165 matches
-
fi reprezentate, spun, prin linii asemeni celor de pe graficele de temperatură, dar nu în unghiuri ascuțite, ci, urcând în platouri în mireasma aerului tare al semețelor conifere străjuind miracole de iarbă, totul într-un timp irealizabil, fie coborând în semicercuri unduioase imaginând hamacuri de odihnă. În aceeași zi răspunsei scrisorii ce conținea în final și câteva urări pentru mine. Doamna Pavel umplu două pagini mărturisindu-și nostalgii regăsite după vremuri când domnul Davidsohn îi deschidea ușa casei zâmbind. Îi auzea glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
curții cerea ca slujitorii albi să nu păstreze din bărbăția lor decât aparența. O parte din fecioarele aduse intrau în haremul marelui stăpân. Copile cu ochii albaștri din ținuturile de cătră miazănoapte, ochi căprii și cosițe castanii de la Carpați, boiuri unduioase de la Caucaz și destul de des domnișoare de pe coastele italiene și franceze. O raită de pirați berberi au izbândit astfel a aduce haremului împărătesc o marfă mai puțin obișnuită, întru care s-a aflat și o odraslă de patricieni de la Veneția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mult ca pe-o femeie. Sau poate chiar mai mult...” Noimann-viermele căpătase glas. Glasul trebuia anihilat. „Ce vrei să insinuezi cu asta?” spuse Noimann-cel-de-sus, adresându-se lui Noimann-cel-de-jos, fără să catadicsească a-l privi. „Nimic, nimic”, făcu celălalt, cu vocea unduioasă, ca un șarpe. „Atât, doar că...” „Doar că?” ridică din sprâncene Noimann-cinicul, a cărui mână se Întinse după cravașa nevăzută. „Doar că iubirea aceasta a dumneavoastră unora li s-ar putea părea suspectă...” „În ce sens suspectă?” Cravașa nevăzută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ele, nu-i așa?” „Așa e”, aprobă cinicul. Cravașa de aer din mâna sa șfichiui aerul. Biluțele de plumb de la capătul ei străluciră ca niște bobițe de rouă În lumina zorilor. „Atunci, cred că sunteți de acord” - glasul penitentului curgea unduios, ca mierea - „că În cazul acesta, un bărbat, dacă e bărbat, ar trebui să fie mai obsedat de ce poartă o femeie decât de lucrurile cu care se Îmbracă el? Așa este sau nu?” „Așa este”, făcu Noimann-cinicul, șfichiuind aerul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o cataramă uriașă, cu strasuri, și cea mai extraordinară pereche de cizme de cowboy pe care o văzusem vreodată. Era suficient de frumoasă ca să-și permită o tunsoare scurtă ultra-băiețoasă, care nu făcea decât să-i scoată În evidență silueta unduioasă, feminină. Din nou mi-am dorit să stau și s-o privesc, dar am reușit s-o salut, iar Skye mi-a răspuns cu un zâmbet enigmatic. Skye se ocupă acum de gențile Kooba, spuse Elisa Înainte de a arăta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o întrebă mașinal. Lina strânse din umerii ei cam gheboși, de iobagă modernă. Mini o salută cu mâna și porni sprinten, croindu-și, prin străzi tăiate pe muche, drum drept spre centru. Lunecând sinuos, rochia ei albă, ca o barcă unduioasă pe care o duce apa drept la debarcadere voioase, mereu mai vioaie spre miezul orașului viu, străbătu în pieziș Calea Victoriei, unde manevra ei grăbită și prudentă cerea meșteșug ca să se strecoare. Răzbi totuși, ocrotită și imună. V în casa boierească
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și proaspete. Nu mai purta grija și osteneala de a înțelege, ci nădejdea de a dărui cugetarea și apoi de a o primi înapoi ci pe o bucurie. ..... timid al ..... ei, melodia va trece în strunele de orgă. Din mișcarea unduioasă a gesturilor ei feminine, sforțarea de a exprima va răzbi prin căile luminoase ale ocrotirilor înțelepte. Atunci ea va rămâne copilăroasă și negativă, ostenită și fericită ca amanta care a dăruit și a primit. Gândurile care s-au cununat sunt
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de mistreț cu sfîrla nemaipomenit de lungă din care trîmbița o foame neostoită. Sosite de la hoit, cîteva potăi dezveleau, pe colții albi, gingiile negre; ne mîrîiau cu dușmănie. Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din mușchiul pădurii, sălciile unduioase și corcodușii înlocuiau fagii care, ca niște lumînări, înconjurau poiana. Bătrînul era cioplitor de linguri și coveți. De la gospodarii din vale căpăta pe ele făină ori cîteva bulendre. Ținea și porcul ghebos, deși nădejdea tot la bureții uscați era. Înșirați
