161 matches
-
moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iezuit la Iași, însă mitropolitul Varlaam s-a împotrivit. Raportul către papă asupra călătoriei întreprinse de Bandini a fost întocmit de secretarul și omul său de încredere, preotul iezuit secui Paul Beke . Bandinus exagera atunci când afirma că cele mai multe orașe sunt ungurești: Trotuș, Bacău, Huși (Huse Varosa !), ca și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și care în Moldova mai cu samă a lăsat urme neșterse, căci ne-a adus răsturnarea lui Vodă Sturza, o holeră cumplit de săcerătoare și invazia armatelor rusești, care au trecut peste noi pentru a da ajutor austriacilor contra răscoalei ungurești. Îmi aduc și acum aminte că în iarna acelui an, iarnă grea și viscoloasă, pribegise în Fălticeni de groaza ungurilor o sumă de săteni români din Transilvania. Doi dintre dânșii, oameni zdraveni, chipeși, cu un port deosebit de al nostru, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
criticul literar Tudor Vianu, ca să ne oprim numai la aceștia trei dintr-o serie care este dificil de numărat. Cu câți oameni de cultură secuio-maghiari se poate lăuda Marko Bela că au intrat în cultura română sau, poftim, în cea ungurească? Nu poți clădi cultură bazat numai pe ură și pe fudulie superioară. Evreii, domnule iredentist Bela, își învățau limba și religia în școli create de ei, plătite de ei, nu de statul român. Și secuio-maghiarii pot face la fel, pot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oficialităților de la Budapesta, care ar fi urmărit să pună la încercare capacitatea românilor de a-și controla și în condiții excepționale întregul teritoriu național. Reamintesc că, în același an, în luna aprilie avuseseră loc mai multe manifestări violente, chiar dușmănoase ungurești, prin zona Aradului și Mureșului. La scurt timp după vizită, la o întâlnire ocazională, un diplomat ungur din București mi-a mărturisit că pe drumul dus și întors delegația maghiară fusese însoțită permanent de ambasadorul maghiar din București. Aș adăuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
zăpadă, în avalanșă. In luna iulie avea 8 divizii de infanterie, două de cavalerie,58 de escadroane, 80 de baterii de artilerie, toate create prin grija Cartierului General, respectiv a lui Ion Antonescu. Dispunând de aceste forțe, după nimicirea armatei ungurești, a forțat râul Tisa, ocupând și materialele de război abandonate de trupele maghiare și care erau folosite de unitățile noastre care se înmulțeau mereu. Intrucât armata lui Bela-Kun nu mai putea opune nicio rezistență, trupele românești și-au continuat înaintarea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
stentor pe rege și familia regală. După-amiază însă mă dusei la Azil, unde infirmii trebuiau să cânte Steaua. N-au fost în stare să cânte nimic, jumătate erau beți morți cu rachiu de contrabandă, adus cu sau fără consimțământul gardei ungurești. Nu se mulțumiseră cu hrana bună ce li se dăduse: carne de porc cu varză, brânzoaice de cozonac; țuica însă n-ar fi trebuit tolerată, dar Lili Fălcoianu nu îndrăznea să fie severă, de frica revoltelor. [Pentru cei doi copii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
uneori cu voia regelui („Craiul încă strângându-și oastea, au trimis pă Camenețchi de au prădat Moldova jumătate” - Cronica Bălenilor) - varietatea etnică a bandiților care terorizau Moldova („Că să făcusă tâlhari nu numai de la oastea leșască, ci și din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Drăgotescu, autoarea editorialului citat, această vizită ia apa de la moara naționaliștilor extremiști. Să dea Dumnezeu, dar nu ne vine a crede. Pînă cînd România nu va deveni membru NATO toți cei care au de cîștigat voturi din agitarea temei primejdiei ungurești vor face asta, fiindcă - nu-i așa? - dacă nu curge, pică. Tocmai cînd președintele Iliescu îl decora pe Nicolae Văcăroiu cu Steaua României, la Cotroceni au început să tremure perdelele și au început să zăngăne cristalele candelabrelor a remarcat reportera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
