129 matches
-
pălit În numili Tatălui, cî o chicat gios șî o adormit pi loc... Când s-o trezât, a doua zî, așă cam pi la chidii, Îmbla tehui șî ochii Îi fugeu În tăti părțâli, așă cum Îmblî sticlețî primavara. Da’ undi l-o pus necuratu’ sî cânti „Trăiascî Regili”. Dupî o vremi, o vinit niști perdi varî, caaa... aista, cu mașâna șî l-o luat. ȘÎ bun dus o fost... În jur s-a auzit râs sănătos, dar și mormăitul ca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
oleacî mai frumos dicât dracu’. Încolo sî aibî ci-i trebui... ― Da’ di la așă o căzăturî cu cornu’ În ciment bărbățâia lui cred c-o agiuns cum zâce un căpitan di cavalerii, pi cari l-o pălit calu’ tocma’ undi i greu voiniculu’. ― Și ce zicea căpitanul? - a sărit cu Întrebarea vecinul. ― CÎ di când l-o pălit calu’ bărbățâia lui di culcat sî culcî sângurî, da’ di sculat trebui s-o agiuti cu mâna - a răspuns hâtrul În râsul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lui Petrică!... „Ileanî -striga ea peste gard la vecina ei - știi tu cî cocoșu’ ceala a’ tău s-o cam Înădit la găinili meli?” „Ci sî facî șî el saracu’ dacî le-o sfârșât di calcat pi ali meli? ȘÎ undi mai pui cî a tali Îs puicuțî? Vorba ceea: ochi’ văd, inima ceri... Și asta mai Însamnî cî porumbacu’ meu Îi flăcău vrednic, fa Catincî”. „Apâi la tini În ogradî ci-i a tundi chelbosu’, Ileanî? CÎ din douî călcături
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mulțămit cum să cuvini. ȘÎ nici lu’ domnu’ profisoru’ doctoru’... Da’ parcî am hotărât sî viniț sî vă mulțămim așa cum știm noi, mâca-ț’-aș. ― Am să-i amintesc domnului profesor de această rugăminte și om vedea ce putem face... ― Da’ undi mergi matali așa la vremi di sarî? ― Merg la gară. Îmi aștept părinții... ― A fi vinind la botez, cî dacî nu mă Înșăl eu, scumpa matali doamnî ț’-o dăruit... un ficior! SÎ vă trăiascî șî sî sămini cu matali
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
botez, cî dacî nu mă Înșăl eu, scumpa matali doamnî ț’-o dăruit... un ficior! SÎ vă trăiascî șî sî sămini cu matali, bunule. ― Mulțumesc pentru urare, Însă... ― Știu eu ci ti frământî. ― ??? ― Bună seara. Ce faci prin târg? ― Di undi știu eu di băiet? ― Asta cam așa-i. ― Apâi am dat șî eu În cărț’, sî văd ci mai faci bunu’ șî dragu’ nostru domnu’ doctoru’... ȘÎ așa ni s-o aratat cum ț’-am spus... ― Vă rog să mă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
jucării stricateă ce <merg ținându-se de mânăă, cum a spus poetul” - a intervenit gândul de veghe. Ajunși În fața casei, cercetașul s-a oprit și a privit cu luare aminte În jur. ― Da’ parcă aici În față avei un zarzăr. Undi i? - a remarcat cercetașul cu ochiul Încă ager. ― S-a uscat, tată. ― Apoi mâini am să merg În piață și poate oi găsî un copăcel să-l răsădesc așa de bun venit lui Tudorel. Să creascî odată cu el... N-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pregătească pentru a ieși la aer. Până au fost gata de plimbare, Gruia s-a strecurat până pe cerdac. „Da, lucrurile sunt cum trebuie”... S-a Întors În casă și i-a Îndemnat: ― Hai, să ieșim... Apâi așă cinsti mai rar! Undi s-o pominit sî ti aștepti birja la poartî fărî s-o aduci tu? - a Întrebat tata Toader când a dat cu ochii de trăsură și de bidiviii cu sforăit nervos. ― Știu eu cine-i vinovat de toate acestea - a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o lozincă sindicală. De la neanicu la neanelu, de la "era ticăloșilor" (eseul lui Petrini) la era țoapelor. Sîntem condamnați la Românie grea†††††††. Ăi, Lenuțî, ti duci la momuntarea lu' nea Gogu, la doușpe? Da' nu l-o scos, tu, Auricî? Di undi, fă? Din fîntînî. L-o scos mort, fă proasto, mort l-o scos. Mă abțin să gîndesc asta, dar o fac: limba română (limbo romanesco, eventual cu r-ul dublat, cum se pronunță în varianta frundo-udemeristă) e în regresie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în declin.". Albastrul de Voroneț trezește acorduri muzicale și amintiri robite de tăceri: "Ce înger de pe Voroneț mi-nvie albastru-n pleoape? " Poezia interioarelor nu desprinde nostalgii produse de mătăsuri, plușuri, mobile de mahon, ca la parnasieni, ci scoarța muntenească undită cu bujori albi și cu ramuri înghețate pe sticla ferestrelor. Poetul descrie tablouri cu bujori, natură moartă, cheamă mirosuri și creează beții olfactive, adevărate paradisuri în descendența lui Anghel și a lui Mihai Celarianu. Ca și aceștia, cântă nuferi și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau făcută... Asta am dus-o la cierari, ni le-o discântat cierariu, acela di la pod, da' asta am găsât-o la biserică când sî făce biserica nouă la noi. Că-i un lucru cari tre să-l iei di undi-i loc curat. Câ așa, scoabi sînt... cî m-am dus la doamni la Piatra șâ zice doamnili acelea: "tanti mă duc eu chiar acuma și-ți aduc o grămadă...". Da' i-am spus, aduci, da' nu-s ca a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dat di icișe așa l-am luat, întăi i-am dat pi cap o dată și al doilea oară șî al trilea oară i-am dat pi chicioari, di l-am putut râdica... că altfeli cî dacî nu-i dai pi undi îl doari digeaba îi dai mata numa' pi cap. Nu există!" Scopul ritualului turnării cositorului este multiplu. Pe de o parte, cositorul se toarnă în scop medical, pentru a obține vindecări magice (boala este preluată de cositor printr-un transfer
