3,608 matches
-
mai fost cine știe ce surpriză când, în 2000, supraviețuitorul schimbării și al schimbării schimbării a devenit ditamai ministrul de Externe. Pluri- (mai precis, penta-) lingv este, de zâmbit zâmbește (crispat, dar cine se uită la nuanțe în această lume grăbită?), de umil față de șefi e umil - ce-am vrea mai mult? A operat chiar niscaiva schimbări prin minister: s-a debarasat de câțiva din vechii pitecantropi (prin pensionare, nu cumva să intrați la idei!) și a pus în locul lor tineri dornici de
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
când, în 2000, supraviețuitorul schimbării și al schimbării schimbării a devenit ditamai ministrul de Externe. Pluri- (mai precis, penta-) lingv este, de zâmbit zâmbește (crispat, dar cine se uită la nuanțe în această lume grăbită?), de umil față de șefi e umil - ce-am vrea mai mult? A operat chiar niscaiva schimbări prin minister: s-a debarasat de câțiva din vechii pitecantropi (prin pensionare, nu cumva să intrați la idei!) și a pus în locul lor tineri dornici de afirmare. E drept, inși
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
Constantin Țoiu Ce este, iarăși, sublim, e că acesată Creație, care ar fi fost dictată de către Divinitate, aparține de fapt Omului, și că tocmai el, făcut din lut și din foc stelar, este autorul anonim, în felul în care umilii grămatici medievali, de odinioară, trudind cu zecile de ani la redactarea unei cronici, în cele din urnă îl iscăleau sub ea pe Seniorul locului, ca Autor, cu toate că despre acesta se zicea că nici nu știe carte... Vorba lui Arghezi: Cât
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
așa încît să sune bine, adecvat, adică "limpede și fals", amăgindu-se cu satisfacția unui discurs care "se leagă". Nu o face, pentru că mai important decît coerența purificată în retortă este efortul de-a înțelege, de-a fi cel mai umil cititor al unui text pe care pretinzi, ipocrit, că nu-l cunoști. De pildă, poezia lui Bacovia, a unui inadaptat de-o stîngăcie sfidătoare. Vedem, citind o "cronică" mult mai lungă decît pagina obișnuită de revistă, dar scrisă cam la
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
locale se sprijină pe cele de un interes mult mai larg, Almăjana este marcată, cel puțin în ceea ce privește numărul său aniversar, adică nr. 2/2004, de melancolia profundă și de tonul solitar al lui Gh. Azap: ,,E toamnă - și-o floare umilă -/ Frumoase , castanele pică./ Invoc cea mai blîndă sibilă. / E seară. Sunt sceptic. Mi-e frică. (Mai cade o frunză) Spre desosebire de Almăjana, Foaia dalboșeană este o publicație cu un program educativ mai pragmatic. Ea încearcă localizarea și descrierea istorico-geografică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
ar fi avut ceea ce el însuși numea undeva Ťamnezia ghilimelelorť față de aceeași Mistică a autoarei engleze. Punînd pe două coloane textele lui Nae Ionescu și ale Evelynei Underhill, uneori fără prea multă relevanță, M. Petreu alcătuiește, cam exigent cred, imaginea umilă și demnă doar de a fi compătimită a conferențiarului universitar prins în postura unui Ťhoț de cuvinteť și a unui Ťtocilarť, un ins condamnat să memoreze fidel o cantitate mare de informație pentru a o reproduce apoi, teatral, în fața studenților
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
înțelege lumea reală. Dacă fiecare ființă umană ar avea acest sens al umilinței, lumea nu ar avea decât de câștigat"; În mijlocul dificultăților se află ocaziile favorabile"; "Vreau să știu gândurile lui Dumnezeu. Restul sunt detalii"; ,Religia mea constă în admirația umilă față de Spiritul infinit superior care se revelă în puținul pe care noi, cu gândirea noastră slabă și efemeră, putem să îl înțelegem din realitate. Moralitatea are o maximă importanță pentru noi, nu pentru Dumnezeu"; ,Cel mai de neînțeles lucru privind
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
8." Tradiția sărutului pascal era totuși independentă de orice condiție socială și sexuală, afirmînd egalitatea oamenilor în fața evenimentului care aduce bucurie omenirii întregi: reînvierea lui Hristos 9. De aceea, nici un mare boier rus nu refuza sărutul cerut de cel mai umil mujic al său iar modestia nu putea servi drept scuză femeii măritate, nici pudoarea fetei tinere pure pentru a se sustrage sărutului pascal. Sărutul pe gură face parte din riturile slujbei. Este celebrul sărut de pace (osculum pacis) a cărui
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
