390 matches
-
de experimente condiționate deosebit de importante în studiul ecosistemelor. Să considerăm experimentul bidimensional redat sub forma (3.5) din care citim imediat următoarea egalitate cu privire la distribuția de probabilitate bidimensională sau comună. Cu aceste date, putem calcula valorile medii și dispersiile variabilelor unidimensionale condiționate de mai sus. De exemplu, pentru variabila aleatoare condiționată )3,2/( == ZYX obținem, ca pentru orice variabilă aleatoare discretă, valoarea medie, dispersia și abaterea medie pătratică (condiționate) ale variabilei aleatoare X corespunzătoare acestei condiționări. Comentarii. Constatăm că valorile indicatorilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
practică sunt considerate doar experimente discrete cu număr finit de rezultate, merită interes și prezentarea expresiilor indicelui de concentrare de tip Simpson, în ipoteza că experimentul are o desfășurare continuă, adică evoluția lui este descrisă de o variabilă aleatoare continuă unidimensională sau multidimensională. Ca urmare, trebuie luate măsurile necesare pentru a împiedica aceste lucruri, numai dacă există o legislație categorică în această direcție, așa cum se procedează în anumite state. [Așa cum menționam mai sus într-un context general al indicelui IHH, spre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de specii sau abundența ecosistemului. Extinzând experimentul unidimensional (8.1), ne putem imagina un sondaj care urmărește două caracteristici ale unei populații statistice și astfel obținem un experiment bidimensional (experiment comun). Exemplul 8.1. S-a studiat prezența a trei specii S1-S3 (fără contabilizarea numărului de exemplare) într-
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și variabile aleatoare condiționate, noțiuni importante în studiul evoluției ecosistemelor sau al unor procese legate de asigurări etc. În cazul unui experiment aleator tridimensional (X, Y, Z) de forma (8.9)(8.10) avem mai multe tipuri de condiționări (experimente unidimensionale condiționate de experimente unidimensionale sau bidimensionale, precum și experimente bidimensionale condiționate de experimente unidimensionale), iar din definiția probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
noțiuni importante în studiul evoluției ecosistemelor sau al unor procese legate de asigurări etc. În cazul unui experiment aleator tridimensional (X, Y, Z) de forma (8.9)(8.10) avem mai multe tipuri de condiționări (experimente unidimensionale condiționate de experimente unidimensionale sau bidimensionale, precum și experimente bidimensionale condiționate de experimente unidimensionale), iar din definiția probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor unui experiment (indiferent dacă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
procese legate de asigurări etc. În cazul unui experiment aleator tridimensional (X, Y, Z) de forma (8.9)(8.10) avem mai multe tipuri de condiționări (experimente unidimensionale condiționate de experimente unidimensionale sau bidimensionale, precum și experimente bidimensionale condiționate de experimente unidimensionale), iar din definiția probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor unui experiment (indiferent dacă experimentul este cantitativ, calitativ sau mixt), atunci se introduc
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
directe (sau necondiționate) simple (când analiza este făcută după un singur criteriu) sau multiple (când analiza este făcută după mai multe criterii) și indicatori ai concentrării sau diversității condiționate simple sau multiple [condiționarea poate fi punctuală (după un singur rezultat unidimensional sau multidimensional) sau globală (după întregul experiment]. Indiferent de forma sau de denumirea lor, indicatorii concentrării sau diversității asociați unor experimente multiple sau multidimensionale au un anumit grad de dificultate atât în determinarea valorilor pe care le pot avea, cât
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversității directe bidimensionale. Prin analogie, putem scrie imediat expresiile indicatorilor aferenți unor experimente cu mai mult de trei dimensiuni. În particular, fiind dat un experiment probabilist bidimensional discret (X,Y) definit prin relațiile (8.4)-(8.8), pentru experimentele probabiliste unidimensionale marginale aferente acestuia X și Y, se definesc coeficienții de concentrare și diversitate de tip Simpson (care sunt prezentați și studiați deja în capitolul 5), pe care îi reamintim acum și care reprezintă indicatori ai concentrării și diversității directe simple
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
