10,155 matches
-
sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o Vf. o Volumul este un reper cantitativ de ordin secund, ca nuanță a formei de undă, arătându-ne până-unde (în sus/jos) sau până- când (către-sfârșit) se întinde profilul unei unde. Pînă-undele se exprimă ca sumă a intervalelor concatenate unei aceleiași direcții de profil. Până-cândul se exprimă prin suma duratelor unui mod/nivel de pulsație
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
tensionând ușor așteptarea sfârșitului, printr-un sentiment de întârziere (a ajungerii la sfârșit), care de fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o fluctuație (o modificare de direcție nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare a lui. În raport cu cealaltă pereche de principii, consecvența sau inconsecvența mărimii intervalelor concatenate unui profil aspectează modul omogen sau eterogen al volumului acestuia. De exemplu, structura (exprimată ca număr de semitonuri) a unui profil ascendent
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
este adeseori asimptomatică [19]. În urma cercetărilor privind identificarea unui parametru reproductibil și ușor de utilizat în practică a fost propus CAVI (cardio-ankle vascular index) care măsoară non-invaziv rigiditatea aortei, arterei femurale și arterei tibiale. CAVI rezultă din electrocadiograma, fonocardiograma și unda de puls a arterei brahiale, respectiv tibiale, utilizând un algoritm de calcul matematic. Viteza undei de puls (puls wave velocity = PWV) se estimează ca fiind raportul dintre distanța vasculară între valva cardiacă - artera tibială și timpul de transmitere al pulsului
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
în practică a fost propus CAVI (cardio-ankle vascular index) care măsoară non-invaziv rigiditatea aortei, arterei femurale și arterei tibiale. CAVI rezultă din electrocadiograma, fonocardiograma și unda de puls a arterei brahiale, respectiv tibiale, utilizând un algoritm de calcul matematic. Viteza undei de puls (puls wave velocity = PWV) se estimează ca fiind raportul dintre distanța vasculară între valva cardiacă - artera tibială și timpul de transmitere al pulsului de la valva aortică la artera tibială. O creștere a tensiunii arteriale va crește exponențial raportul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
Toacă poartă, cu neînfricare, samarul năvalnic al repetabilei călătorii întru zenitul Spiritului Românesc: de Acasă până, hăt, tocmai... Acasă! Niciodată nu se îndoiesc (și bine fac) de zădărnicia eforturilor lor. Niciodată nu se lasă cotropite nici de cea mai mică undă de îndoială. Aspirațiile și speranțele lor sunt veșnic vii, pulsează de o energie românească irepresibilă, duduie de convingerea că apărarea cauzelor majore ale vremurilor noastre și, cu osebire, ale românilor din Cernăuți își vor găsi, în cele din urmă, împlinirea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care se afla pe strada Berzei, lângă intrarea în Cișmigiu, pe unde trecea aproape zilnic (vezi izvorul care-i poartă numele). Aspectul copertei, cu aranjamentul său floral specific, cu numele Veronicăi Micle încifrat în scriere steganografică sugerează și el această undă de supoziții. Și mai cred că se poate ca accidentul din 28 iunie 1883 să fi întrerupt brusc această colaborare. Oricum, ulterior, Titu Maiorescu a primit pentru lucru „pachetul” de la Socec, nu de la Eminescu. Corectura, se-nțelege, trebuia făcută pe
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Țigău, care primesc Premiul “Mile Cărpenișăn” pentru activitatea lor prodigioasa în slujba Adevărului și a Valorilor Românești. Cei doi ziariști profesioniști ai Radio România, interziși în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și Antenă Satelor cât și, în măsura timpului disponibil, pe blogurile personale - Carnete și Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism și Vacanțierul.ro. Jurnalistă și scriitoarea sensibilă Simona Lazăr și experimentatul analist - dar și fotoreporter
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
Doamne Leoaică a soarelui pe o limbă de pământ ce intră în mare în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
din sure stânci zidite cu râuri sclipitoare și lacuri liniștite cu lanuri presărate, cu neamuri, cu dumbrave zvârlind măreața umbră în apele trândave s-urmeze fermecate divina ta cântare și insule rămâie în infinita mare chiar marea te urmeze cu undele-i senine de cântece-ndrăgită, înamorată-n tine." Până aici nimc deosebit, doar o versificare a forței magnetice cu care este înzestrat cântecul orfeic, adică pur și simplu reluarea unui loc comun devenit banal în istoria literară a mitului; și, dacă
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
infinită... voi adormi în culorile unui curcubeu zemuind de îngeri geloși, mă voi trezi fericit , leoarcă de rouă, auzind în mușuroaie ,sub ureche, tropăitul migălos al cîrtiților... mirosind cu nara larg deschisă izul izvoarelor scîrțîitoare pe prundul fin încrețit de undele verzi ale apei...voi bate cu fruntea în clapele unei mașini uriașe de scris... de cleștar rotitor...
