308 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR Foaie verde sălcioară În Moldova, mândră țară, Colo, între ziduri groase, De zăpezi și vânturi roase, Ștefan-Vodă, gânditor, Se-odihnește-n foișor Așezat sub un umbrar La o masă de stejar. Și, privind bolta senină, Domnul Ștefan se închină, Apoi vede cum, în zare, Geană de nor alb răsare Și se face dintr-o dată Lung și drept ca o săgeată, De pornește și brăzdează Ceru-albastru în
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
NOSTALGII DE LILIAC Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub liliacul plin de nostalgii Mă regăsesc întors din pribegii Și caut printre flori seară de seară A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea blândă de Florar, Cerul își culcă bolta rourată Peste parfumul care mă îmbată
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
deci din start ideea. Hasim se gândi ca mai înainte să-i facă o vizită scurtă fariseului Boriel iar acesta îl primi cu o îmbrățișare în curtea casei sale. -Ești tulburat Hasim, remarcă acesta după ce se așezară la masa de sub umbrarul unde stătuseră amândoi prima oară de vorbă. -Ți se pare prietene, spuse el vizibil nervos. Trebuia să plec spre Jaffa și apoi spre Gaza urgent însă alte treburi mă mai rețin aici în Ierusalim. -Ce vânt te aduce totuși aici
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
Avem loc amândoi, nu departe, ci-n carte. Două poeme despre două iubiri, iubirea de-afară tiară naturii și cea dinăuntrul camerei, istoria artei, a literaturii scrisă, trimisă prin același har. Lumea de ieri și de-acum născute sub același umbrar. Răsfoiesc cartea poemelor, mă opresc, îmi regăsesc în culorile anotimpurilor jurul și tremurul, reverberația interioară ca răspuns rimei întregite de vioară, papirusului ivoriu nesigilat, arătat cui vrea să-l vază și-al apropierii statuii. Două poeme contemplative pe aceeași idée
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
la țară”. Mi s-a lipit de suflet! Cum mai scrisesem, această casă obosită, cu fațada din vremuri mai vechi, cu peretele scorojit, cu o patină a timpului care ar trebui să indispună, deși nu se întâmplă astfel. Sub modestul umbrar de frunze și ciorchini, ușa de lemn vopsită în albastru , cu nuanțe, cu degradeuri și cu clanța ruginită, stă închisă. Fereastra cu obloane albastre stă și ea închisă și nu lasă la vedere vreun chip de fată, sau, mă rog
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
sânul lunii Noian de vise mi te-aduc aproape Și-n jar de clipe se-ntețesc tăciunii Plutind în lumi de basme, minunate, Cu zâne bune, zmei și feți frumoși Răpește-mă din turnul din cetate Și frânge-mă-n umbrar de chiparoși. Iar dac-o lacrimă s-o scurge-agale Pe-obrazul supt, pe buze simte-i sarea Nectar de suflet toarnă în pocale Și-apoi să ne-mbătăm cu neuitarea ... (17) Ion VANGHELE: ÎN AGONIA VORBELOR RĂZLEȚE În agonia vorbelor
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
Complicate adâncuri se răstoarnă-n veșmânt, Dintr-a umbrelor taină, adunăm un cuvânt. Plămădim nevăzutul dintr-un strop de-adevăr, Eludăm puncte negre care picură-n păr, Obosim rătăcirea într-un trap legendar, Ochiul caută tihna, într-un colț, sub umbrar. Nemurirea ne-adună cu proiecții în ceruri, Judecăți fără formă regândesc mii de feluri De a scrie cuvântul, răstignindu-l prin vreme, Mâna tremură slova care-asudă și geme. Referință Bibliografică: Cuvântul, strop de timp / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CUVÂNTUL, STROP DE TIMP de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347027_a_348356]
-
lui Dumnezeu din Mărginimea Sibiului -, ajunge ca la vârsta maturității să ia o decizie capitală pentru viitorul său, apucând drumul străinătății: Iugoslavia, Italia, Franța, Canada, Statele Unite! Iată drumul exilului urmat de Dumitru Sinu! Muncă și risc, dezamăgire și împlinire sub umbrarul norocului, toate-și dau mâna, și împreună îi aduc satisfacția finală! Prieten cu toți cei de la care a avut de învățat - chiar dac-au fost români, evrei, țigani sau alte nații -, Mitică Sinu s-a descurcat și despre toți vorbește
