225 matches
-
nefaste. Am păstrat în schimb aura normală a lucrurilor, pentru ca să tragem învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, cu bune și rele, fiind convinsă că bunul Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ să fim de folos semenilor. Fotografie- locuri de mult umblate purtate-n suflet Mi-au rămas în minte pentru totdeauna meleagurile ialomițene pe unde am trecut prin anii 80. Mai presus de orice m-au impresionat ... Citește mai mult Mi-a fost dat să întâlnesc, după mulți ani, oameni care
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Mărite Doamne, Și sper ca să mă fi iertat! Ce-a mai rămas e supliment, La anii mulți ce sunt trecuți. Nimic nu îți mai cer urgent, Decât copiii să-mi ajuți. Simt frunze galbene de lut Sub tălpile prea mult umblate Mai vreau să pot să mai ascult, “Concert de toamnă” până-n noapte. Citește mai mult Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine!Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine.Ciorile-mi
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
nori; bucurați-vă de pace, și de șiruri de cocori! Bucurați-vă de vise, bucurați-vă de stele, de cireșe, de caise și de versurile mele! Bucurați-vă cu teii și cu floarea de salcâm bucurați-vă cu mieii când umblați desculți prin fân! Bucurați-vă, celule, de lumina necreată; bucurați-vă, voi, hule, în prăpastia semeață! Bucurați-vă de cântec, bucurați-vă de mare; bucurați-vă de munte, bucurați-vă de soare! Bucurați-vă că sunteți și că vine-o
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
face cu ea? O zdreanță-i pentru mine. De vânt purtată, oprită de vreun gard, nimicnică ea va pieri! Nu crezi?! -Se poate și așa. Depinde cum privești... -Să nu te plângi, auzi? N-ai nici un drept. Doar cheful de umblat ți-ai ostoit. Mă-ntreb: să-ți fi ajuns? -Și nu, și da, căci dorul de ai mei încoace m-a împins. -Și ce-ai primit? -Doar desconsiderare! Numai dispreț! Dar nu mă plâng. Atunci când ai să afli... T. nu
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
un cuvânt până când terminați. Copiii îl priviră temători pe sub sprâncene, mâncară în liniște, dar parcă înghițeau cu noduri. Când terminară, la fel de temători întrebară: - Putem să mergem afară să ne jucăm? - Puteți! Dar aveți grijă cum vă jucați și pe unde umblați, astfel încât să vă protejați încălțările, deoarece nu pot să vă cumpăr în fiecare zi o pereche. Se sculară în grabă, se îmbrăcară repede și ieșiră din încăpere. Mache mânca în liniște, alături de soacra lui și își turna din când în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
când ne vom întoarce cu echipele de cercetare. Puteam regăsi drumul și după urmele pe care le lăsam prin zăpadă, dar dacă ar fi nins din nou, ele s-ar fi pierdut, desigur. În sfârșit, am ajuns la un drum umblat și puțin mai luminat care ne-a dus în centrul comunei, unde trăgeam nădejde să găsim un telefon. A trebuit să așteptăm însă afară, în fața clădirii poștei, până s-a făcut ora 7 ca să înceapă programul. La telefon am insistat
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De secole această zonă nu mai fusese umblată și era firesc ca sălbăticia naturii să se fi reinstalat. În cele din urmă descoperi o potecuță pe care pășeși atent la tot ce se întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De secole această zonă nu mai fusese umblată și era firesc ca sălbăticia naturii să se fi reinstalat. În cele din urmă descoperi o potecuță pe care pășeși atent la tot ce se întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
ce să spun. Am persiflat, probabil nu sunt așa de dotați neuro-senzorial ca noi, apoi e și mare diferență de IQ în defavoarea lor pe care o maschează prin infatuarea și aroganța lor recunoscută în toată lumea. Colegul meu mai mare, mai umblat și înțelept, mi-a zis: „În Iordania au stat șase sute de ani și latina romanilor acolo e zero!” Și acest argument m-a pus pe gânduri, simțindu-mă și mai încurcat, amintindu-mi de întrebarea profesorului de istorie din Leordina