de-a doua secțiune a volumului, Bucla, o biografie în versuri a unui personaj de cartier, pe cît de fictiv pe atît de memorabil - și care, spre final, se transformă într-o hagiografie minimalistă -, dar și o monografie parțială a umilului său univers de hîrtie. Cu tot artificialul lumii sale reconstruite din resturi și prefabricate, destinul livresc al lui Nea Gică ,frizerul cel mai mare din lume" (urmașul unor mopete sau Julien Ospitalierul și contemporan cu Tina, fata din lift) este
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
s-a încheiat încă, și care stau, în strădania artei și conștiinței lor, pe același raft înalt cu cei mai buni colegi ai lor șaptezeciști, optzeciști ș.a.m.d. Cei mai buni, veniți din adâncul tuturor generațiilor, aparțin împreună, după umila mea părere și ferma mea credință, direct literaturii române, în întregimea ei nepărtinitoare. l Dar să intrăm puțin în detaliile semnificative ale demonstrației pe care o face tânărul critic Bogdan Crețu, luând în finalul cronicii sale următorul citat-confesiune, comentând apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
2, p. 212. 42 Epistola către romani, 4.1, p. 211. 43 William R. Schoedel, Ignatius of Antioch ..., pp. 175-176. 7 martiriu, Sfântul Ignatie va ajunge la nivelul noii umanități inaugurate de Hristos, o pâine albă pură produsă din materia umilă a semințelor de grâu44. Teofil al Antiohiei În viziunea lui Teofil al Antiohiei († 183), crearea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ne revelează demnitatea lui ca unica operă a „mâinilor” lui Dumnezeu și suveranitatea sa asupra naturii 45. Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
2, p. 212. 42 Epistola către romani, 4.1, p. 211. 43 William R. Schoedel, Ignatius of Antioch ..., pp. 175-176. 7 martiriu, Sfântul Ignatie va ajunge la nivelul noii umanități inaugurate de Hristos, o pâine albă pură produsă din materia umilă a semințelor de grâu44. Teofil al Antiohiei În viziunea lui Teofil al Antiohiei († 183), crearea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ne revelează demnitatea lui ca unica operă a „mâinilor” lui Dumnezeu și suveranitatea sa asupra naturii 45. Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
că această cursă nebunească a cunoașterii aduce momente de respiro, insulițe de repaos uman în fluxul heraclitian. O astfel de poezie tandră, sensibilă este "Drill/Manevre în tiraj", singura în care cotidianul stăpînește textul poetic, iar poetul deleagă un alter-ego umil să-i rostească mesajul: "Fii iubitor, te rog din suflet, / Poete-cântăreț de fluvii! / Schimbă-ți, de poți, cursul firesc/Înotul printre vorbe nu anulează trenuri". Cred că este singurul poem de acest gen în avalanșa experimentală a volumului, trădînd reprimarea
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
și averea emoțională cea mai importantă cu care pășim dincolo și de care ar fi firesc să ne îngrijim cu smerenie și constanță. Mă gîndeam, în vremea din urmă, că dincolo de lamentațiile firești slăbiciunilor femeiești, care mă domină uneori în umila-mi condiție, sînt depozitarul unor imagini, a unor întîlniri umane, apoi și profesionale, care îmi dăruiesc lumină și forță ori de cîte ori o iau la vale sau ori de cîte ori sînt sus, pe val. Sînt un om norocos
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
tineri cu sânii lor", "America e când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie", "Pe măsură ce trecea timpul, extratereștrii mi se păreau tot mai puțin importanți, în schimb mă interesau tot mai mult sânii". Cu origine umilă, realizat în viață prin puterile proprii, tatăl se va folosi de toate relațiile pentru a obține sprijinul organizațiilor umanitare și viza pentru America, va munci și va face orice pentru bani o dată ajuns în New York (va fura inclusiv), se va
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
o păstoriță mai înaltă, de dincolo de noi - o grație, o muză: Euterpe. Puțin mai importă cine sunt ajutoarele ei cuminți de aici, care sunt trăsăturile ori portretele lor atâta vreme cât acestea nu fac decât să îndeplinească cu tremur, dacă nu chiar umil, niște comandamente greu de interogat, celeste. Cine face muzică? Muzica o fac oamenii care iubesc, iubitorii... Cu altă, eventuală, ocazie toate acestea s-ar putea dezbate mai profund, mai elevat, s-ar putea înspica cu noțiuni și concepte înalte, cu