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Și-au scris copacii-n scoarțe rugăciune. Nu vor decât, din când în când, să plouă Și vântului să-i facă plecăciune Când șterge de pe ierburi mir de rouă. Își împletesc coroanele-n umbrare, Un scut spre cer, ori casă pe pământ Înspre înalt, a mii de zburătoare Și-n vizuini, lăcaș de necuvânt. La fel și noi, în strai ne punem starea, Vestind spre ceilalți: Nu sunt doar ce crezi! În mine port
PRIVEŞTE-MĂ ÎN SUFLET! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377903_a_379232]
-
de Dumnezeu între pogonul cumătrului și al său... Nevastă-sa îl sfătuise să-l taie, dar el nu și nu! Căpătase un prieten și un paznic, era însemnul ariei sale. Copacul își dăruia coroana ca bun adăpost păsăretului mărunt. Era umbrar pentru odihna omului la ceas de prânz, cât să îmbuce încetinel mămăliga rece, brânza și ceapa aduse în săcăteu. Nu uita niciodată să pună la rădăcina copăcelului apa rămasă în ulcior. Ar fi putut jura că, de fiecare dată, prietenul
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
mei l au plăcut și în ,,somoferie,, m au lăsat să merg cu el , la rândul meu să îi cunosc părinții. Și așa am ajuns în lumea aceasta de basm, în casa aceasta minunată. În acest pom, era un fel umbrar pe care iubitul meu îl construise între crengile lui. Dacă vă uitați atent, se mai zărește și acum undeva, ascuns printre frunze. Într o seară era așa cald și plăcut iar noi am hotărât să privim cum se reflectă stelele
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
care le-au pus permisul de conducere în mână. A oprit, bineînțeles fără să hotărâm împreună, în fața unei grădini cu gard de trandafiri înfloriți și mobilier din fier forjat vopsit în alb. Părea un colț de rai. Mesele așezate sub umbrare într-un fel de separeuri te ademeneau parcă să stai la o șuetă. Bătea un vânt ușor care scutura florile copacilor purtându-le în aer ca pe o ninsoare. Eric, fără să ceară meniul, a comandat două cafele cu frișcă
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
pescuit. În deltă nu aveai unde să te aprovizionezi cu de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Acasa > Strofe > Atasament > M-ALUNGI CHEMÂNDU-MĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului însingurarea, ce năpraznic chin de nedorit umbrar pe casa vieții cerșesc lumina, să-i răspundă ceții pictându-mi ziua sumbră cu senin azi mă adaugi clipei în destin ca leac al nerăbdării și bineții răsplată-mi dai ispita tinereții și mă alungi chemându-mă să vin ajung
M-ALUNGI CHEMÂNDU-MĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372239_a_373568]
-
de ani, a fost tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[ Teugă = construcție situată deasupra punții superioare, la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii. (DEX)], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[ Velă = pânză de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). ] vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
prima întâlnire; Sub un salcâm în floare, în luna lui Florar, Să ne-ametim de boarea miresmei de iubire Sub val de stele albe facandu-ne altar. Noian de visuri sfinte sunt numai amintire; Mirosul florii albe mai staruie-n umbrar. Așa ne-a fost ursita la prima întâlnire; Sub un salcâm în floare în luna lui Florar. Acum la ceas de seară, sub stele-n strălucire, Când încă mai așteaptă al nopții dulce crai, Mi-e dor de-acea mireasma
RONDELUL SALCAMULUI IN FLOARE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371733_a_373062]
-
07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Trei zile-n șir a bântuit prin neguri, Pe munte rătăcit, mânat de spaimă, Căzut în codrul des, răpus de friguri, Încă e treaz și-o rugă mai îngaimă. - Rugare Ție, Doamne! Trupu-mi lasă, Umbrar să-i fie ramul de stejar. Odihnă dă-mi pe iarba mătăsoasă, S-ajung străjer privind din sfântul car. S-o potoli furtuna și-apoi iele, M-or primeni cu flori de busuioc, Să amiroasă sfânt a lemn pe foc
