677 matches
-
Hotărârea Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene) și a combaterii corupției (Ordonanța din 9 ianuarie 2024 a Curții de Justiție a Uniunii Europene), context în care standardul intern mitior lex poate și trebuie să fie adaptat la standardul unional, în acord cu interpretarea conformă cu dreptul internațional cerută de art. 20 alin. (2) din Constituția României, fără să se constate existența vreunei neconcordanțe între acestea. ... 54. Cu referire la riscul sistemic de impunitate Colegiul de conducere al Curții de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
în procedura prevăzută de art. 471 din Codul de procedură penală să se pronunțe cu privire la aplicarea dreptului Uniunii Europene cu privire la efectele deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, limitele aplicării acestora sau conformitatea efectelor aplicării dreptului unional cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, incidente în cazurile în care se verifică împlinirea/întreruperea termenului de prescripție, ci se pronunță cu privire la interpretarea normelor de drept național. ... 68. Cu privire la prima problemă de drept supusă interpretării unitare
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
națională, chiar și ulterioară, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii. ... 72. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a precizat că în măsura în care instanța națională (Curtea Constituțională) ar considera că respectarea unei obligații impuse de dreptul unional încalcă identitatea națională a statului membru, aceasta nu este autorizată să înlăture aplicarea unei norme de drept al Uniunii, ci aceasta trebuie să sesizeze Curtea de Justiție cu o cerere de decizie preliminară în temeiul art. 267 TFUE pentru aprecierea
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
întreruptiv de prescripție a răspunderii penale, pentru intervalul de timp ulterior modificării dispozițiilor art. 155 din Codul penal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022, ar conduce la același rezultat constatat de Curtea de Justiție ca fiind contrar dreptului unional, întrucât niciun act de procedură nu ar mai avea efect întreruptiv. ... 82. Deoarece restrângerea standardului intern vizând aplicarea legii penale mai favorabile (mitior lex) trebuie avută în vedere indiferent de stadiul procesual, rezultă că orice act procedural efectuat înainte de
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cu putere de lucru interpretat“, ce obligă instanța națională să respecte interpretarea dispozițiilor de drept al Uniunii, astfel cum au fost interpretate de CJUE, și interzice oricărei instanțe naționale să adopte o altă interpretare incompatibilă cu semnificația și aplicarea dreptului unional. ... 95. Pe de altă parte, chiar și în prezența unei jurisprudențe a CJUE care soluționează problema de drept în cauză, instanțele naționale își păstrează libertatea cea mai largă să sesizeze Curtea în cazul în care consideră oportun, fără ca împrejurarea
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Finanze dello Stato v. Simmenthal SpA (1978) ECR 629]. În consecință, din această perspectivă, standardul de protecție a dreptului fundamental la legalitatea incriminării și a pedepselor nu comportă discuții, în contextul omogenității nivelului de protecție atât la nivelul ordinii juridice unionale, cât și al celei naționale. În consecință, rămân în continuare aplicabile dezlegările Curții Constituționale relative la aplicarea în mod global a legii penale mai favorabile în scopul evitării încălcării principiului legalității incriminării prin crearea și aplicarea unei lex tertia; ... – instanțele
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
C-42/17, EU:C:2017:936, punctul 47, precum și Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C-357/19, C379/19, C-547/19, C-811/19 și C840/19, EU:C:2021:1034, punctul 211“]. ... ... ... XI.3.2. Standarde rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și raportul acestora cu standardele unionale 98. Prin raportare la blocul unional de protecție a drepturilor fundamentale, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului are o semnificație specială (a se vedea în special Hotărârea ERT, C-260/89, EU:C:1991:254, punctul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C-357/19, C379/19, C-547/19, C-811/19 și C840/19, EU:C:2021:1034, punctul 211“]. ... ... ... XI.3.2. Standarde rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și raportul acestora cu standardele unionale 98. Prin raportare la blocul unional de protecție a drepturilor fundamentale, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului are o semnificație specială (a se vedea în special Hotărârea ERT, C-260/89, EU:C:1991:254, punctul 41, precum și Hotărârea Kadi și
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de justiție este indispensabil pentru protecția efectivă a drepturilor fundamentale. ... 116. Particularitatea standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la neretroactivitatea legii penale mai severe, respectiv la retroactivitatea legii penale mai favorabile, în raport cu standardul național, respectiv cu cel unional, vizează caracterul absolut inderogabil al acestui drept fundamental - interdicția oricărui test de proporționalitate în raport de alte drepturi fundamentale, principii de drept și/sau interese publice concurente -, în contextul în care prevederile art. 15 paragraful (2) din CEDO statuează, în mod
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
care nu este echivalent sau comparabil cu protecția asigurată de art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar, în aceste condiții, măsurile luate de autoritățile judiciare sunt justificate numai atât timp cât aplicarea dreptului unional protejează drepturile fundamentale într-un mod care poate fi considerat cel puțin echivalent cu protecția conferită de Convenția europeană a drepturilor omului. Riscul sistemic de impunitate pentru infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în considerarea căruia ar trebui
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale. Este această amenințare iminentă din moment ce durează de un an și jumătate, evoluția a devenit
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
dispună expres cu privire la recunoașterea hotărârii, în condițiile în care, chiar și în orientarea minoritară, instanțele, înainte de a reține starea de recidivă, au examinat critic pedeapsa aplicată, luând în considerare criteriile care se desprind din izvoarele de drept unionale, în materia cooperării judiciare între statele membre, similare cu cele care rezultă din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune în dreptul intern deciziile-cadru în materie, cea de-a doua chestiune de drept privind tratamentul sancționator
