275 matches
-
reprezintă o simpla deschidere, lipsită de buze. Cavitatea bucală este mică și este prevăzută cu o lancetă minusculă. Esofagul este foarte lung, ocupând aproximativ două treimi din lungimea corpului, și constă dintr-un tub cu pereți subțiri, înconjurată de glande unicelulare mari, numite sticocite. Întreaga structură este adesea descrisă ca un sticozom. Extremitatea anterioară a esofagului este parțial musculoasă și lipsită de stihocite. Orificiul anal este situat terminal. Suprafața ventrală a regiunii esofagiene are o bandă largă de pori minusculi, care
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
Plantele cu flori nu produc celule flagelare, pe când ferigile, mușchii, algele verzi, unele gimnosperme și alte plante înrudite fac. De asemenea, cele mai multe ciuperci nu produc celule cu flagele, dar produc chytridiomycota fungice primitive. Multe protiste i-au forma unor flagelate unicelulare. Cuvântul „flagel” descrie o anumită caracteristică a construcției din mai multe organisme eucariote și a mijloacele lor de mișcare. Termenul nu implică nici o relație specifică sau de clasificare a organismelor care posedă flagele. Cu toate acestea, termenul „flagelate” este inclus
Mastigofore () [Corola-website/Science/332643_a_333972]
-
ul ("um sp.") reprezintă cel mai evoluat gen dintre protistele animaloide. Cuprinde mai multe specii: , , Paramecium tetraurelia. Sunt unicelulare, cu lungimea de aproximativ 0,25 mm sau 50 până la 350 µm. Corp alungit, de forma unui ”pantofior„, acoperit cu numeroși cili scurți și uniformi. Pe fața ventrală a corpului prezintă o depresiune oblică numită "peristom", în capătul peristomului se
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: "deoxyribonucleic acid", "DNA"). Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la "Euglena viridis", mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la "Homo sapiens sapiens", omul contemporan. Din punct de vedere chimic, -ul este un acid nucleic. Este o polinucleotidă, adică un compus în structura căruia se repetă un set limitat de macromolecule
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
Robert Hooke și este unitatea funcțională a tuturor organismelor vii cunoscute. Este cea mai mică unitate de viață, care poate fi clasificată ca o vietate și este adesea numită bloc de viață. Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt unicelulare (constau dintr-o singura celula). Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare. Oamenii au aproximativ 100 bilioane sau 10 celule; dimensiunea tipică celulei este de 10µm iar masa tipică celulei este de 1 nanogram. Cea mai lungă celulă umană
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
tulpini de plută folosind microscopul. Acesta a observat că materialul dat a fost împărțit în mai multe compartimente, egale ce semanau cu niste camarute. Acestea au primit numele de celule (lat. cella=camera) Antonie van Leeuwenhoek a observat primul organismele unicelulare într-o picătură de apă, folosind microscopul.Teoria celulară a fost enunțată pentru prima dată de Matthias Jakob Schleiden și Theodor Schwann în 1839. În 1858, Rudolf Virchow emite teoria sa, "Omnis cellula ex cellula", potrivit căreia celulele apar în urma
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
le sunt un grup de protozoare unicelulare, care se reproduc prin spori, asemănătoare cu fungi, motiv pentru care au fost incluse multă vreme în regnul Fungi. Prezintă multe caracteristici ale fungilor, precum absorția substanțelor în celule prin difuziune (destul de rar întâlnită) și hrănirea cu materie organică aflată
Mixomicete () [Corola-website/Science/316104_a_317433]
-
care au fost incluse multă vreme în regnul Fungi. Prezintă multe caracteristici ale fungilor, precum absorția substanțelor în celule prin difuziune (destul de rar întâlnită) și hrănirea cu materie organică aflată în descompunere. Este dificil de spus, dacă mixomicetele sunt organisme unicelulare sau dacă sunt pluricelulare. Au fost identificate până în prezent în jur de 1000 specii de mixomicete. Acestea sunt răspândite pe soluri umede și neluminate, precum și pe resturi vegetale aflate în descompunere (ex: trunchiul unui copac). Mixomictele sunt bacteriofage active și
Mixomicete () [Corola-website/Science/316104_a_317433]
-
Mixomictele sunt bacteriofage active și au un rol în menținerea echilibrului bacterian a solului. le formează un plasmodiu, o substanță asemănătoare citoplasmei, cu multe nuclee. Există trei tipuri de plasmodium: Ciclul de viață a mixomicetelor reprezintă o alternanță a formelor unicelulare și a fazelor pluricelulare. Mixomicetele se hrănesc în special prin fagocitoză. Au un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori.