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
recunoscător și emoționat, îngenuchiase în fața generoasei persoane (ținuse să împartă ea însăși cadourile) și sărutându-i mâna i-a urat: "Să dea Dumnezeu doamnă să aveți o mie de lei!" Scena era din cale afară de înduioșătoare, traversând-o totodată o undă subtilă de ironie; așa încât mi s-a părut potrivită cu ceea ce îmi ceruse Zaharia Stancu. M-am așternut pe scris, într-un stil liricoid, ușor patetic, de un sentimentalism naiv; nu cunoșteam tehnica expunerii elaborate sub controlul virtuții literare. Am
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și conservat cu mai mult sau mai puțin
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați mai fi văzut pe undeva! Ochii extrem de exacți, fără undă de milă. Am tresărit curentat de această nouă ipostază, necunoscută mie. Apoi, seara, cred că în aceeași seară a fost cu totul altceva. Trăsăturile s-au îndulcit, privirea parcă m-a recunoscut, ba chiar un fel de duioșie v-a
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
am ucis sunetul genuin... unde om și dumnezeu pășesc pe culoare paralele...” - zăceam lîngă el, toropit de curgerea apei... și oricît de fragile mi se păreau vorbele, o vrajă, ce parcă se desprindea din ființa lui contopită cu podul și undele lovea departe în mine năruind surmenări iscate de netrăire... parcă primenind... „...cum îndelungă vreme, nu m-a părăsit imaginea unui tablou al unuia de-al vostru, obsedîndu-mă pînă în vis... în ultima mea incursiune sfîrșită într-o carte - ^carul cu
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Manual de morală practică, notând că de fiecare dată autorul rămâne în esență poet, unda lirică prelungindu-se în fantastic, și că dimensiunea cosmică a poeziei argheziene se află în aceste poeme în proză (Ce-ai cu mine, vântule?). Nu este ignorat, bineînțeles, pamfletarul, în textele veninoase ale căruia “cuvântul ustură și viziunea schilodește”. Atenția
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
evenimente care se precipitau și deveneau din ce în ce mai agresive, știri din toate colțurile pământului. Dacă în 1928 Radiodifuziunea Română avea un modest post de transmisie, după zece ani de activitate neîntreruptă își câștigase un loc al ei în constelația herțeană a undelor. Inginerii români specialiști participau la congresele de specialitate care se desfășurau anual în diferite țări ale Europei sau de pe alte continente, ca reprezentanți ai diferitelor instituții de stat specializați în radiofonie. Zece ani de zile soțul meu a condus serviciul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
postului național de transmisie a cărui aniversare de 75 de ani a fost sărbătorită anul trecut așa cum se cuvenea. Aduc aici și omagiul meu celor care, în urmă cu zeci de ani, au izbutit prima mare izbândă tehnică în domeniul undelor herțiene, oameni care au trecut de mult în eternitate și de ale căror înfăptuiri s-au bucurat generațiile următoare.