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Emisiunea "Nașul " (B1 Tv). Am primit textele pentru manele, scrise îngrijit, mai ales cele dedicate cu atâta simțire artistică lui Adrian Minune și Nicolae Guță. Din păcate spațiul nu ne îngăduie să reproducem din ele. Deocamdată. Ne permitem doar un umil sfat: evitați perechi de rime de genul: manelă-școală, nărav-agresiv, neputință-povață și chiar gramatică-sălbatică. În ceea ce privește volumul "Interviuri afective cu Mugur Mihăescu " Garcea " " felicitări anticipate pentru premiul "Pulitzer " în variantă autohtonă, pe care intenționați să-l primiți. Vă așteptăm cu același interes
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
credință". Avem a face, prin urmare, în paginile țesute des ale lui Luca Pițu, cu un epos buf al vieții nu doar literar-culturale (cu precădere iașiote, urmărite detectivistic și adnotate nu o dată în cotloanele-i cele mai ascunse și cu umile detalii salvate numai de carisma evocatorului), ci și al vieții așa-zicînd istorice, care-o înrămează mai mult ori mai puțin (ne)convenabil pe cea dintîi. Desigur, firul anecdotic nu e urmat întocmai. Un amestec de erudiție, moralități, politichie, arhaisme, năzdrăvănii
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
celui dintr-a cincea... căreia i-am dăruit un raportor de aluminiu drept suvenir... și dînsa a surîs atît de tristă... de amăgită... În felul acesta, simpatică cititoare, am scăpat de înghesuială, stress, depresie... În camera mea sînt doar eu, umilul dumneavoastră “cerșetor de cafea”. Scrieți-mi. Răspund tot “La o nouă lectură”. Unul din pseudonimele mele e Alex!!!
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
trimis-o personal. Reacția mea de mârlan, cum îi place finului analist să mă numească, este făcută, dintr-un exces de noblețe, publică, deși eu i-am trimis scrisoarea în mod pur personal, pe cel mai firesc traseu și (în umila mea ipostază de “simplă persoană cu identitate civilă”) de la o adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund și eu pe calea aleasă de dânsul și, totodată, să vă pun pe dumneavoastră în situația de a-mi
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
talent literar sau să depună mărturie asupra unor evenimente excepționale. În secolul al XIX-lea, Amintirile din copilărie ale lui Creangă au creat, în literatura noastră, prototipul memoriilor unui om insignifiant social, dar înzestrat cu geniu literar. Iar memoriile unui umil funcționar care ar fi asistat la convorbirile dintre Roosevelt, Stalin și Churchill, la ultimele zile ale lui Hitler sau la ultimele zile ale cuplului Ceaușescu ar prezenta încă din plecare un interes primordial. Din această a doua categorie de scrieri
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai bine; întotdeauna cei aleși sînt puțini. Acești anonimi lucrători se deosebeau de tot ce văzuse și vedea în jur. Nu se confundau cu mulțimea cenușie, umilă și frustrată din care se trăgeau, nici nu-i stăpînea dorința atît de răspîndită de a umili și frustra; liberi față de propria condiție, erau la fel de liberi și față de ispitele oricărei alta dintre cele cunoscute. Trăiau sub cupola iluziei, în afara mediocrității
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
disputa cu frații liberali, apoi altele și altele până la desert. Dulciuri nu mănâncă; pleacă în admirarea tuturor. Rămân lângă Pișculescu. Suport cu greu tonul de propovăduitor rural al popii. Chimirul lat, din piele porcină, duhnește greu prin roba descheiată. E umil - zice: pe mine, slavă ca a lui Goga nu mă așteaptă, căci la noi nu se discută opera, ci omul; dar stau tihnit, cine a vrut să mă citească a făcut-o. Ce să citească? gândesc, Bisericuța din Răzoare? Teza
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi ce consideră prejudecăți jocurile minții și nu se uită îndărăt să dea de trecutul cu umile bărcuțe din care abia dacă mai are ce strînge un heruvim în palme mici și grăsuțe. Dar nu despre mine scriu acum vere ci despre muza ce doarme-n pat supusă cu boticul fierbinte pe pernă speriată că nici statuia
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
din Trotuș va ieși din umbra puiului de pește. Preziceri în limba veche a focului După ce ghidul expediției și-a spart sticla cu vitriol ce-o purta în rucsac n-a vrut să mai rămînă pentru ceilalți decît un martor umil pe cărări o ființă ce mai trăiește doar cu preziceri în limba veche a focului cît pașii de-acum lasă urme în cei din trecut deși cele două lumi nu se mai leagă între ele. Dar în gaura din piept
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]