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
Erika, a venit călare în zbor pe un măgar cu corn și-n spate avea un papagal. Că prea e prea!... Tu ce zici? - Nu era cal? - Cine? - Măgarul ăla care, din câte zici, zbura... - E, și cu tine?! Fată umblată, când prin Anglia, când prin Grecia, și să nu știi că măgarul latră?! - După ștința mea, ar rage, iar după a unuia de la mine, Cioacă, el, măgarul, ar fi responsabilul cu și la ora exactă: hi-ha! hi-ha! hi-ha! - Asta, probabil
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
zboară departe. În cameră se simte un miros accentuat de mir și tămâie. Îmi umezesc degetele fără noimă și dau filă după filă, fără să înțeleg mare lucru. Reiau răsfoitul ca într-un film și mă pierd pe drumuri parcă umblate, parcă nu. Este scrisă cartea într-un dialect izolat de mine? Am găsit numai cuvinte noi sau arhaice și nu dau de idee, ce carte am în mână? Hei, tu cârcotaș, de ce pierzi vremea? Fă ceva, nu mai deregla mersul
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PARCAREA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PARCAREA Timpul curge nesfârșit! Pe cărări umblate, ...bătuta soartă, mai face-un pas în față. Se clatină subtil, forțându-și ieșirea. Povara iernilor arde în ...cenușa de lemn; închide rana legată în serie. Timpul e obligat să tragă spre (ne)sfârșit. Ispita cade secerată. Apelul la Urgențe
PARCAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372616_a_373945]
-
soțul Penelopei, tatăl lui Telemah, fiul lui Laertes si Anticlea se remarcă prin viclenia lui, prin șmecherie, prin inventivitate, fiind supranumit “Odiseu cel șiret,” persoana poetică/the poetic persona a Seriilor de călătorie este mai naivă, mai copilăroasă, deși la fel de “umblată” și matură, dar nu șmecheră. Poeziile au de a face și cu ideea de creație, văzută atât în sens de ars poetica, precum și drept creație la modul general. Astfel, cele cinci secțiuni au și o conexiune biblică, căci în Biblie
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
și de mișei! Ce comori avem noi, oare, Încât ura să vă poarte Să pândiți la drumul mare Ca să ne loviți de moarte? Ce-are țara mea pe lume Așa scump, de-o pizmuiți, Ce râvniți la ea anume, De umblați s-o jecmăniți? Poate că-i doriți pământul, Dar și alții o făcură: Au trecut pe-aici ca vântul Și-au plecat cu el. În gură. Poate că ne vreți Carpații... Poate, dar să țineți minte: Decât să ne vindem
POEZIA PATRIOTICĂ:CE-AVEȚI VOI CU ȚARA ASTA … de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375708_a_377037]
-
soave brivido). Apare Renato care fără să o recunoască pe Amelia, vine să-l avertizeze pe Riccardo că la poalele dealului se află conspiratorii care îl așteaptă ca să-l asasineze. Riccardo se învoiește să plece pe o cărare mai puțin umblata numai după ce îi smulge lui Renato promisiunea că acesta o va conduce în oraș pe femeia cu care l-a găsit, fără a încerca să-i afle identitatea. Dar Renato și femeia cad în mâinile conspiratorilor. Aceștia descoperă că în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
întreprindere eminamente și în mod imparțial educativă. N-ar fi trebuit înaintate decît soluțiile problemelor abordate aici pentru a se putea ajunge la detașarea ideală a expozeului demonstrativ. Mereu pe urmele cunoașterii, am preferat, după unele ezitări, să alegem drumurile umblate și puțin riscante ale unui curs organizat pas cu pas, pe bază de însemnări, un curs care s-ar vrea a fi mai puțin didactic și mai mult productiv. Ce ne-a îndemnat la studiul medierilor? Interesul nostru mai vechi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
