169 matches
-
XVI-lea, în dorința de a elucida aceste taine, unii au ales să acționeze contrar tradiției și să cerceteze Scripturile. Deviza lor era sola Scriptura (numai Scriptura). Cei ce au contestat doctrina Trinității — dintre care unii au fost numiți ulterior unitarieni, pentru că se opuneau trinitarienilor — au devenit obiectul persecuțiilor aprige din partea catolicilor și a protestanților deopotrivă. Ei își tipăreau sub pseudonim scrierile, citite pe scară largă, și se ascundeau pentru a scăpa de persecuție. Antitrinitarienii erau, totodată, în linia întâi în
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
să fie libertate de conștiință”. După dezbatere, Sigismund și majoritatea curtenilor au fost câștigați de tabăra unitariană. În 1571, a fost emis un decret regal prin care se garanta recunoașterea legală a Bisericii Unitariene. Transilvania era singurul stat în care unitarienii erau pe picior de egalitate cu catolicii, cu luteranii și cu calviniștii. De aceea, Sigismund este cunoscut drept singurul principe care a acceptat credința antitrinitariană. Din nefericire, la scurtă vreme, în timpul unei partide de vânătoare la care au luat parte
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
schimbare. La început, Ștefan Báthory a spus că era conducătorul poporului, nu conștiința acestuia. Dar, la puțin timp după aceea, el a impus restricții tipăririi cărților, un mijloc important de răspândire a credinței. David și-a pierdut funcția, iar ceilalți unitarieni au fost îndepărtați de la curte și din funcțiile publice. Lui David a fost emis un ordin prin care i s-a interzis să mai predice. În pofida acestei interdicții, David a ținut două predici în duminica următoare. El a fost arestat
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor: ei erau
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (95,01%), cu o minoritate de romi (4%). Pentru 0,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (96,15%), dar există și minorități de unitarieni (1,09%) și reformați (1,04%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Căpâlnița, Harghita () [Corola-website/Science/310540_a_311869]
-
2000 în prezența episcopului de Cluj Dr. Kálmán Csiha. Biserica Romano-Catolică Sfântul Nicoale din Dâmbul Pietros a fost construită întree anii 1997-1999 și a fost sființită de către arhiepiscopul din Alba Iulia, György Jakubinyi. Chiar dacă în timpul comunismului s-a dublat numărul unitarienilor, numai după 1990 a putut începe comunitatea construcția unei biserici noi. Parohia a fost proiectată de către arhitectul Gábor Bayer în stilul bisericilor fortificate din Transilvania. Culoarea albă a peretelor, specifică a protestanților, este îmbinat cu motive florale pe acoperiș făcând
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
în ulei cu aplicații în relief și redau Judecata de Apoi, Cei patru evangheliști și zece prooroci, aparțin pictorului Iosif Groiu din Pécs și au fost realizate în 1902 și repictate în 1974- 1976. Datorită obligației de a părăsi biserica, unitarienii construiesc lăcașul de cult vis-a-vis de Biserica romano-catolică ce o deținuseră înainte. Însă de această dată spațiul i-a impus orientarea cu absida către vest. Noua biserică e o construcție în totalitate din cărămidă, cu o navă amplă și un
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
ridicat de catre coloniști germani din piatră în stil gotic. Regele maghiar Ștefan al V-lea- lea între anii 1270-1271 amintește despre aceasta ca fiind o biserică din piatră și prosperă. Din anul 1569 edificiul a fost ocupat de confesiunea protestantă a unitarienilor și restituit catolicilor la 1777 printr-un ordin emis de către Maria Terezia, pentru ca anul următor biserica să fie sfințită de romano-catolici. Revoluția de la 1848 aduce arderea și distrugerea ei, astfel că din anul 1867 biserica este renovată la forma actuală
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
a pierdut orice sprijin din partea protectorilor săi. De teama de a nu fi suspectat la rândul său de simpatizare cu noile idei ale lui David, Blandrata (el însuși unitarian) l-a denunțat pe David pentru erezie, păstrând astfel privilegiile pentru unitarienii moderați. Sub influența lui Johannes Sommer, rector la gimnaziul din Cluj, David (aproximativ în 1572) a abandonat cariera teologică, ceea ce nu a oprit procesul împotriva sa. Judecat și condamnat, David a murit în închisoarea cetății de la Deva în 1579. Pe
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
Bethlen și cea a lui Gheorghe I Rákóczi a adus epoca de aur în Transilvania. Principatul a devenit centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolicii, calviniștii, luteranii și unitarienii se bucurau de libertate religioasă totală. Statutul creștinilor ortodocși și al credincioșilor mozaici din Transilvania era acela de "tolerați", adică neavând una din cele patru religii oficiale ("recepte") ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice cultul și să-și
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
apoi, în anul 1319, sub denumirea de "Sarpataka", într-un act de donație al regelui Carol al Ungariei. În anul 1900 (conform Șematismului greco-catolic), distribuția pe confesiuni a populației localității era: 262 greco-catolici, 8 ortodocși, 24 romano-catolici, 1076 reformați, 1 unitarian și 13 israeliți. De-a lungul timpului, locuitorii comunei au fost iobagi ai familiilor nobiliare Teleky și Bornemisza. Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în anul 1783, fiind extinsă și restaurată de mai multe ori de-
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre. Primul dintre aceste recensăminte a avut loc
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
numitul Szentföld "Pământ sfânt"). Reformații (sinonim: calvinii) sunt majoritari în județul Mureș, în zona Odorheiului Secuiesc și în partea sudică a județului Covasna. În zona Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc și partea vestică a județului Covasna există o comunitate numeroasă de unitarieni care nu recunosc Sfânta Treime. Secuii lutherani trăiesc în zonele în care aceștia erau supuși sașilor în perioada Reformei: județul Brașov (de ex. la Apața, Jimbor, Hălmeag, Hălchiu, parțial Brașov), Sibiu (Săcădate), Bistrița (Jeica). În zona Bezidului (Bözödújfalu), aproape de Sovata
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte. Așezarea este atestată
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat din
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
1622, cand voievodul Gabriel Bethlen și Dieta de la Cluj, decide să fie atribuită reformaților calvini. În 1627 biserica a fost afectată de o explozie a prafului de pușcă depozitat în imediata apropiere, în Bastionul Croitorilor. Reformații minoritari în Clujul majoritar unitarian nu dispuneau de fonduri suficiente reparării clădirii, repararea ei va avea loc doar în perioada 1638-1645, la inițiativa voievodului Gheorghe Rákóczi I, când a fost refăcută și renovată, fiind reparate distrugerile suferite la arcada bisericii și tot atunci fiind construit
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația satului era de 686 locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari și 10 de alte naționalități. Fapt ce
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
sunt cele de români (22,27%) și romi (20,41%). Pentru 5,04% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (29,59%), cu minorități de ortodocși (22,96%), penticostali (21,67%), unitarieni (16,25%) și romano-catolici (3,3%). Pentru 5,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Racoș, Brașov () [Corola-website/Science/310259_a_311588]
-
nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat în Germania. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-a oferit o despăgubire. Între anii 1934-1936, comunitatea evanghelica
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]