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
ai luat biletul de voie de la mămică-ta ? Dio îngână un soi de răspuns , de undeva de la celălalt capăt al zilei. - Stai să mă schimb și mergem. Cerul incendiase parcă totul. Lumina fierbinte împingea oamenii în case și animalele sub umbrar sau chiar în adăposturi. Mă rog, acolo unde umbra era la ea acasă, făcându-și serviciul : să le protejeze de căldură năucitoare. - Hai, Dio, că suntem deja în întârziere! .............................................................................................................................................................................................................................. Inițial , am vrut să pun faptele unui personaj în cârca altuia
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
sînt nimic, și cad Și dorm pe al tăcerii așternut pînă ce ma trezești". Astfél cîntắ cea Minunată într-o himerica Fermecătoare tranșă. 380 Los auzi, viața din nou prînzind; o strînse-n brațe; himerice nădejdi acuma Aprinzîndu-i, îl duse în umbrare și de acolo ea fugi Peste nemărginire-ntinsă precum un curcubeu strălucitor, plîngînd, zîmbind, pierind. Acestfel trăia Los, pe Enion departe împingînd-o în infinitul cel de moarte, Să poată trage în Vîrtejul 104 ei și spiritul Ahaniei. 385 Ah, tu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar, după izvorul apei, Multele turme acoperă munții și strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și de smarald: 140 Se veselesc spirite ale puterii în Palate în daurite zale Cu suliță-narmate și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
anului următor. În acest fel, vițeii au la ieșire pe pășune vârsta de minimum 4-5 luni, organizarea îngrășării făcându-se împreună cu mamele lor, în turme de 60-120 cupluri, întreținute pe pășuni de bună calitate, prevăzute cu padocuri de odihnă și umbrare, în suprafață de 8-9 m2 pe cuplu, amenajate cu posibilități de administrare a unui supliment zilnic de 2-3 kg nutrețuri concentrate pe cuplu. La sfârșitul perioadei de pășunat se procedează la valorificarea cuplurilor, vițeii realizând la vârsta de 10-12 luni
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Un exemplu: „Va crea Domnul pretutindeni pe muntele Sionului și pește locurile de adunare un nor în timpul zilei și fum și sclipire de văpăi de foc în timpul nopții, căci, peste toate, slavă va fi un acoperământ și un cort că umbrar împotriva arșiței ziua și ca adăpost și apărare de vijelie și de ploaie.” (Is 4,5-6) (t.n.) Partea a doua a Cărții lui Isaia vorbește în termeni similari despre revelarea slavei lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la a treia domnie în țara Românească, prin 1613, oaspeții veniți din Ardeal (unul dintre ei, juristul și diplomatul Toma Boisos, și-a notat: „într-o zi voievodul ne-a dat un ospăț bogat într-o grădină foarte frumoasă sub un umbrar de primăvară...”), în Moldova, cu câteva bune decenii înainte, Alexandru Lăpușneanu pusese să i se facă la Mănăstirea Slatina, ctitoria sa, o grădină riguros desenată, tot à l’italienne, străbătută cu siguranță și de pașii Doamnei Ruxandra. Maniera italienească de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în carouri, cu șapcă de jocheu care-i strângea țeasta. Cu fălcile lui sângeroase și priviri înguste, se pozase lângă nașa, naltă, frumoasă, în rochie violetă cu aripioare de fluture. La casa veche a Pitulicilor se ridicase în curte un umbrar, cu două șiruri lungi de mese și băncile lor. Porcul era tăiat și de dimineața, sâmbătă, începuse să se dea iama în păsări. De la oraș s-au adus pâinile și săleamul. Dirijate de o soră a lui nea Sandu căci
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]