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un anume echilibru . Secvența nr. 16 11.26-11.51 "Hi, hi... Valentin Mihai, matali vrei sî pleci undeva diparti. Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2 mâini de bureți tăiați mărunt, o ceapă tocată și călită în 100 g unt sau margarină, 100 g cașcaval sau brânză de oi, 3 linguri de făină, 4 gălbenușuri și 100 g smântână. Se taie ceapa mărunt și se undește în unt sau margarină. Se adaugă bureții, brânza, făina, gălbenușurile și smântâna. Albușurile se bat spumă și se adaugă în compoziție. Se tapetează tava cu unt sau margarină și făină, apoi punem compoziția la copt la foc potrivit. Se servește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
CHEC CU CIUPERCI 2 mâini de bureți tăiați mărunt cu cuțitul, o ceapă mică, 50-60 g margarină, 100 g cașcaval sau brânză, 3 linguri de făină de grâu, 4 gălbenușuri și 100 g smântână. Se taie ceapa mărunt și se undește în margarină, se adaugă bureții, brânza, făina, gălbenușurile și smântâna. Albușurile se bat spumă și se amestecă cu compoziția. Se unge tava cu margarină și se tapetează cu făină, după care se toarnă compoziția și se coace la foc mic
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g boabe de muștar, 4 rădăcini de hrean, boabe de piper, sare după gust Se face un baiț dintr-un litru de oțet, 2 l de apă și 500 g miere de albine. Gogoșarii de curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și se lasă la răcit. Conopida se desface buchete mici și se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aparat di radio?... Treb’ să ai șî telefon, nu? H: (cu o voce ezitantă, Încercând să arate că nu ar dori să discute despre asta) ȘÎ ...șî telefon, da. S: Da. SÎ nu-mi spui cî l-ai cumpărat? Di undi-l ai? ȚÎ l-o dat vreo unul din băieț. L., probabil. H: L. S: ȘÎ este, probabil, șî ... aparat foto. H: Îhî. S: ... Da undi-i ochiu’ magic? H: Lasî, cî nu asta-i problema. ȚÎ li-arăt eu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
șî telefon, da. S: Da. SÎ nu-mi spui cî l-ai cumpărat? Di undi-l ai? ȚÎ l-o dat vreo unul din băieț. L., probabil. H: L. S: ȘÎ este, probabil, șî ... aparat foto. H: Îhî. S: ... Da undi-i ochiu’ magic? H: Lasî, cî nu asta-i problema. ȚÎ li-arăt eu ... S: Vreau sî-ncerc sî-nțeleg... Aici Îi clar, aicia-i ... sî audi. Aicia-i difuzor. ... Aiciai microfon. Așa... Displeiu’i ... Aici știu. Aia-i ... nu-ș ci-i aia. Aici
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
2 mâini de bureți tăiați mărunt, o ceapă tocată și călită în 100 g unt sau margarină, 100 g cașcaval sau brânză de oi, 3 linguri de făină, 4 gălbenușuri și 100 g smântână. Se taie ceapa mărunt și se undește în unt sau margarină. Se adaugă bureții, brânza, făina, gălbenușurile și smântâna. Albușurile se bat spumă și se adaugă în compoziție. Se tapetează tava cu unt sau margarină și făină, apoi punem compoziția la copt la foc potrivit. Se servește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
CHEC CU CIUPERCI 2 mâini de bureți tăiați mărunt cu cuțitul, o ceapă mică, 50-60 g margarină, 100 g cașcaval sau brânză, 3 linguri de făină de grâu, 4 gălbenușuri și 100 g smântână. Se taie ceapa mărunt și se undește în margarină, se adaugă bureții, brânza, făina, gălbenușurile și smântâna. Albușurile se bat spumă și se amestecă cu compoziția. Se unge tava cu margarină și se tapetează cu făină, după care se toarnă compoziția și se coace la foc mic
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
g boabe de muștar, 4 rădăcini de hrean, boabe de piper, sare după gust Se face un baiț dintr-un litru de oțet, 2 l de apă și 500 g miere de albine. Gogoșarii de curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și se lasă la răcit. Conopida se desface buchete mici și se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cauzativ la Schiefner 61), dar descrierea instrumentalului din lak, comparată cu descrierea instrumental-ergativului din tabassaran, arată că e vorba despre același caz. Instrumentalul redă nu numai instrumentul acțiunii, ci și cauza inițială a acțiunii, motivul sau agentul: calba mazra-inu iuš undi 'din cauza limbajului său, el a fost mutilat'; us u-inu q'unXundi 'prin fratele său, datorită fratelui său, el a crescut'. Prin urmare, acest caz redă clar depărtarea. (b) Locul ergativului în sistemul cazual bidimensional În limba avar, cazul ergativ (numit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]