153 matches
-
jumătate de ceas urcară și coborâră cele două dealuri și erau la poarta lui Sandu lui Mitru lui Simion, unde Îi Întâmpină lătratul unui dulău ciobănesc, gata să sară poarta și să-i rupă. Nu vă fie teamă! Aici stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică. Cu lămpașul aprins, strigă de pe prispă cam speriat: Cine-i acolo? Om bun, uncheșule, zise
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică. Cu lămpașul aprins, strigă de pe prispă cam speriat: Cine-i acolo? Om bun, uncheșule, zise Traian Pop Da ce-i cu voi, măi băieți, acu În miez de noapte? Vin și ne dă drumul că suntem mai mulți! Prin Întuneric abia se conturau siluetele celor treisprezece. Marș, nu mai lătra! Ți-ai făcut datoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zise Traian Pop Da ce-i cu voi, măi băieți, acu În miez de noapte? Vin și ne dă drumul că suntem mai mulți! Prin Întuneric abia se conturau siluetele celor treisprezece. Marș, nu mai lătra! Ți-ai făcut datoria. Uncheșule suntem treisprezece și am sărit din tren că ne duceau ungurii pe front. Voi sunteți nebuni! Dacă vă dau de urmă? N ajung ei până aici. N-auzi că deja pe la Gheorgheni bat tunurile rușilor? Sunt cu românii. Ăștia fug
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vostru m-a ascuns, când era să fiu prins de boierul Barbu și de oamenii acestuia, iar eu i-am dat toată agoniseala mea de haiduc o pungă cu galbeni și jurământul haiducesc! Mirați, cei doi flăcăi se ploconiră în fața uncheșului și-i sărutară mâna dreaptă. Cu lacrimi în ochi, firava făptură binecuvântă frunțile plecate ale feciorilor și-i rugă să-l ia și pe el. Băieții se codiră, dar privirea gravă a moșului și faptele trecute de vitejie îi înduplecă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
satul de arșița neostoită! spuse băiatul cel mare, Vasilică. Vreau și eu, rosti grăbit Ionică, să-mi vîr capul în zăpadă. Am auzit de la bătrâni că este rece! Ce bună ar fi o ceașcă de rachiu, îndulcit cu mere, suspină uncheșul. Toate ar fi bune, fraților, dar știți că satul nostru a fost blestemat! Stămoșii noștri au nesocotit regulile naturii și au alungat-o pe Baba Iarna în Peștera Uitării, pecetluind intrarea în peșteră cu doi bolovani, desprinși din Piatra Neagră
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
bine. Du-te și mult succes. Saul se Întoarse la Ruby: —Spune-mi, sincer, semăn cu Căpitanul Bird’s Eye? Adevărul era că Saul nu arăta deloc ca Căpitanul Bird’s Eye, al cărui rol era mereu jucat de un uncheș prietenos, un lup de mare cu nas roșu. Saul era un evreu tânăr cu fața măslinie căruia i-ar fi stat mai bine În rolul unui personaj din biblie. Rolurile astea nefiind prea căutate, de obicei ajungea să cânte cântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aude, a cumpănit altfel de vorbe, încunoștiințându-ne: uncheșul, care a căzut prizonier de război, spune că românul ce se întâmplă să nimerească în vremuri aspre, nu răzbește la mal decât aplicând filozofia lui mă doare-n cur Și mai grăiește uncheșul că în prizonierat, dacă nu-și întrema cugetul cu această filozofie, avea să stea de demult cu dinții la stele, prin smârcurile Siberiei Iar Pamfil Duran a strigat la Braiu, precum că: uncheșul tău, n-are decât, să se întremeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mă doare-n cur Și mai grăiește uncheșul că în prizonierat, dacă nu-și întrema cugetul cu această filozofie, avea să stea de demult cu dinții la stele, prin smârcurile Siberiei Iar Pamfil Duran a strigat la Braiu, precum că: uncheșul tău, n-are decât, să se întremeze cum o vrea, cu tot neamul lui, și-n cur și-n cuget, dar nepotu-său să nu le spargă auzul, la ceilalți, aici în mină, încât să trebuiască a merge la doctorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același lucru se Întâmplă În Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat, aici, uncheșul pornește la drum și aduce un purcel Înnămolit În lac. Noaptea, purcelul se transforma Într-un FătFrumos, Întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi unul tânăr. Femeia Își găsește un om care făcea de ea, pe care-l invită să vină la ea În timp ce moșul era la lucru. Acesta Îi surprinde și le propune să locuiască
