432 matches
-
valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza capitalismului modern în Japonia”. Iată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ inutil particularismul studiilor de caz și exagerat principiul relativismului cultural potrivit căruia economia poate diferi enorm în culturi diferite. Aceast
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al populației. În plus, aceste regimuri ale bunăstării se bazează pe loialitatea clasei de mijloc (Esping-Andersen, 1999), ce nu numai că e numeroasă, ci are și resurse pe care este dispusă să le împartă cu restul societății. De asemenea, politicile universaliste, promovate în acest tip de regimuri, încurajează formarea unor coaliții între clasa muncitoare și clasa de mijloc (Korpi, 1980, p. 305), ceea ce reduce clivajele de clasă în suportul pentru politicile sociale, sporind legitimitatea regimului. În contrast, regimurile liberale promovează programe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie de politici sociale de tip universalist care au implicații foarte importante pentru dezvoltarea socială, educația și sănătatea bucurându-se de larga susținere a colectivității. În plus, românii sunt mai degrabă susținătorii unor politici generoase destinate celor aflați în nevoie. Toate acestea conduc la ideea că un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru dezvoltarea socială, educația și sănătatea bucurându-se de larga susținere a colectivității. În plus, românii sunt mai degrabă susținătorii unor politici generoase destinate celor aflați în nevoie. Toate acestea conduc la ideea că un regim al bunăstării de tip universalist este considerat a fi modelul optim spre care trebuie să se îndrepte societatea românească. Bibliografie Alt, James, 1979, The Politics of Economic Decline: Economic Management and Political Behaviour in Britain since 1964, Cambridge University Press, Cambridge, Londra, New York. Andersen, Jørgen
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
următoare se va vedea că avem de-a face cu o disciplină eminamente teoleologică, ce comportă însă și demersuri descriptive pentru a fundamenta principii, norme și reguli care au, pentru viața omului și a societății, virtuțile legilor naturii. Dar orgoliul universalist lipsește nomoteticii curriculare, care rămâne condamnată subiectivității omului, imprevizibilității vieții și accidentelor istoriei. 1.2. Abordarea diacronicătc "1.2. Abordarea diacronică" De aceea abordarea structuralist-sincronică și futuristă a curriculumului trebuie completată cu o viziune diacronică, longitudinal-istorică asupra acestei fabuloase preocupări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist” și „ingineresc”, cu aspirații universaliste, iar teoria modernă a curriculumului este rezultatul firesc al acestei abordări. Virtuțile sale teoretice și practice păreau, până în anii ’80 ai secolului XX, incontestabile. Realizările au culminat cu marile sinteze ale școlii lui Robert Gagné, care reușise să identifice „cele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoriei unice” nu a putut fi realizată decât peste un deceniu și jumătate, de către teoreticianul canadian Robin Barrow (1984)18. Dar, la acea dată, aspirația către „știința unică” intrase deja în desuetudine din cauza atacurilor virulente ale postmoderniștilor împotriva raționalismului generalizant, universalist și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
feministe” atunci când își teoretizează scopurile și aspirațiile, elemente nedemne pentru o „pedagogie normală”. Termenii-cheie ai pedagogiei critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de dominare. Pedagogia critică a lăsat însă la locul lor structura de dominație și autoritarismul. Ea nu mai revendică nici o identificare socială ori poziție politică, instituționalizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școlii nu l-a influențat, totuși, prea mult pe P., temperament funciar anarhic, mereu în ceartă cu regulile date de alții. Idealul de mic gentilom european preconizat de colegiu nu a fost și idealul lui, spirit expansiv, „localist” cu aspirații universaliste. În 1922-1923 P. își continuă învățătura la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde trece examenul de bacalaureat cu mențiunea magna cum laude. Face studii de drept la Universitatea din București, susținându-și licența în 1926 și doctoratul în 1928
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
curs de constituire, și de autorul tratatului Despre sublim, pe care P. îl consideră „fără rival în Antichitate și unul din marii critici ai tuturor timpurilor”. În ansamblu, scrierile lui P. demonstrează vocația sa enciclopedică spre completitudine, aspirația umanistă și universalistă de îmbrățișare a unor domenii înrudite, în vederea reconfigurării unei imagini - pe cât posibil - vaste asupra spiritualității lumii antice. SCRIERI: Tacite et Tibère. Une contribution à l’étude du portrait dans l’historiographie latine, București, 1932; Recherches sur le culte impérial, Paris-București
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
fi caracterizate de cerințe funcționale particulare ce vor trebui să fie determinate în fiecare caz în parte. Pentru ilustrare voi cita unele dintre cele mai influente tentative în această privință. Talcott Parsons (1953, 1964) optează pentru un punct de vedere universalist. Orice sistem, pentru a funcționa, trebuie să asigure satisfacerea anumitor cerințe funcționale fundamentale (precondiții funcționale cum le denumește sociologul american, pentru a sublinia faptul că ele sunt absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ceea ce privește conținutul și trebuie să rămână astfel. După ce s-a ales sistemul particular în raport cu care se realizează analiza, este necesar să se determine în mod concret conținutul cerințelor funcționale ale acestuia. Desigur, orice tipologie a cerințelor funcționale este utilă. Tipologiile universaliste însă au dezavantajul de a fi atât de abstracte, încât nu ajută înțelegerea dinamicii particulare a sistemelor. Poziția particularistă, relativistă este, din acest punct de vedere, mult mai fructuoasă. Ea dă ca sarcină oricărei analize funcționale determinarea conținutului concret al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