ar fi grăbit să înapoieze Martei inelul de logodnă dacă Ilona nu i-ar fi cucerit inima. „Atunci nu din gelozie n-o mai iubește, ci numai pentru că i-e dragă cealaltă, iar revolta lui împotriva ungurului și a limbii ungurești a fost o comedie.” Odată cu luarea în primire a biroului de muniții din Lunca, lucrurile se complică iremediabil, pe toate fronturile. Ochii țărăncuței unguroaice pătrund - întocmai precum lumina sfredelitoare a reflectorului - în cămăruța cea mai ascunsă a sufletului lui Bologa
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
populației unor sate întregi, iar podurile de peste Dunăre sunt aruncate în aer... Totul era atât de incredibil și inexplicabil. Frica palpabilă, fizică a apărut în mine când am auzit că anumite proiectile au căzut pe teritoriul de dincoace al graniței ungurești. M-am trezit brusc din toropeală: războiul ne poate atinge și pe noi, poate porni oricând spre noi, iar această presupunere mi se părea și mai exactă când mă gândeam la sistemul instabil de raporturi existente între statele Europei Centrale
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
lui Sabin Gherman, că până ș-ala și-a făcut școala securistă la Craiova! S-o ia ungurii și le dăm și Oltenia țigănească, că doar nu-i lăsăm fără grâu! Nu mai vreau să ne hrăniți cu produsele voastre ungurești! Nu mai vreau UDMR la mine-n Principat! Duceți-vă la mare la Balaton, no hai! Transilvania are literatură proastă, scriitori de cazan din căscaturi de castel, pișat de rastel de baroni și grofoi cu scrot de tablă! Eu nu
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
de cai sau curse cicliste și patinaj. Capitala are cele mai multe publicații: 250. Ziare zilnice nu sunt decât 17, dintre care întotdeauna au contat doar vreo 5. În limbi străine apar, într-o Românie cosmopolită: 4 ziare franțuzești, 3 nemțești, 2 ungurești, 1 evreiesc, 1 grecesc. O primă globalizare se produce prin presă, în secolul 19, mai ales în ultimul sfert de veac. Oamenii respiră în același ritm, se lasă înfiorați de aceleași povești, visează la același viitor, caută soluții acelorași probleme
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Szeged. Mai sunt 15 kilometri și ajung la Nădlac. Unde nu-i așteaptă nimeni, fiindcă Berceanu se plimbă cu deltaplanul și nu a tras niciun euro din fondurile europene. Am uitat să-ți spun că o treime din costurile autostrăzii ungurești e plătită de UE. Asta înseamnă că se fură mai greu sau deloc. Oare de ce nu s-or folosi acești bani și în țara noastră? Jurnalul Național publică un interviu acordat de Tucă agenției Agerpress, la împlinirea a 44 de
Ziare, la zi: Gândul îl suspectează pe Videanu de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/27983_a_29308]
-
prin �de-slavizare"). La Viena, în Transilvania sau la Budapesta, Aromânii en quête de leurs origines au găsit răspunsul! Printre cei care au luat contact cu ideile Școalei Ardelene, cel dintâi a fost Gheorghe (Constantin) Roja, �doftor în spitalul Universității ungurești din Pesta", care publică, în 1808, la Buda (în germană și în greacă) Cercetări asupra Românilor sau așa-numiților Vlahi care locuiesc dincolo de Dunăre, în care, pentru întâia oară, sunt considerați �Traci romanizați" dintr-o �ramură a poporului român" - adică
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
implică zugrăvirea casei scărilor) ale condominiumului se repartizează pe apartamente direct proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză ce revine apartamentelor în discuție. Drăgan Ioan, Timișoara. Oricât ne-ar deranja acest lucru, răspunsul la întrebarea dumneavoastră - de ce programele posturilor de televiziune ungurești publicate în suplimentul „Agenda TV“ coincid cu desfășuratorul emisiunilor, iar cele ale posturilor românești sunt deseori încălcate de posturile respective - este de la sine înțeles, tot așa cum este cel la întrebarea „De ce toaletele publice din Ungaria (sau din alte țări din
Agenda2006-21-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284974_a_286303]
-
