru. Romanul lui Cervantes e "citat", nu "citit". Mă întrebați dacă mă recunosc în "figura și comportamentul cavalerului de la Mancha". Primul impuls ar fi să zic
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
punerea în pericol a spațiului, a timpului și moleculei spre a obține un vis format dintr-un amestec etern. Luată de mână, odată, în marele său trecut, poezia a aflat că are aripi, dar trebuie să le țină ascunse. A umblat pe străzile unui mare oraș, a cutreierat orizonturile unui mare cer, sub aripa sfântă a părintelui său. De aceea, poezia nu este un om. Cu siguranță, este un înger cu aripi ascunse, rănite de iubire. Bucură-te înger, care ai
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
iar altele noi. Pe 12 iunie se deschide Verve, un Caffe and Lounge la etajul 6 al Moldovei Mall, va fi în genul indoor & outdoor precum a fost petrecerea J&B Start a Party Here de anul trecut. Mai nou umblă zvonul că se redeschite Qvinta, un local cu care am crescut atâția ani, locul unde se întâlneau toți puștanii cu biciclete și role de pe Bd. Ștefan cel Mare, măi pe scurt o pot numi locație de socializare a acelor vremuri
Baruri / Cafenele [Corola-blog/BlogPost/94581_a_95873]
-
dar s-a vândut turcilor. hai să-i spunem pasă de la dunăre (unul dintre ei). dar îngerul cu salopeta și cască nu se lasă iese cu ada-kalehul în brațe din apele dunării și ne arată ce poate. de câteva zile umblă cu motostivuitorul gol. ne întrebăm ce urmează.
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
lîngă părul mare sîntamaresc Cam răscolit de drum cu părul alb Vîlvoi nebărbierit și cu hainele ponosite Iar eu îl știam proaspăt bărbierit În costumul cel nou îmbrăcat cu pălăria La îndemînă Poate trece timpul și pe-acolo Și sînt umblate locurile și nu este totul Finisat că spiritul și se mai găsește cîte-o Ascunzătoare pentru o sticlă cu afinata Cîte-o oală de lut pentru sarmalele cu păsat Și jumări de slănină că asta mi-a cerut Cu vocea puțin răgușita
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
se mai oprește și maroniul fațadei Se desface în multe nuanțe și spicul ierbii dintre crăpături Își lasă semințe necomestibile dar ele germinează Și înmulțesc ierburile poate chiar acum poate La primăvară cînd se zice că da colțul ierbii Cînd umbli așa alene îți mai aduci aminte cum îi scriai fetei aceleia Din liceu un poem de dragoste și ai vrea sa-l găsești Printre hîrtiile din podul casei în lada prăfuita Care a rezistat la toate schimbările de acoperiș Poate
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
greu... Am fost eu, acela de-atunci, n-am fost eu? Și cum începeau să pâlpâie minunile lui Dumnezeu! Ispita Și de foaia aceasta, știi bine cât de greu te apropii, Ca un orb pipăind cu bastonul până la marginea gropii. Umbli năuc prin oraș, pornești așa, la întâmplare, Într-un octombrie rece, zugrăvind în gând icoanele rare Dintr-un hotar mirific, unde frunzele-s ploi de confetti, Cum apuci pe Vasile Lascăr în jos către Piața Rosetti, Să ajungi într-o
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
nemărginirile gândului. În formă de elegie Sunt semne că vara lui Sânmihai se apropie. Sufletul meu cu prunii brumării și cu plopii e, Tremurat în azur, așteptând funigeii să-și țese Peste hotare pânzele lor, mai rare, mai dese. Încă umblu desculț pe drumul țării, încă nu bate bruma Și nu știu dacă sunt eu, cel de-atunci, ori cel de-acuma, Dacă mai sunt cel din colibă, pe coastă la vie Ori cel ce stă la masa de lucru și
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]