distribuite între multiplele activități ale acesteia. Cercetarea științifică, în măsura în care folosește ca subiecți persoane, trebuie să țină seama de o serie de norme formulate de deontologia profesională. Ideea de spațiu funcțional subliniază deci exigența ca explicația funcțională să nu fie abstractă, universalistă („fenomenul X îndeplinește funcția Y”), ci concretă. Ea trebuie să ia în considerare contextul particular în care fenomenul de explicat se constituie și evoluează. O mare parte dintre particularitățile fenomenelor sociale se datorează intervenției active a cerințelor funcționale laterale. Un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înainte al selectării creștinismului, acumaproape 2000 de ani, ca o religie cu o circulație universală. Este adesea exprimată ideea că din mulțimea religiilor aflate în competiție în perioada elenistă, creștinismul a câștigat pentru că era o religie cu un pronunțat caracter universalist, spre deosebire de celelalte religii concurente, care aveau un pronunțat caracter național-local. Afirmația ar fi corectă doar în condițiile în care, în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de îndoială în legătură cu o asemenea presupoziție. Mai rezonabil ar fi să considerăm că existau mai multe religii concurente cu potențe universaliste. În acest caz, selectarea creștinismului nu mai poate fi considerată că a fost inevitabilă. Mai degrabă putem accepta că un complex de accidente istorice, deci nu valoarea de universalitate în sine a acestei religii explică de ce tocmai creștinismul a fost
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de ani, este dreptaci, soț, tată și persoană menționată de ziarele japoneze în ultimele luni. Care dintre aceste elemente descriptive sunt relevante pentru cercetarea noastră depinde de direcția teoretică pe care o impunem. Dintre statele cu asistență socială de tip universalist, un cercetător ar putea fi interesat, de exemplu, de activitatea uniunilor sindicale sau de satisfacția exprimată de cei care primesc beneficii. În cazul revoluțiilor anticoloniale, cercetătorul s-ar putea axa pe contrastul dintre atitudinile populațiilor autohtone și cele imigrante, sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumii sociale, exprimată prin variabile, astfel ca să permită codificarea observațiilor și recunoașterea variațiilor. Cercetarea descriptivă a deținut întotdeauna un loc important în științele sociale academice. Gosta Esping-Anderson a clasificat în mod eficient statele cu asistență socială în: state de tip universalist, de tip reciproc și rezidual.1 Morris Fiorina a demonstrat longevitatea crescândă a carierelor politice în Congresul Statelor Unite și declinul competitivității la nivelul alegerilor districtuale pentru pozițiile politice.2 Organizația World Audit a întocmit în anul 2003 două liste exhaustive
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu opțiunea politică pentru specificitatea națională, iar pe de altă parte, era o modalitate de a diferenția sociologia românească de caracterul universalist al marxism-leninismului. - Se avansează și o atitudine pragmatică: nu este productiv să ne Întrebăm ce ar trebui să fie sociologia, ci să considerăm că sociologia este ceea ce fac efectiv sociologii. Neputând găsi o soluție ideologic acceptabilă, problema poziției epistemologice a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernității târzii. Când considerăm cealaltă categorie, a lucrărilor din vest, trebuie făcută o distincție între lucrările publicate înainte și după 1990. Cele de dinainte de 1990 fie se concentrau exclusiv pe propria societate, pe care însă o analizau dintr-o perspectivă universalistă, fie anticipau un gen de „convergență” economică sau chiar politică a țărilor comuniste cu cele capitaliste, fie demonstrau inevitabilitatea eșecului proiectului comunist de dezvoltare sau modernizare. Lucrările de după 1990 au urmărit numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și prin practică religioasă. Astfel că aceia care trăiesc în țări predominant catolice și ortodoxe sunt mai înclinați să susțină UE, în timp ce rezidenții statelor protestante sunt mai puțin suportivi. Explicația rezidă în faptul că ortodocșii și catolici au o vocație universalistă mai puternică, iar cultura catolică a reprezentat un fundament comun al statelor care au format Comunitatea Economică Europeană. Pe de altă parte, aderența la un grup religios influențează comportamentul individual în sensul dorit de grup. Creștinii practicanți religioși din țări
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă și fobia recurentă față de „intelectualitate”. Sufletele îndrăgostite de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o nobilă speranță. Profesoratul și programatc " Profesoratul și programa" În ceea ce privește programa de învățământ, sunt mult mai multe lucruri de spus. Teologia este ultima dintre disciplinele academice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
era pregătită de etosul liturgic al compasiunii, ci de voința oarbă de supunere. În absența curtoaziei, gratuității și a unui curiozități intelectuale genuine față de acele tradiții religioase care - numai prin îngăduința Proniei - au existat înaintea lui Moise, viziunea eshatologică și universalistă asupra istoriei umanității s-a transformat într-o tristă demonstrație de forță. Sămânța colonialismului economic modern a fost deja sădită prin retorica triumfalistă a liderilor ecleziastici din Roma și Constantinopol. Totalizarea misticătc " Totalizarea mistică" Există un puternic contrast între această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cruciforme a totalității, leucemia naționalistă a ajuns să macine organismul Bisericii, politizând relația creștinilor cu istoria. Teama de adevărul istoric a dat naștere mecanismului cenzurii și unei adevărate legi a tăcerii (omertà) cu privire la anumite subiecte. Tot din cauza lipsei de orizont universalist s-a născut și frica de alteritate. Pentru cei mai mulți ortodocși, misionarismul a rămas, ca și darul vorbirii în limbi, doar o virtute a apostolilor. Deși istoria creștinismului oferă în esență spectacolul fascinant al transmiterii și convertirii multor culturi la etosul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]