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ridicat și și-a tras peste cap cămașa de noapte, a apărut undeva un păr care nu era al meu, dar la fel de mult și de hotărît ca al meu, pe un trup care părea slăbănog, dar de fapt era suplu, unduios, și apoi, prin pasiunea amețitoare s-a strecurat un miros, un miros care nu era de trup nespălat, un alt fel de miros, special, un miros foarte greu, foarte-foarte greu, un miros periculos, ceva Între mistreț și groapă de gunoi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o profundă tăcere. lui Gabriel McCaffrey îi plăcea mult această tăcere, ale cărei unde tămăduitoare se înălțau într-un ritm solemn până la sufletul ei zgâriat, usturător. Afară, soarele, strălucea printre copacii munciți de vânt, proiectând pe zidul alb un joc unduios de sulițe aurii. Încăperea era lipsită de orice podoabă, o cameră frumoasă, cu tavan înalt, din secolul al XVIII-lea, și cu ferestre înalte, boltite. Băncile erau aranjate în trei Secțiuni, alcătuind trei laturi ale unui pătrat; cea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe scenă... N-o văzuse niciodată îmbrăcată sumar, nici măcar la orele de sport, așa că îi vedea pentru prima oară picioarele goale... Și brațul acela care în poza de grup se sprijinea de pardoseală și era îndoit invers, acum făcea mișcări unduioase deasupra capului, în armonie cu celelalte iele, în timp ce dănțuiau în jurul Sorinei, fata cea mică a Împăratului... Privirea lui Paul lunecă de-a lungul brațului ei unduitor ridicat deasupra capului și îi observă încheietura mâinii care se răsucea cu aceeași flexibilitate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
peste coapse să-i țină de cald. Dragoș făcea gestul de a se ridica să iasă pe interval și în același timp se scuza, posomorât și abstract, pentru deranj. Genunchii ei se răsuceau moale într-o parte cu o mișcare unduioasă, lăsându-i loc să treacă. Dragoș își strecura genunchii prin spațiul lăsat de genunchii ei. Își lovea dureros rotula de scaunul din față numai din grija de a nu se freca de genunchii ei. Cobora în stație și o lua
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
caldă, un imn înălțător. Era semnul de recunoștință față de Dumnezeu, care i-a arătat calea prin glasul clopotului de mănăstire. Un porumbel a întărit cuvântul Domnului Pretutindenea era cuprinsă de o pace adâncă. Doar o boare de vânt se strecura unduios printre crengile și frunzele copacilor uriași. încet-încet, păsările din preajmă au început și ele să cânte, ca într-un concert celest. Armonios și domol, cântecul era repetat și amplificat de corul întregii păduri. Lui Seine i se părea că se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
MotoRest - îl alese pentru inscripția de pe panou: BUN VENIT AMATORILOR DE COCORI. O înstrăinare totală - Am senzația că nu mai suntem la New York. El și Sylvie plecaseră din Midwest în anii 1970 și nu se uitaseră niciodată înapoi. Acum, întinderea unduioasă a locului său de baștină i se părea la fel de străină ca imaginile de pe Marte transmise de Sojourner. Lângă centrul de închiriat mașini de la aeroportul Lincoln, intră în panică o clipă, pomenindu-se fără pașaport și fără monedă locală. Odată intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de cât întemeiat să gândesc astfel, dar noaptea, nervii, sentimentul că făcusem o gafă respingînd-o brutal pe Moașa, gelozia toate mă împingeau dincolo de logică. O clipă, mi-am imaginat chiar cum arătau împreună cele două trupuri, unul gras și altul unduios. Șarpele boa și liana. Puah! O uram și pe Laura în clipa aceea în aceeași măsură în care o iubeam. Balta era pustie. O lună, pe jumătate îndoliată acum de nori, plutea pe fundul bălții printre alge și broaște. Cerul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cât întemeiat să gândesc astfel, dar noaptea, nervii, sentimentul că făcusem o gafă respingând-o brutal pe Moașa, gelozia toate mă împingeau dincolo de logică. O clipă, mi-am imaginat chiar cum arătau împreună cele două trupuri, unul gras și altul unduios. Șarpele boa și liana. Puah! O uram și pe Laura în clipa aceea în aceeași măsură în care o iubeam. Balta era pustie. O lună, pe jumătate îndoliată acum de nori, plutea pe fundul bălții printre alge și broaște. Cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