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
Europene. Deși taxa clawback nu este o sarcină fiscală armonizată la nivelul Uniunii Europene, aceasta nu înseamnă că se sustrage principiilor generale care se aplică măsurilor pe care administrația publică le adoptă cu privire la activitatea economică, principiile de drept unional fiind aplicabile nu numai când se implementează legislația Uniunii Europene de către statele membre, ci și atunci când există suficiente temeiuri de drept unional ca acestea să devină incidente. ... 15. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
aplică măsurilor pe care administrația publică le adoptă cu privire la activitatea economică, principiile de drept unional fiind aplicabile nu numai când se implementează legislația Uniunii Europene de către statele membre, ci și atunci când există suficiente temeiuri de drept unional ca acestea să devină incidente. ... 15. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a mai fost
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
Société anonyme Simmenthal. ... 13. În fine, se arată că, deși în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene se poate ignora o normă juridică contrară dreptului Uniunii Europene, este necesară intervenția Curții Constituționale pentru armonizarea legislației interne cu normele unionale. ... 14. Așadar, instanța apreciază că prevederile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică și în cadrul contestațiilor la executare în care se invocă existența unor clauze abuzive în cadrul
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
și este discriminatorie, în sensul că nu se precizează de către legiuitor că, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau pot invoca excepții de neconstituționalitate în conformitate cu Legea nr. 47/1992. ... 7. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține că
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
sau desființare a unui înscris în cazul clasării -, prin adăugarea mențiunii potrivit căreia, „pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau pot invoca excepții de neconstituționalitate, în conformitate cu Legea nr. 47/1992“. ... 16. Curtea reține însă că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale. Este această amenințare iminentă din moment ce durează de un an și jumătate, evoluția a devenit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
COVID-19, Parlamentul României a adoptat, prin Legea nr. 55/2020, măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale. Astfel, invocă art. 3 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, potrivit căruia „Starea de alertă poate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a Uniunii Europene de către Comisia Europeană, în temeiul art. 258 paragraful al doilea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ținând cont de faptul că, în această situație, problemele legate de aplicarea prevederilor din normele naționale suplimentare și/sau contrare celor unionale în cadrul contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale sunt de natură să blocheze implementarea unor proiecte majore de investiții, să afecteze în mod negativ gradul de absorbție a fondurilor europene și să conducă la neatingerea indicatorilor de program, existând riscul dezangajării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283230]
-
se vor avea în vedere prevederile art. 30 și 32 din R (UE) 2018/848, respectiv prezența mențiunilor referitoare la modul de producție ecologic, denumirea și codul organismului de control care a certificat produsul și prezența pe eticheta produsului a siglei unionale specifice modului de producție ecologic; ... d) verifică conformitatea produselor în cadrul controalelor oficiale prevăzute în R (UE) 2017/625, R (UE) 2021/2.305, R (UE) 2021/2.306, R (UE) 2021/2.307, Regulamentul delegat (UE) 2019/2.123 al Comisiei din 10 octombrie 2019 de completare a
ORDIN nr. 29/21/2024 () [Corola-llms4eu/Law/279027]
-
vedere dispozițiile Regulamentului delegat (UE) 2024/296 al Comisiei din 9 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2022/1.636 în ceea ce privește mesajele referitoare la produsele accizabile exportate în regim suspensiv de accize, ținând cont că neconformarea cu prevederile unionale referitoare la obligația ca produsele din tutun să poarte un element de securitate în conformitate cu Directiva 2014/40/UE și Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/576 a Comisiei ar conduce la riscul de declanșare a procedurii de infringement, luând în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 30 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280607]
-
consecințe negative în industria tutunului, în sensul că ar putea genera blocaje, după data de 20 mai 2024, cu privire la comercializarea produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, întrucât aspectele menționate mai sus vizează necesitatea conformării cu legislația unională, începând cu data de 20 mai 2024, și evitării blocajelor în ceea ce privește comercializarea produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 30 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280607]
-
piața comercială națională și/sau europeană, sesizări ale consumatorilor, comercianților, asociațiilor de consumatori și asociațiilor de comercianți, recomandări de la Comisia Europeană, precum și eventuale date necesare rezultate din schimbul de bune practici cu alte entități SAL, la nivel național și/sau unional. Articolul 12 Colectarea datelor (1) Colectarea datelor de către structura SAL constă în activitatea de recepționare și înregistrare a informațiilor comunicate de: a) entitățile SAL; ... b) autoritățile centrale și autoritățile administrative autonome care au în subordine entități SAL; ... c) autoritățile
METODOLOGIE din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278853]
-
cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze. ... 11. Apreciază că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică unională și trebuie respectat atât de instituțiile unionale, cât și de statele membre. De asemenea, principiul securității juridice este statuat și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a subliniat importanța respectării acestui principiu, considerat ca fiind în mod necesar
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]