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi unul tânăr. Femeia Își găsește un om care făcea de ea, pe care-l invită să vină la ea În timp ce moșul era la lucru. Acesta Îi surprinde și le propune să locuiască Împreună toți trei; el
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și fericire [ ... Un cuplu în vârstă își dorește atât de tare un copil, încât purcelul găsit de moș înlocuiește odrasla mult dorită [Argeș, Oprișan, II]. Același lucru se întâmplă în Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat [Canciovici], aici, uncheșul pornește la drum și aduce un purcel înnămolit în lac. Noaptea, purcelul se transforma într-un Făt-Frumos, întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ușor la purtat păcate grele!" Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], în care băiatul își îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: "va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și-și va găsi unul tânăr". Femeia își găsește un om care "făcea de ea", pe care-l invită să vină la ea în timp ce moșul era la lucru. Acesta îi surprinde și le propune să locuiască
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
grele!" Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], în care băiatul își îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: "va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și-și va găsi unul tânăr". Femeia își găsește un om care "făcea de ea", pe care-l invită să vină la ea în timp ce moșul era la lucru. Acesta îi surprinde și le propune să locuiască împreună toți trei; el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne-am cam pierdut răbdarea așteptând..?!”. „ - Răbdare...rabdare, moș Angheluță, că vin și ne scapă..!”, încercă el, să-l liniștească. S-au despărțit cu înțelegerea să se vadă, în acelaș loc, peste două săptămâni. Printre știrile din jurnalele aduse de uncheș, titlul: „Cazul partidului național țărănesc”, publicat în „Opinia”, de joi 31 iulie 1947, le atrase atenția „Moțiunea Blocului partidelor democratice, pentru dizolvarea partidului național țărănesc, are cuprinsul următor: „Consiliul politic al BPD, întrunit în ziua de 25 iulie 1947, a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se afla în acelaș loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se afla în acelaș loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în inimă.. Un tufar de la marginea pădurii se clătină și, în locul bătrânului apăru Nică, feciorul fratelui său mai mare, Alexandru, căzut la „Cotul Donului”. Nică era un flăcău de vreo 14-15 ani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
singur. Era răcoare. De peste vârfurile de brazi venea un suflu cu miros de cetină. „Gata..!”, se pomeni gândind cu voce tare.. Și, căsuța de sub Gorun, se arătă albă în bătaia lunii. Împinse încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
e cu neputință a fi înfățișată în cuvinte. Se ridică, sărută mâna bătrânului și,fără nici o vorbă plecă. În piept inima i se zbătea să-i iasă, și s-o ia la fugă pe cărări de munte.. în creier, vorbele uncheșului îl loveau ca niște ciocane.. „în țara asta, sunt pre’ multe cozi de topor.. în țara asta..!”. În trap, pe poteci, cu o ură fără margini, gânduri cumplite puseră stăpânire pe sufletul său... De câteva din ele, măcar, scap țara
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ori acel zâmbet, liniștitor, fluturându-i pe buze, nici privirea aceea bună și blândă... În ea, se vedea, acum, o ură fără margini. Zăcea, așa, întins pe spate, cercetând cu ochii închiși cerul. Mereu îi reveneau în minte vorbele bătrânului uncheș.. ”.. în țara asta..sunt prea multe cozi de topor..!”. „ - Da, ai dreptate, moș’ Angheluță.. ai dreptate !.. Cât ne va ține puterile, jur că vom scăpa țara de multe din ele..!” Și, așa întins pe spate, se cutremură în toată făptura
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trupe de securitate, aduse chiar de el din Bălan... Căpitane !.. Am fost trădați !.. abia mai putu rosti „filologul”, strângându-i mâna.. într-un ultim efort. Ai fost trădat, neputând să te ucidă, te-a vândut..” În urechi îi reveniră vorbele uncheșului.. „În țara asta, sunt prea multe cozi de topor..!” Își aminti că după miezul nopții, Alistar s-a ridicat încet, și, s-a dus.. „poate pentru necesități”, nu i-a dat importanță, și adormi. Ca un văl îi căzu de pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]