Mixomicete () [Corola-website/Science/316104_a_317433]
-
toxicitate sau alergenicitate. Patogenitatea este un atribut taxonomic important propriu fiecărei specii; 15. plasmidă - determinant extracromozomial de ADN capabil de replicare independentă, descoperit la multe microorganisme, care conferă celulei gazdă un anumit avantaj evolutiv; 16. poliploidie - condiție ca un organism unicelular sau pluricelular să aibă mai mult decât două seturi de cromozomi; 17. rizobacterii - bacterii care trăiesc în rizosferă, adică în solul care aderă la rădăcinile plantelor și care eventual penetrează rădăcinile la nivel intracelular sau intercelular. Rizobacteriile se utilizează deseori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
în subsol sub presiunea multor gaze, fiind accesibil prin foraje de mare adâncime, de unde țâșnește la suprafața pământului, preluat fiind de conducte spre rezervoare. Procesele de formare a petrolului au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
figurate ale sângelui, dar care, devenind mature și funcționale în sânge, încetează să se mai dividă. La mamifere, maturarea eritrocitului se asociază cu eliminarea nucleului celular. Diviziunea celulară este un proces esențial al vieții. Ea asigură înmulțirea celulelor, reproducerea organismelor unicelulare, creșterea normală a organismelor pluricelulare, înlocuirea celulelor moarte, repararea leziunilor apărute accidental sau prin intervenții chirurgicale, multiplicarea normală a elementelor figurate ale sângelui, cu rol în transportul oxigenului sau în apărarea organismului față de agenții patogeni. Organismul uman suferă înlocuiri generale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1982). Această particularitate are implicații clinice. Există o regulă potrivit căreia restructurările cromozomale sunt manifeste încă de la debutul procesului de malignizare și se extind progresiv, pe măsură ce acesta avansează. În unele neoplazii, rearanjamentele cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul originii unicelulare a neoplasmelor: heterogenitatea fenotipurilor și genotipurilor maligne din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu datele subtile de Biologie moleculară, Biochimie și Imunologie sprijină conceptul originii unicelulare a neoplasmelor: heterogenitatea fenotipurilor și genotipurilor maligne din tumorile de vârstă mai mare este consecința emergenței de subpopulații celulare, în care se produc treptat remanieri cromozomale din ce în ce mai profunde și mai extinse și se amplifică secvențe de nucleotide. Astfel, leucemia cronică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură celulă transformată malign, căreia modificarea genetică specifică somatică i-a conferit avantajul selectiv de a se extinde ca o clonă celulară cu origine unicelulară. În plus, demonstrarea faptului că, în general, anomaliile cariotipice sunt mult mai extinse în tumorile mai avansate decât în cele inițiale a permis să fie mai bine înțeles procesul de progresie tumorală, constatându-se că tumorile devin mai agresive cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificat prezența a cel puțin unui domeniu BIR, motiv pentru care această familie de proteine este cunoscută și ca BIRC (de la BIR containing proteins) (Silke și colab., 2001). Recent au fost identificate proteine care conțin domenii BIR și la organismele unicelulare, precum drojdiile, caracterizate prin absența apoptozei. Până în momentul de față au fost identificate opt proteine IAP la mamifere (Schimmer, 2004; Shin și colab., 2005): NAIP (Neuronal Apoptosis Inhibitory Protein), c-IAP1 (de la cellular IAP1), c-IAP2, XIAP (de la X-linked IAP), ML-IAP (de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în cursul vieții individuale. O excepția de la această situație este reprezentată de Drosophila melanogaster, la care nu a fost evidențiată o asemenea activitate telomerazică. În anul 1981, Elyzabeth Blackburn a descoperit telomeraza, la ciliatul Tetrahymena termophila. Acesta este un microorganism unicelular la care cromozomii suferă numeroase remanieri profunde, reprezentate de multiple fragmentări, urmate de rearanjarea fragmentelor în cromozomi meiotici. Descoperirea telomerazei a oferit o explicație pertinentă pentru paradoxul menținerii constante a lungimii cromozomului eucariot la capătul 5’ al fiecărei replici leading
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