au avut adversari dovediți, s-a luat hotărârea că, Ziua Națională a României să fie 1 decembrie. După cum se știe, la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Albă Iulia, Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungureasca. După consultarea rezultatelor Actului Plebiscitar s-a luat hotărârea de Unire cu Patria Mama. În fața celor 100.000 de participanți, episcopul Iuliu Hossu a dat citire Declarației de la Albă Iulia, după care, a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii. Fruntașul Vasile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Biroul") se întrunea cu regularitate, adoptînd decizii. Ghilezan s-a stabilit la București, după cedarea Ardealului de nord, el continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
stat e istoricește un neadevăr și, ca realitate etnologică, asemenea un neadevăr. Încă din suta a treisprezecea poporul românesc avea ținuturile lui proprii, legea lui proprie - antiquam et aprobatam legem -, principii proprii, autoritățile proprie elective, fără nici un amestec din partea Coroanei ungurești. Era un neam de ostași, oameni de arme, un popor aliat maghiarilor, nu supus lor, atât de puțin supus încît notarul regelui Bela nu se sfiește a-și încuscri pe cei întîi regi de rasă arpadiană cu fiicele Domnilor români
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dunăre nu va mai fi decât o legendă cântată în limba Fanarului. [5 august 1882] 160 {EminescuOpXIII 161} ["PRECUM PREVĂZUSEM... Precum prevăzusem la înregistrarea schimbării ministeriale, numirea d-lui Dim. Sturza face cel mai bun efect asupra foilor austriace și ungurești. "Pesther-Lloyd" scrie de ex.: Numirea d-lui D. Sturza ca ministru de externe se consideră ca un act de apropiere către politica Germaniei și Austriei. Dacă se va adeveri aceasta, atunci negreșit că trebuie să fim mulțumiți cu această schimbare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bisericească nu poate servi de manta a agitațiilor panslavistice și cine va face așa să se estradă oficielor politice. 5. Guvernul va fi rugat să oprească broșurile nepatriotice panslavistice. 6. Limba adunărilor protopresbiterale pe viitor va fi esclusiv numai cea ungurească. Cititorii noștri știu ce înțeleg ungurii politici sub "patriotism" și "simțiminte patriotice". Știu cu câtă furie s-au pus ungurii politici pe maghiarizare. Ne simțim dispensați de la comentarea concluziilor reproduse mai sus și, ca o curiozitate, reproducem comentariul ziarului din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o ratificare mai spontană a onerosului trecut al primăriei. [26 octombrie 1882] ["ÎN ZILELE DE 12, 13 ȘI 14 MAI 1881... "] În zilele de 12, 13 și 14 mai 1881 se adunase la Sibiiu, din toate ținuturile Ardealului și Țării Ungurești locuite de români, un număr însemnat de delegați, trimiși de cătră alegătorii lor pentru ca să se consulte ce atitudine să ia românii în fața alegerilor ce aveau a se face pe atunci pentru Camera din Pesta. Am dat seamă de-atunci de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se uita din nou la numărul "Timpului" de sâmbătă 13 martie va vedea că, daca am fi fost profeți, tot n-am fi putut cita mai exact pasajele acele din circulara excelenței sale d-lui Miron Românul cari vor servi presei ungurești ca denunțări și ca puncte de acuzație. În articolul lui "Pester Lloyd" pe care-l reproducem mai la vale se va vedea că pasajele a căror enunțare din partea mitropolitului am reprobat-o noi sunt exact aceleași cu cari foaia maghiară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel... precum nu adm [item] în bis[erica ] noastră epitropia Bizanțului sau a Romei, tot astfel evident că nu admitem nici epitropie pe Dunăre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apodictică nu numai de a păstra întregi drepturile și libertățile bisericei catolice în cuprinsul regatului său, ci de-a și converti pe cumani la această biserică și în fine se legă ca, în toate țările principale și laterale ale coroanei ungurești, să-și puie în cumpănă toată autoritatea sa juridică și toată puterea sa pentru a stârpi pe eretici, sub care denumire erau cuprinși, după obiceiul vorbei de atuncea, și schismaticii greco-orientali. Cu toată zeloasa împingere din partea Romei, biserica latină nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]