găsim. Cel ce face alimentul Cânta și cu instrumentul. Trist e micul ciobănaș, Cel cu inima vioaie, C-a trecut un căruțaș Și-a lovit din mers o oaie. „Un om năcăjit” de M. Sadoveanu Sus, pe Munții Stânișoarei, Printre unduioase coame, Un copil slăbit de foame Plânge moartea căprioarei. „Un copil al nimănui” Ei, acum nu vă mai scap, Vreau răspunsul la-ntrebare: Cine vine pe cărare Și ce poartă el pe cap? „O căciulă mai voinică decât el” Dacă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
putea Să povestesc cum a-nceput. A fost un vis din cer născut Și vraja-i dulce mă-nvelea. Și azi mai știu ce drag mi-era Cel ce în vis mi-a apărut. Marea de-argint Vino, zbuciumată, val unduios în cristal, Vino, albastră, violetă și verde la mal, Vino tulburată ori însorită, zâmbind, Către mine, dantelă în luciu de-argint. Șoroștinean Florin, clasa a VII-a Școala Gimnazială Păuca, structura Bogatu-Român Sibiu profesor coordonator Tili Dana Mama înger păzitor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
primari ai Universului. Mascat de simplitate și de originea fixă pe care o are în pământ, nu oferă niciodată indiciul că ar sălășlui viață acolo, înlăuntrul său, lăsând talazurile ploii să izbească înțeleapta tăcere a necuvântătoarelor și luna să strivească unduioasa mișcare a pendulului ce stă cu capul în jos, foșnind ca uitat de pedeapsa timpului. Și-a pierdut demult ultima fărâmă de atenție căpătată vreodată de la ochii strămoșilor săi de sus pe care îi vedea doar noaptea pe cerul înstelat
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Înainte ascultasem această muzică la Budapesta. „Trăiește veșnic, fericite, fericite Solomon”, Îmi cânta. Corala cântată de o singură voce avea ca fundal orchestral foșnetul mării. Sprijinit de brațele ei priveam norii de musculițe palid gălbui, filând cu sutele În fuioare unduioase. Probabil că era vremea lor de Înmulțire. Și peste ceața mișcătoare plutea negura fumului de la grătare, iar strigătorii din fața frigărilor, copii ai lui Belial, râdeau, orbiți de soare, legănând În mâini homarii vii - suspendați de antene, pentru a‑i tenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
poezie, o poezie în germană: Kühl und hell der Sonnenaufgang, leis und süss der Glocke Klang. Ein Magdlein hold, Krug in der Hand, sitz an des tiefen Brunnens Rand. În engleză? Aproximativ: Răsărit de soare răcoros, Sunet vag de clopot unduios. Cu urcioru-n mână vine-o fată La fântâna rece să ia apă. Am citit poezia cu voce tare și apoi am mai citit una. Am fost și sunt un poet foarte prost. Nu consemnez aceste poezii pentru a fi admirate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
chiar și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci Întot- deauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la culcare Împăcați, tărĂgănând un unduios ardelenesc „No, las’ că-i vreme și mâine !“. Chiar și tata, care muncea singur atâta amar de pământ, intra seara În casă senin și liniștit, ca un Înțelept care coboară din munți printre oamenii de rând, cu mulțumirea muncii temeinic
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de roșii pe deasupra - toate se află În cea mai desăvâr- șită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele În altele, cerul dansează cu pământul, care se scurge În cer prin pantele unduioase, poleite cu lumină, ale pârtiilor de schi. Nu puteam Însă gusta În voie din nenumăratele binefaceri ale Canadei, cum ar fi, de pildă, un simplu weekend la montréal, cutreierând galeriile de artă pe cheiul vechi al orașului, sau o banală
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ba chiar și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci întotdeauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la culcare împăcați, tărăgănând un unduios ardelenesc „No, las’ că-i vreme și mâine !“. Chiar și tata, care muncea singur atâta amar de pământ, intra seara în casă senin și liniștit, ca un înțelept care coboară din munți printre oamenii de rând, cu mulțumirea muncii temeinic
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sos de roșii pe deasupra - toate se află în cea mai desăvârșită armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele în altele, cerul dansează cu pământul, care se scurge în cer prin pantele unduioase, poleite cu lumină, ale pârtiilor de schi. Nu puteam însă gusta în voie din nenumăratele binefaceri ale Canadei, cum ar fi, de pildă, un simplu weekend la montréal, cutreierând galeriile de artă pe cheiul vechi al orașului, sau o banală
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]