aferente acestuia X și Y, se definesc coeficienții de concentrare și diversitate de tip Simpson (care sunt prezentați și studiați deja în capitolul 5), pe care îi reamintim acum și care reprezintă indicatori ai concentrării și diversității directe simple sau unidimensionale. Demonstrație. Afirmațiile propoziției rezultă prin calcul direct. Conform relației (8.28.1) indicatorii sunt pozitivi (condiție necesară pentru orice măsură). Conform relației (8.28.2) indicatorii sunt simetrici (informație importantă pentru măsurile structurii ecosistemelor). Relațiile (8.28.3)-(8.28
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
scris coeficienții de mai sus în detaliu pentru fiecare caz în parte pentru a fi mai bine înțeleși de cei care îi aplică în practică. Coeficienții de concentrare (8.63), (8.67) și (8.71) reprezintă valorile unor variabile aleatoare unidimensionale discrete, iar ca urmare coeficienții de concentrare agregați (8.65), (8.69) și (8.73) sunt valorile medii ale acestor variabile aleatoare. Astfel de afirmații sunt valabile și pentru coeficienții de diversitate corespunzători experimentelor condiționate considerate de fiecare dată. Exemplul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experimentelor condiționate considerate de fiecare dată. Exemplul 8.11. Fie un experiment tridimensional ilustrând un sondaj de volum 50 asupra unui ecosistem prin care se urmărește existența (absența) a trei specii S1, S2 și S3 cărora le asociem variabilele aleatoare unidimensionale X, Y și Z, cu valorile 0 (absența speciei) sau 1 (prezența speciei) și cu distribuțiile de frecvențe [apărute prin prelucrarea datelor sondajului]. Din proprietățile indicilor de concentrare și de diversitate directă și conform numărului de rezultate distincte ale fiecărui
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și diversității, cât și valorile obținute din datele sondajului de mai sus, se pot trage anumite concluzii asupra gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor experimentului ales în situații de desfășurare necondiționate sau condiționate ale acestuia. Spre exemplu, experimentele unidimensionale X, Y și Z au, fiecare în parte, un grad de concentrare directă neutru sau echilibrat (nici mare, nici mic), în timp ce experimentul tridimensional (X,Y,Z) are un grad de concentrare directă slab, ceea ce atrage un grad mare de diversitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de cele două sondaje considerate conform datelor din tabelul 8.23 și formulelor (8.79)-(8.80). Calcule și comentarii. Din tabelul 8.23 rezultă distribuțiile probabiliste bidimensionale ale cuplurilor (X,Y), (X,Z), și (Y,Z) precum și distribuțiile probabiliste unidimensionale ale variabilelor X, Y și Z, care sunt prezentate în detaliu în tabelul 8.24 pentru primul sondaj și în tabelul 8.25, pentru al doilea sondaj. Exemplul 8.16. Un experiment statistic tridimensional ilustrează un sondaj de volum 100
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o idee despre mărimea gradului de concentrare sau de diversitate în fiecare caz. De exemplu, în cazul neponderat avem o concentrare mai slabă și o diversitate mai puternică. 8.4. Extensii pentru mai mult de trei dimensiuni În cazul experimentelor unidimensionale, prezentarea și utilizarea practică a indicatorilor concentrării sau diversității nu ridică probleme deosebite. Dificultățile apar atunci când se trece la două sau mai multe caracteristici ale mulțimii analizate. Natura dificultăților este de ordin tehnic (formule de calcul), cât și de ordin
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
la caz). Spre exemplu, dacă alegem valorile: Observații. Propozițiile 10.14 și 10.15 diferă numai prin relația (10.52.4), care presupune că distribuția este completă, ceea ce reprezintă în practică o relație de echilibru între cele trei componente marginale unidimensionale ale problemei de alocare cum ar fi egalitatea dintre alocarea de la toți furnizorii către toți consumatorii la toate momentele operațiunii. Analog situațiilor de mai sus pot fi formulate și alte modele de alocare sau de structurare optimă a unui sistem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții probabiliste unidimensionale optime cu grad de diversitate fixat. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [139] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation and
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Economică, 4, 5-18 [139] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 1-2, 47-59 [140] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții unidimensionale optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [141] Purcaru, I., Beganu, G., Verboncu, I. (2007). Some considerations on the information and diversity measuring. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 73-86 [142] Purcaru
