132 matches
-
timpul cu motoarele în turație maximă. La 1 septembrie, ele pornesc să izvorască, să semene și să dăruiască, să prindă de salba Duhului cel Sfânt mlădițele cele mai frumoase din lume: Bunătatea și Binele, Lumina și Înțelepciunea, Iertarea și Iubirea, Umilitatea și Nădejdea și altele asemenea lor, adevărate discipline bune de „predat”, de „propovăduit”, de „legiferat”. Și Toamna - Măria Sa Doamna - se convertește, atât de fericit, într-o proaspătă Primăvară, căci e prilej de elanuri și porniri care de care mai frumoase
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
scris în treisprezece ani. Cum s-a născut această carte? Dacă prin elaborat înțelegeți construit, înseamnă că acceptăm una din exigențele fundamentale ale romanului, ale prozei în general. Convins fiind că l-ați citit pe Cioran, îmi permit, cu toată umilitatea impusă de o asemenea vecinătate, să vă amintesc două rânduri din Avantages de 1’exil: „Proza cere, pentru a se dezvolta, o anume rigoare, o stare socială diferențiată; și o anume tradiție: ea este deliberată, construită; (...) A crea o literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
inexprimabilul ultramundan în limba ce s-a-ntâmplat să-ți fie dată ție și accesibilă celor de un neam sau de o cultură cu tine, ca scriitor și ca poet, într-o cultură a Cărții, într-un act deopotrivă de umilitate și încredere în perenitatea transpunerii primare, pentru ca și ei, cititorii, să aibă curajul de „a se rescrie“ după exemplul actului tău în datele biografiei lor în desfășurare.) Iată, pe viu, cum ar acționa cascada cărților-vortex. E și ceea ce m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dar precizează imediat că e vorba de o atitudine sublimată. Porecla se referă la condotierul spiritului, la temutul pamfletar, la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra și umilitatea, au fost și unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe care cu onoare o conducea și a celor cu spirit de prevedere. Cei care mai credeau În frumos hotărâră că dimensiunile jerbei de apă vor Întrece orice apreciere și că nu era cazul, prin urmare, să mai păcătuiască prin umilitate. În consecință, o declarară monumentală. Un soi de amețeală cuprinse mulțimea care Își vedea răbdarea și imaginația puse la grea Încercare. Așezați pe un uriaș disc rotitor, oamenii Își simțeau măruntaiele gata să iasă În lume odată cu zumzetul mult visat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de levitație? Pacientul se simte bine, slavă Domnului, zise Marta, dar de ce vorbești așa complicat? E greu să vobești simplu când te pricepi la cuvinte! zise Andrei. Vocea răgușită sublinia, dacă mai era nevoie, dificultatea Întreprinderii, dar și excesul de umilitate. Mai bine te-ai pricepe la femei, răbufni Amalia cu dispreț, chit că În sinea sa era mândră de Învățătura lui Andrei, adunată cu trudă din cărți și dicționare. Să știi atâtea cuvinte și să nu le folosești, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
după standarde. ► Cercetările tematice insistă pe schimbarea rolurilor celor implicați, dar și calitățile educatorului se cer a deveni obiective explicite ale formării și dezvoltării sale profesionale (Tollefson și Osborn, 2008, pp. 14-28) și a completa profilul său de competență: confidență, umilitate, compasiune, sprijin, facilitare, autoritate stimulativă, angajare practică, grijă pentru condițiile mediului pedagogic nou, menținere a climatului constructivist, echilibrare și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestui dat al omului, rațiunea. Mai mult, identitatea ființei umane, elementul său de stabilitate, natura sa, pare a se identifica neproblematic cu rațiunea. Oarecum în registrul pe care Platon îl dezvoltă în Banchetul, omul rațional se plasează în interval, între umilitatea stagnantă a lumii animale și splendoarea perfecțiunii divine, ea însăși stagnantă, deoarece perfecțiunea este autosuficientă. Zeii nu se schimbă, nu evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc între cei ce știu și cei ce nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
odată pentru o femeie posedată "din tălpi și până-n creștet". Tristeța poetului e factice și erotica fanfaronă, și din totul se rețin unii psalmi, fără misticism adânc, care au totuși, prin rotația lor litanică, o remarcabilă suavitate verbală (amintind puțin umilitățile lui Péguy și ale lui Claudel): Pre Domnul lăudați-L, Câmpiile și munții Căci stăpânește cerul Și leagănul și groapa! Și visurile noastre Și strălucește-n soare Și viermele și fierul! Pre Domnul lăudați-L,z Căci stăpânește apa, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ingenuitatea se preface pe încetul în sens al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o dată la nu știu câți ani, de fiecare dată în fugă, pe fugă eu, el în alergare. De fiecare dată îl întâlnesc din nou. Natura ființei lui e sărbătorească, prezența lui translucidă. Văd într-o clipă mândria gândului care se naște și umilitatea față de propriul gând, văd elanul sanguin al gândului rostit și suspendarea interogativă care-l menține într-o irezolvare frenetică. În prezența acestui om, deîndată devii apt de propria ta prezență, adică de experiența propriilor tale contradicții, te recapeți în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și Ed. Soc.) au netezit calea multora spre îmbogățire, în schimbul... în schimbul a ce? În schimbul unor fantasmagorii gigantice, iată, mărșăluind astăzi, cu tălpile lor cazone, de-a