484 matches
-
Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi astfel Înseamnă pur și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
rațiunea și Împărtășesc aceeași vocație a libertății, oricât ar fi de diferite sistemele lor de valori și realizările lor practice. Celălalt este un alt eu. Nu este Însă ușor să recunoști deplina umanitate a Celuilalt. Istoria colonială a arătat că universalismul poate fi pervertit, lăsând loc unei logici asimilaționiste care, sub pretextul egalității, neagă identitatea celuilalt. Trebuie să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Însă ușor să recunoști deplina umanitate a Celuilalt. Istoria colonială a arătat că universalismul poate fi pervertit, lăsând loc unei logici asimilaționiste care, sub pretextul egalității, neagă identitatea celuilalt. Trebuie să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Istoria colonială a arătat că universalismul poate fi pervertit, lăsând loc unei logici asimilaționiste care, sub pretextul egalității, neagă identitatea celuilalt. Trebuie să evităm atât capcana diferențialismului, cât și pe cea a universalismului abstract pentru a putea imagina condițiile unui universalism autentic. Misiune fără sfârșit și, În egală măsură, exigență minimă a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Se cere aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa de descentrare critică. Nevrând să renunțăm nici la proiectul antropologic, nici la emanciparea prin rațiune, trebuie oare să ne aruncăm În brațele universalismului abstract? Iluziile rațiunii pure În La Force du préjugé (1988), Pierre-André Taguieff Își punea Întrebări În legătură cu strategia antirasistă care constă În dizolvarea entităților comunitare și În instaurarea societății umane universale. Astfel, prejudecățile ar fi lipsite de orice bază empirică: „Trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În mod inevitabil, Încurajat de pasiunea pentru o rațiune aflată În serviciul unei voințe de uniformizare. Astfel, această trecere a idealului raționalist În câmpul politicii reprezintă o pervertire dramatică. În timp ce filosofia Luminilor vedea În neliniște și dezacord condițiile căutării adevărului, universalismul abstract face din individul singular un depozitar al adevărurilor eterne. El contribuie astfel la alimentarea ideii conform căreia nu putem ocoli alternativa următoare: sau exaltarea exclusivă a diferenței, sau universalul pur care elimină orice apartenență colectivă. În spațiul universalismului abstract
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
adevărului, universalismul abstract face din individul singular un depozitar al adevărurilor eterne. El contribuie astfel la alimentarea ideii conform căreia nu putem ocoli alternativa următoare: sau exaltarea exclusivă a diferenței, sau universalul pur care elimină orice apartenență colectivă. În spațiul universalismului abstract, identitățile colective nu au deci nici un motiv să mai ființeze. De ce să apărăm dreptul la existență al culturilor singulare? De ce, se Întreabă unii, să dorim perpetuarea culturii evreiești? Răspunsul lui Richard Marienstras (Marienstras, 1975, p. 60) ni se pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
faptul că omul aparține speciei umane, ci din integrarea sa Într-o colectivitate elementară” (ibidem, p. 21). În timp ce relația individului cu specia nu necesită nici o mediere, relația cu genul uman nu poate fi gândită fără apartenența la un grup intermediar. Universalismul „de specie” ne trimite la tentația intelectualului fără legături de care vorbea Karl Mannheim, a militantului fără rădăcini, a celui care, de „frică să nu fie implicat În una sau alta dintre marile istorii tradiționale care au legătură cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
superioritatea epistemică decurge din respingerea oricărei medieri. Această poziție constituie un drum Închis din punct de vedere intelectual și moral. Convingerea noastră este, dimpotrivă, că superioritatea principiului universalității nu exclude În nici un fel recunoașterea pozitivă a diferențelor. Ce abordare a universalismului ar trebui propusă pentru a gândi Îmbinarea particularului și a universalului? Universalismul În proiect Se cuvine precizat mai Întâi că nu trebuie să interpretăm critica universalismului abstract ca o expresie a refuzului de a căuta legi de ordine relative la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Închis din punct de vedere intelectual și moral. Convingerea noastră este, dimpotrivă, că superioritatea principiului universalității nu exclude În nici un fel recunoașterea pozitivă a diferențelor. Ce abordare a universalismului ar trebui propusă pentru a gândi Îmbinarea particularului și a universalului? Universalismul În proiect Se cuvine precizat mai Întâi că nu trebuie să interpretăm critica universalismului abstract ca o expresie a refuzului de a căuta legi de ordine relative la specie. Critica noastră adusă relativismului radical se bazează În mare măsură pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