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
despre un pictor, Theo, a cărui existență ne este povestită de Daniel, tînărul hotărît să se dedice bisericii și lui Dumnezeu) capătă nenumărate justificări. Prilej de reflecție experiențele descrise creează o lume, nu atît diversă, cît, mai ales, complexă. Nici o undă de superficialitate sau derizoriu, totul, la o tensiune foarte înaltă. Sintaxa însăși, cu multe elipse, într-o curgere neobosită întreține această tensiune a unei lumi aflate într-o mișcare necontenită. Deși asistăm și la drame exterioare (orbirea pictorului, de pildă
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
întrerupt, ci el continuă de data asta într-o manieră normală, în ciuda îndemnului " Nu vorbi unde nu sunt urechi". Statutul său va ști a-l recupera, în cazul când n-a făcut-o încă. Interesant e că a rămas o undă, un parfum, o volbură semnificativă pentru ceea ce românul, care până nu de mult era poet, înțelege să fie azi. Adică ochi și urechi. S-ar zice că românul a trecut de la poezie la proză, ba s-a și specializat în
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
explicat că gălbenușul este cel mai apreciat șampon al blondelor naturale. Zis și făcut: către amiază, cu nevinovata viclenie a fetei ce se știe admirată și dorită, a dat numai pentru mine delicata reprezentație intimă a spălării cosiței solare în undele sărate, apoi a împrumutat inconștient cele mai statuare poziții iscate de dalta lui Canova pentru a și-o zvânta. Deși cu stomacul țiuind a gol și protestatar, nu ne mai venea să plecăm. Spre seară târziu, răzbită, colega ei ne-
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
Victor Eftimiu, întrebări în jurul cărora o să vă rog să brodați un autoportret, un medalion... Opera vă e așternută pe mai bine de jumătate de veac. Ați servit, deopotrivă, poezia, teatrul, proza, eseul, publicistica. Mărturiseați undeva, cîndva - nu fără o ușoară undă de regret - că v-ați prea risipit în toate genurile literare. Pornesc de la această afirmație a domniei voastre; dacă ar fi s-o luați de la început, de care muză v-ați apropia mai mult? Victor Eftimiu: Ușor regret", pentru că nu
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
acasă. Mi-a desfăcut demonstrativ nodul de la cravată și mi-a cerut voie să se ducă până dincolo să se schimbe. A revenit după câteva minute îmbrăcată într-un halat de casă de crepsatin roz și împrăștiind în jurul ei o undă de parfum îmbătător. Apoi, apoi... Natalia nu îndrăznea să-l întrerupă cu nici o întrebare sau comentar, de teamă că se va răzgândi și se va opri de tot din povestit. - Apoi a revenit lângă mine, a lăsat să-i cadă
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
cei care nu văd lucrurile decât în alb și negru. Iisus Hristos nu a încuviințat prostituția atunci când i-a pus pe gânduri pe acuzatorii Mariei Magdalena („Cine este fără de păcat să arunce primul piatră!”), nici Papă Francisc nu a dat undă verde homosexualității atunci când s-a întrebat retoric „Cine sunt eu ca să judec?”. Dar și Unul și celălalt s-au interpus între prigonitori și prigoniți și le-au adus aminte primilor că datoria fundamentală a oamenilor este să-i accepte pe
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
să facem primul pas către grupurile de oameni străluciți, conform definiției fiecăruia dintre noi. Ușor, ușor, runbaby, ca să n-ajung precum bătrânul Marx din poezia lui Dinescu, “degrabă bărbierit și trimis la reeducare” Mulțumesc, Larisa, suntem pe aceeași lungime de undă. Și eu cred ca e o legătură între optimismul american și obiceiul asta (care pe mine uneori m-a dus la capătul răbdărilor) de a gândi pozitiv și de a vedea mereu ce e mai bun în jur și în
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]