lungul și de-a altul țării, într-o cadență de lagăr. Față în față: umilitatea, bunul simț, acel proverbial la locul lui al românului, cu triumfalismul searbăd și înfricoșător. Firescul cu nefirescul. Iașul, oraș la locul lui, n-a scăpat nici el de sinistra repartiție geo-artistică. Are și el un exemplar înfipt chiar în inimă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre ușile umile din "mahalalele celeste", uși contrapunctînd atît de pitoresc, celelalte, orgolioasele, contribuind, și ele, la unicitatea emblemei generice... Aceste "uși" au întrupat simeza expoziției mele din 3 mai 1995, la galeria ieșeană Cupola, iar acum, aici, cu firească umilitate, dau replică faimoaselor uși venețiene." Și încă ceva. C-un picior pe scara avionului, vă cer favoarea de a-mi acorda, pentru două săptămîni, calitatea de ambasador al dumneavoastră cei mari iubitori de Iași acolo, în serenissima cetate de pe Lagună
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în saloanele de prim rang ale Europei și se bucura de compania spiritelor prime ale începutului de secol. E un model încîntător felul în care Martha, din statutul ei privilegiat (bogăție și inteligență), a rîvnit cu autentică sinceritate și nobilă umilitate la condiția nu mai puțin nobilă a țărăncii frumoase și agere la minte, pe care și-o făcuse prietenă, de a-și duce traiul în modestie, fără să conștientizeze, mai ales arogant, harurile cu care o lăsase Dumnezeu pe pămînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că S. a început să versifice aspecte ale propriei existențe, sensibilizat de puternica încărcătură de exotic și visare prilejuită de călătoriile pe mare. Primul ciclu din Pași spre lumină, intitulat Fragment de jurnal, încearcă să prindă felul în care, în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
doritor de infinitatea Sa. Potrivit metafizicii eckhartiene, trăsătura cea mai proprie a lui Dumnezeu este să se dăruiască, să se dăruiască fără rezerve, în totalitatea sa infinită. Pe piața libertății desăvîrșite, El este unicul ofertant (geber). Iar sufletul care, prin umilitate, alege să se golească complet de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e străin în noi și este ceea ce se numește îndeobște fericire. Fericirea și reușita nu țin astfel de calitatea zestrei, ci de gradul ei de acceptare și de capacitatea asimilării și exploatării ei în suita de proiecte ale libertății noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest fel nu este un merit al meu, ci este partea care a apărut în mine fără participarea mea, creează umilitatea. Umilitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest fel nu este un merit al meu, ci este partea care a apărut în mine fără participarea mea, creează umilitatea. Umilitatea este reverența în fața sursei neidentificabile care m a hotărât, care m-a constituit din afara mea. Și de vreme ce însăși libertatea mi-a fost conferită, tot ceea ce emană din ea ca act liber și hotărât de mine poate fi absorbit în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest fel nu este un merit al meu, ci este partea care a apărut în mine fără participarea mea, creează umilitatea. Umilitatea este reverența în fața sursei neidentificabile care m a hotărât, care m-a constituit din afara mea. Și de vreme ce însăși libertatea mi-a fost conferită, tot ceea ce emană din ea ca act liber și hotărât de mine poate fi absorbit în sursa
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
m a hotărât, care m-a constituit din afara mea. Și de vreme ce însăși libertatea mi-a fost conferită, tot ceea ce emană din ea ca act liber și hotărât de mine poate fi absorbit în sursa conferirii ei și relativizat ca merit. Umilitatea vine din conștiința faptului că orice hotărâre și orice realizare a proiectului propriu se înalță pe un proiect străin, cu alte cuvinte că în orice reușită a noastră nu suntem decât medii sau, cel mult, părtași. Gândul că nu totul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un proiect străin, cu alte cuvinte că în orice reușită a noastră nu suntem decât medii sau, cel mult, părtași. Gândul că nu totul depinde de noi, că nu noi am hotărât în cele din urmă în privința noastră este temeiul umilității. Umilitatea este felul de a se manifesta al recunoștinței care nu are o adresă precisă. Ea este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiect străin, cu alte cuvinte că în orice reușită a noastră nu suntem decât medii sau, cel mult, părtași. Gândul că nu totul depinde de noi, că nu noi am hotărât în cele din urmă în privința noastră este temeiul umilității. Umilitatea este felul de a se manifesta al recunoștinței care nu are o adresă precisă. Ea este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noastră este temeiul umilității. Umilitatea este felul de a se manifesta al recunoștinței care nu are o adresă precisă. Ea este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai odată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai odată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât reflexul conștiinței că libertatea noastră nu își este propria-i cauză, că ea ne-a fost conferită. Dimpotrivă, când faptul de a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai odată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât reflexul conștiinței că libertatea noastră nu își este propria-i cauză, că ea ne-a fost conferită. Dimpotrivă, când faptul de a se fi hotărât în privința noastră
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]