principiului universalității nu exclude În nici un fel recunoașterea pozitivă a diferențelor. Ce abordare a universalismului ar trebui propusă pentru a gândi Îmbinarea particularului și a universalului? Universalismul În proiect Se cuvine precizat mai Întâi că nu trebuie să interpretăm critica universalismului abstract ca o expresie a refuzului de a căuta legi de ordine relative la specie. Critica noastră adusă relativismului radical se bazează În mare măsură pe ideea că ideea de umanitate trebuie să-și păstreze sensul deplin. Proiectul unei științe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sistemele fonologice, studii care au contribuit mult la dezvăluirea slăbiciunii credo-ului culturalist. Dar oricât de utile sunt aceste cercetări pentru progresul cunoașterii, ele se dovedesc a fi, prin gradul lor de abstracție, de prea puțin ajutor pentru elaborarea unui universalism concret. Fără a neglija preceptele reflecției savante, va trebui să ne interesăm mai Întâi de condițiile etico-politice ale proiectului universalist. În Essais d’ethnopsychiatrie générale, Georges Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau căutarea unui punct comun” (Bouveresse, 1984, p. 128). Ar trebui deci să renunțăm la rezolvarea unor probleme sub pretextul că ele ar genera aporii sau paradoxuri. Aceste filosofii ale incomunicabilității se află la antipozii celor care caută să Înrădăcineze universalismul etic În comunicarea discursivă. Comunitatea comunicării ideale dorită de Jürgen Habermas se bazează pe rațiune, aceasta nefiind confundată cu pervertirea sa instrumentală. Chestiunea urgentă În democrație fiind cea a fundamentării legitimității, discuția publică va constitui mijlocul prin care se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a găsi o soluție care, actualmente, nu este Încă Întrezărită” (ibidem, p. 56). Astfel, domeniul politicii se deschide pentru o serie de dezacorduri rezonabile. Avantajele deliberării se aplică, Într-adevăr, tuturor conflictelor care au legătură cu dreptatea socială. De altfel, universalismul deliberativ nu este doar o regulă a argumentației. El apără principii substanțiale care furnizează condițiile necesare deliberării asupra unor conflicte morale fundamentale. În lumea noastră, confruntată cu pluralitatea valorilor și culturilor, nu putem concepe un universalism consecvent uitând că relația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dreptatea socială. De altfel, universalismul deliberativ nu este doar o regulă a argumentației. El apără principii substanțiale care furnizează condițiile necesare deliberării asupra unor conflicte morale fundamentale. În lumea noastră, confruntată cu pluralitatea valorilor și culturilor, nu putem concepe un universalism consecvent uitând că relația constituie, În același timp, faptul primordial al realității umane și norma centrală a acestei realități. Doar interiorizând regulile competenței comunicative omul devine subiect. Subiectul este deci cel care face pariul că, În ciuda pluralității codurilor și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Între 1883 și 1918). GUTMANN Amy (2002), „Le multiculturalisme en éthique politique”, in SOSOE Lukas (coordonator), Diversité humaine. Démocratie, multiculturalisme et citoyenneté, Saint-Nicolas (Québec), Les Presses de l’Université Laval/Paris, L’Harmattan, pp. 31-62. HASSNER Pierre (1992), „Vers un universalisme pluriel?”, Esprit, nr. 12, decembrie, pp. 102-113. LEVINAS Emmanuel (1986), Ethique et infini, Paris, Le Livre de poche (prima ediție: 1982). LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. MARIENSTRAS Richard (1975), Etre un peuple en diaspora, Paris, Maspero. RICŒUR
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un plan mai polemic, el desemnează fracțiunea cea mai defavorizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
imigrației ca „invazie” și „poluare”. Trebuie, apoi, să facem distincție Între rasismul de tip universalist, fondat pe o negare a identității, și rasismul de tip diferențialist, fondat pe o negare a umanității. Să precizăm această distincție fundamentală: rasismul derivat din universalismul abstract nu recunoaște demnitatea specifică a unui grup sau a altuia și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar regândit ca drept individual), prin negarea diversității ca valoare (el este deci heterofob), În timp ce rasismul care derivă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nu este să ne conducă Într-un spațiu social «pentru care să nu existe diferențe», ci, dimpotrivă, să mențină și să Întărească o distincție nu doar temporară, ci permanentă” (Taylor, 1994, pp. 59-60). Acest avertisment este prețios: dacă exigența de universalism presupune să nu negăm dreptul la specificitatea identitară, ea nu poate totuși accepta subordonarea principiilor universale ale dreptății față de diferențialismul cultural. Deși Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la lucruri sacre, adică separate, interzise, credințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a acționa pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]