arată formațiune chistică lichidiană, vezicule fiice (fig. 7.42) [80]. Reacția Cassoni este pozitivă, ca și reacția de fixare a complementului Weinberg. Tratamentul constă în extirparea chirurgicală și tratament medical cu Mebendazole sau Albendazole. Chiste diverse (idiopatice) Sunt chiste simple unicelulare, ce pot apare oriunde în mediastin. Au indicație chirurgicală. Nu pot fi încadrate în nici o grupă histologică în urma examenului microscopic. TUMORILE TIMUSULUI La nivelul timusului se pot dezvolta o gamă largă de tumori solide, în afară de timoame tumori ce pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
contradictorii. Moav (1999) constată că mediul influențează mult rezultatele experimentelor (îndeosebi în cazul bazinelor din pamânt). 60 CAP. 3. PARTICULARITĂȚILE AMELIORĂRII PEȘTILOR. Cea mai importantă caracteristică a materiei vii o reprezintă capacitatea ei de a se reproduce. Chiar la organismele unicelulare, această proprietate este bine stabilită, manifestându-se sub forma cea mai simplă posibilă. Este vorba de o diviziune în două a corpului, cu creșterea și dezvoltarea ulterioară a fiecărei părți, într-un individ de sine stătător și asemănător celulei mame
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
enzimatică) a alimentelor în monomeri cu greutate moleculară mică, capabili de a pătrunde prin absorbție în mediul intern (digestia) și de trecere și transport al acestora la organele beneficiare. Digestia propriu-zisă se efectuează în mod diferit în seria animală. La unicelulare are loc intracelular, în vacuolele digestive, cu ajutorul echipamentului enzimatic lizozomal; substanțele preluate din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
galaxii spirale gigantice, s-ar părea că ea și-a ales această formă miraculoasă drept „ornament” favorit. Forma constantă a spiralei logaritmice la orice scară de dimensiuni își dezvăluie frumusețea în natură prin formele unor minuscule fosile ale unor organisme unicelulare cunoscute ca foraminifere. Spirala logaritmică și Secțiunea de Aur merg mână în mână. În șirul de Dreptunghiuri de Aur obținute decupând succesiv pătrate dintr-un Dreptunghi de Aur, dacă se unesc diverse puncte în care aceste „dreptunghiuri rotitoare” împart laturile
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
Dacă trasăm o dreaptă dinspre pol spre orice punct al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Șoimii se folosesc de această proprietate atunci când își atacă prada. Lucrul uimitor este că aceeași formă spirală care se găsește la foraminiferele unicelulare și la floarea-soarelui și care călăuzește zborul unui șoim poate fi întâlnită și în acele „sisteme stelare adunate într-un plan comun, cum sunt cele din Calea Lactee”(Kant). Secțiunea de Aur este o creație a geometriei inventate de oameni. Oamenii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
faunei arctice: potârnichea polară, huhurezul alb, iepurele polar, vulpea polară, ursul polar; Arid= uscat, neroditor, sterp; Azot= element chimic gazos care se găsește în atmosferă în proporție de aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte mici, prezent în toate mediile de viață; Batimetru= aparat cu ajutorul căruia se iau probe de apă de la diferite adâncimi, din mări și oceane; Biocenoză= componentă vie a unui ecosistem reprezentând o comunitate unitară și complexă de
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
fructul, care include În structura sa codul genetic, Își va Începe ciclul dezvoltării Întocmai ca planta mamă, de Îndată ce va găsi condițiile prielnice de temperatură și umiditate În sol. Cu alte cuvinte va executa o serie de mișcări caracteristice regnului vegetal. Unicelularele și protiștii prezintă mișcări de contracție și dilatație (meduza) determinate de factori fizici (temperatură, lumină, compoziție chimică, presiune), deplasându-se În virtutea unei mișcări cunoscute În fiziologie sub numele de taxie; termotaxie, fototaxie, chemotaxie, barotaxie etc., ce asigură deplasarea spre zone
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au depășit un prag, producând molecule suficient de complicate pentru a se reproduce singure și a evolua spre o complexitate mai mare. Viața pornise pe un drum care a condus, încă de acum 3,5 miliarde de ani, spre cianobacteriile unicelulare, verzi-albăstrui, care au prosperat în zonele de ocean luminate de soare. Mii de miliarde de asemenea organisme microscopice au transformat planeta. Ele au căpătat energia soarelui pentru a-și prepara hrana, eliberând ca reziduu oxigen. Puțin câte puțin, au transformat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]