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unei lumi viitoare populate de ceea ce astăzi numim clone; reduse la absurd, așa cum am mai arătat în câteva rânduri, comunitarismul și alte viziuni militante despre societatea postmodernă promovează fantasma unei societăți organizate ca federație a comunităților de indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez ediția românească, în traducerea Monei Antohi, Humanitas, București, 2005) cea mai mișcătoare și mușcătoare satiră a acestui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în agresor. E limpede: omul pe care-l descoperim la începutul romanului Poodle Springs nu prea mai are multe lucruri în comun cu idealistul, melancolicul, retractilul slujitor al Adevărului. Brusc energizat, el împrumută nu doar comportamentul, ci și vocabularul eroilor unidimensionali iviți din criza de conștiință și frustrările marelui cataclism beligerant al anilor ’40. Dacă premisele romanului ar fi fost duse la ultimele consecințe, probabil că Poodle Springs s-ar fi încheiat odată cu moartea detectivului, înecat, plin de alcool, în piscina
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cultura lor și, în același timp, că aceste povești le construiesc viața, le dau sens și scop, îi leagă de cultura în care s-au manifestat. În acest fel, putem spune cu siguranță că nici o poveste a vieții nu este unidimensională. O poveste poate avea o melodie, un ton și o intensitate sau, în termenii noștri, poate avea conținut și formă - conținut care cuprinde o mulțime de teme bine îmbinate între ele, deși uneori conflictuale, și formă care se poate caracteriza
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a corecta perspectiva statică prezentă în abordarea tematicii sărăciei, Bruto da Costa (1994) propune introducerea conceptului de sărăcire care vizează un proces ce conduce la rezultatul (static) de sărăcie. Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de deprivare relativă. Whelan (1991) definește trei tipuri de deprivare generate de absența forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Banca Mondială, 1996; ICCV, INS; PNUD, 1998; ICCV, PNUD 2001; Guvernul României, CASPIS, 2002), precum și de evaluare a unor programe și politici sociale care surprind fragmente din procesul de excluziune și marginalizare socială. Deoarece sărăcia este mai degrabă un concept unidimensional, e imperativ necesară abordarea multidimensională a fenomenului de excluziune socială ca factor important în procesele de dezorganizare socială. Dincolo de dimensiunea reală actuală a excluziunii sociale - a cărei cunoaștere este, neîndoielnic, importantă, dar care permite tratarea situațiilor printr-o abordare mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un sat tipic. Calitatea filmării era jalnică. Toate greșelile filmelor făcute de amatori: camera mișcată, un metru de spațiu gol deasupra capului fiecărei persoane și prea multe panorame care văzute pe viu probabil Îți tăiau respirația, dar Înregistrate păreau plate, unidimensionale. Scenele mai bine filmate, puține la număr, conțineau subiectele universale ale albumelor care se țin pe măsuța de cafea: localnici În costume populare colorate, canale Întortocheate, alei pline de fum. Și femeile acelea cu legăturile de ace de pin atașate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cap, Îi vorbi Mașei despre nu știu ce energie vitală, risipită prin sex, despre imaculata concepțiune, ceasul mileniului, băncile de embrioni conservați În vid și Înmulțirea in vitro. Despre nu știu care origine stelară, explozie primordială și implozia de la sfârșit, despre ființe bidimensioanle și unidimensionale, ce trăiesc la nesfârșit. Despre nu știu care bandă Moebius, despre găuri negre, care semănă cu trîmbițele apocalptice și transformă materia În antimaterie, iar antimateria În spirit. Pomenise și de babulea Tatiana, care În naivitatea sa, intuise un mare adevăr. Și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu prezentul, formînd un adevărat cocteil Molotov, care va arunca lumea În aer. Mașa Îl privea cu suspiciune. Ce-o interesau, În fond, aceste teroii adacadabrante, din care nu Înțelegea mare lucru? Ce legătură aveau cu ea ființele bidimesinale sau unidimensionale, despre embrioni conservați În vid sau nu știu ce bandă Moebius, de care Mașa nu auzise În viața ei? „Degeaba Îmi vii aici și-mi Împui capul cu atîtea teorii despre nemurirea sufletului, dacă din două păhărele te faci criță...“ - S-avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]