770 matches
-
Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din strămoși. Explicațiile sunt necesare tocmai pentru că așa-i românul politician care dă definiții politice
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
acum - cât mai gros cu putință - puteți să vă luați de pe acum - cele mai roșii cizmulițe cu putință - puteți să - mă rog, nu știu dacă le-a crescut blana - tundeți de pe acum - toate oițele năzdravane - și să le duceți la ungureni, la pătura artizanală de lână, costă 60 de pâini pătura naturală - clasa hibernala - nu 100, cu lâna altuia... - Ei - merită, nu? - Mănâncă un om câte o pâine pe zi, tot anul, măcar o lună. - Din economia asta națională - din munca
MONOLOGUL MĂGARULUI LUI BURIDAN… de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340563_a_341892]
-
în gând să revitalizeze tradiția producției de bere în micile fabrici locale și să își facă loc printre multinaționalele care domină piața autohtonă, evaluată la 1,8 miliarde de euro. La un moment dat drumurile i-au dus la Măneciu - Ungureni, aproape de stațiunea Cheia, unde exista o făbricuță de bere ce funcționase până prin 2011, dar care își oprise activitatea. Au luat legătura cu proprietarul de la care aveau să cumpere fabrica, au vorbit cu câțiva oameni care mai lucraseră în fabrică și
GENERAȚIA B. Microberarii de la Zăganu fac afaceri de 2 milioane de lei din bere artizanală () [Corola-blog/BlogPost/338577_a_339906]
-
ungher. Un miliționer ne păzea. Am stat în ungherul acela, lîngă o sobă, vreo 3-4 zile. În timpul ăsta au scris în alte regiuni, pe la Moscova. Au venit într-o zi, au intrat în cămăruța ceea, și au început a striga: Ungurean Tatiana, cine e? Eu, a zis fetița. Scoală și hai! Mihăilă Serghei? Eu! Scoală și hai! Pe toți trei i-au sculat. Așa, în cămașă, fără chiloți, fără pantaloni, desculți, cum erau. Haide după mine, le-a zis. Dar io
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR" Autor: Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
POETULUI RISIPITOR" Autor: Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
Fata lu' tata va exersa saltul mortal spre o nouă poziție pe eșicherul politichiei dâmbovițene, în timp ce republicana va număra cu abacul last generation realizările, fără număr, ale regimului. Fost. MRU rămâne tânăra speranță, cu un neamț în coastă, în vreme ce celălalt ungurean va căuta calea Brăilei, via buda. Stolo devine, sigur, guru-guru, îndemnând la cumpărarea acatistelor salvatoare, în timp ce cârlanii pomeniți vor plăti pentru îndrăzneala de a încerca o altfel de politică. Auzi, uniți până în 2016! Lucru de neacceptat pentru mass media ajunsă
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
muncă locală, iar fondurile ar ajunge pentru materiale. Pușcăriile sunt pline ochi. Cred că este momentul să începeți cu pușcăriași un canal Argeș - Oceanul Atlantic. In doi ani ar fi gata cu aportul DNA din masa de politicieni, strașnici lucrători. Primarii ungureni, impuși de centru din motive electorale, se cred toți în Oltenia. Ei nu fuseră la primărie ci fură (particula „se” nu se folosește în Oltenia). Așa-i limba română! Oricum, ne-orășenii sunt mai omenoși. Exemplu este domnul Dragnea, oltean
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
bunul simț și responsabilitatea chiar țin de foame? Aș vrea însă ca după acest an să găsim în noi capacitatea de a depăși sentimentul mioritic al ființei - aș vrea ca baciul moldovean să se ducă să îi confrunte pe ăl ungurean și pe ăl vrâncean sau măcar să nu se gândească doar la variante de a o minți pe bătrâna lui măicuță că totul e ok. Pe bune, nu e ok. Și oricum, și în toată povestea asta cu „nimic nu s-
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturile găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge, c-au murit fericiți! -...? întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge, c-au murit fericiți! -...? întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
27).23 Într-un alt loc (cap. Eminescu la Viena, p. 56) păstrează cam aceiași ordine când se referă la studenții vienezi din cadrul "Societății literare" "...mai ales bucovineni, ardeleni de la Sibiu, de la Brașov și de la Năsăud, vreo doi-trei bănățeni ori ungureni, cei mai mulți înaintați în studii, câteva doctoranzi...". Fără să indice vreun nume, și aici I. Slavici păstrează părțile "ungurești" în care este inclus Sătmarul. Să vedem dacă datele despre "V. Lucaciu" ar putea corespunde: V. Lucaciu, memoran distul, s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
voievod, Dragoș, a venit ca vânător din Țara Ungurească...la vânătoare după un bour, pe care l-a ucis pe acel râu, Moldova. I-a plăcut această țară și a rămas într-însa și a colonizat țara cu acei romani ungureni". În sfârșit, Cronica moldo-rusă oferă mai multe amănunte în legătură cu venirea lui Dragoș. După înfățișarea eposului legendar despre Roman și Vlahata, se arată că "Dragoș din Maramureș a pornit cu drujina lui la vânătoare de fiare". Urmărind un bour, el a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de estetică literară, iar „Adevărul literar și artistic” îl cooptează în redacție. Își luase licența în litere și își satisfăcea stagiul militar, când, printr-o absurdă răsucire de destin, cade victimă unui groaznic accident feroviar. A fost înmormântat în cimitirul Ungureni din Craiova. În afară de „Adevărul literar și artistic”, semnătura lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
uneori să disperăm de viitorul acestei țări. [1 septembrie 1882] [""ROMÎNUL" DE LA 29 AUGUST... "] "Romînul" de la 29 august înserează următoarele rânduri, sub rubrica Abuzuri: Multe ziare publică un număr de mari abuzuri ce s-ar fi făcând la proprietatea de la Ungureni a d-lui G. Lecca. Nu vedem anunțată nici o cercetare și nici o întîmpinare făcută în această privință. Suntem deprinși a avea multă stimă pentru familia Lecca. Avem însă o datorie mai mare; aceea d' a cere dreptate și legalitate pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
distinct de trup, dualism, imaterial, legat de trup, loc, și mântuire, metempsihoză, muritor, nemuritor, perfect, predominanța lui, prizonier al cărnii, al psihicilor, purificare, transmigrare, VIAȚA FILOSOFICĂ banii, ca o capodoperă conversația, edificarea sinelui, meditația, sărăcie, viață sănătoasă, Traducere de Mihai Ungurean * „Muncă, familie și patrie” era lozinca regimului de la Vichy. Aici, sensul este ironic, bineînțeles în. tr.). * Vezi nota de la p. 108 în. tr.). * După ocuparea Franței de către Germania nazistă în 1940, una dintre listele de cărți pe care autoritățile de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se remarcă, totuși, lipsa unui indice, care ar fi permis consultarea mai rapidă/eficientă a lucrării - de către profesioniștii domeniului nu va Întîrzia. E un pas important În extinderea bazei documentare a istoriei recente a României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÎRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele În secolul XX. Istorie orală și memorie recentă În Țara BÎrsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]