istoriei otomane (scrisă în limba germană și apărută în 1909), textul interesează prin conținutul său cu caracter diplomatic, politic și militar, referitor la expansiunea otomană de la începutul secolului al XVI-lea. Autorul scrisorii, Neacșu, era un negustor din Câmpulung, om umblat și cultivat, cunoscător al slavonei, care avea relații cu Brașovul și cu turcii, de unde primea mărfuri, dar și informații prin agenții săi, unul dintre ei, Negre, fiindu-i ginere. Neacșu făcea parte dintr-o vastă rețea de legături ce unea
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
agriculturii comerciale, caracterizată de împrejmuirea terenurilor. Un alt factor pozitiv era demografia zonei, în sensul că densitatea populației permitea supravegherea, îngrijirea, vânzarea și aducerea de furaje pentru cirezi de vaci. Legea lui Romer sugereză că politica pașilor mici pe cărări umblate funcționează mai bine decât „mari salturi înainte”, „decolări” sau „străpungeri”. Tot în studiul lui Conrad Kottak există și descrierea unor proiecte imcompatibile din punct de vedere cultural. De obicei, acestea tind să fie insensibile la condițiile sociale, culturale și ecologice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii de la părinți pentru cei ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus Rusan, „Coboară munții”, ST, 1956, 3; Savin Bratu, „Coboară munții”, GL, 1956, 19; Remus Luca, Profil de tânăr poet, VR, 1956, 7; Al. Căprariu, Doi poeți tineri, TR, 1957
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
un pat cu baldachin ancorat ca o corabie regală Într-un capăt al covorului bleumarin din dormitorul ei. Avea o colecție de insecte cu Înfățișare veninoasă, prinse pe un suport. Era cu un an mai mare decât mine și mai umblată: fusese o dată la Cracovia, care era În Polonia. Din cauza alergiilor ei, Clementine trebuia să stea foarte mult timp În casă. Ceea ce a făcut să stăm amândouă În casă În cea mai mare parte a timpului, iar ea a ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
elevi care să meargă în grabă în diferite direcții. Nu era nici un sunet, nici o mișcare. Totul era încremenit. Era noapte! Oare dormisem toată ziua de miercuri și mă trezii joi? Nu. Ar fi trebuit holurile să fie cât de cât umblate și patrulate de elevi. Soliteraj și Sergheiov ar fi avut grijă de asta. Și totuși... parcă nu era în regulă să mă fi trezit în aceeași noapte în care am adormit. Mă plimbam pe holurile pustii fără țintă. Pașii ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de balaoacheși, care îi dădeau zor cu cântări tânguitoare de iuboste și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
trebui să urcăm la pas și de-abia dacă o să vedem Rhonul din depărtare. Ai văzut bine că drumurile prin munți sunt mai lungi decât ai crede, mai ales dacă vrei să te ții departe de drumeagurile și cărările mai umblate. Dacă ne ajută vremea, o să ajungem poimâine. Khaba adulmecă în aer. — Vântul e umed, observă el. Aduce miros de ploaie. Audbert ridică din umeri și spuse doar atât: — O să vedem. Se înveli apoi în pătură, închise ochii și întoarse spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de balaoacheși, care îi dădeau zor cu cântări tânguitoare de iuboste și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să-mi iau zborul, să cat alinare. Mă-ntorc tot mai des către ani ce s-au dus, Căutând întrebărilor mele răspuns Și chiar dacă nori îmi întunecă zarea, Nicicând eu nu voi opri căutarea. Pașii, mă duc pe cărări mult umblate Și visuri mă poartă nebune în noapte, Iar zorii mi-aduc în tainice șoapte, Gânduri răzlețe, ce mă cheamă departe. O pereche sau două de aripi mi-ar trebui Să cutreier cerul într-o singură zi, Să mă întrec cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]