446 matches
-
a începuturilor științei moderne sau a discursului rațional. Conflictul dintre rațional și magic este eliminat și prin aceasta universul de imagine unificat. Dar acest univers nu trebuie considerat ca fiind doar fantastic. Modalitatea în care dezvoltăm ideea de imaginar este universalistă, astfel încât suntem în concordanță cu ideea enunțată de Lucian Boia care îl definea astfel: "Imaginarul este omniprezent (...). Orice gând, orice proiect, orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii salutul constă într-o plecăciune, fără contact vizual. Este dificilă evitarea impunerii propriilor norme culturale asupra altor persoane, chiar și în momentul în care există un contact frecvent cu alte culturi. 2.6. Raportul universal-general-particular în psihologia interculturală Poziția universalistă pornește de la premisa că procesele psihice fundamentale se pot identifica la toți oamenii, în toate societățile, dar manifestarea lor este influențată de cultură. învățarea culturală este elaborată în mod unic în cadrul societății, iar cultura este elementul central al adaptabilității. Se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modelate de foarte timpuriu în viața individului, reprezentînd cerințe fundamentale ale bunei funcționări în familie și, mai apoi, ale grupului primar și secundar. Aceste valori asigură un comportament adecvat chiar și în absența unor sancțiuni reale. De asemenea, și valorile universaliste (dreptate socială, egalitate, deschidere) contribuie la formarea relațiilor sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile universaliste (dreptate socială, egalitate, deschidere) contribuie la formarea relațiilor sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt importante în special cînd membrii grupului trebuie să relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă interacțiunile sînt limitate la nivel de grup primar, valorile universaliste sînt mai puțin importante, uneori ele putînd chiar amenința solidaritatea grupului. Valorile de autodirecționare (locurile doi și trei) au rol fundamental în motivarea individului, din punct de vedere funcțional, pentru a lucra eficient. Aceste valori sînt o sursă intrinsecă de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt incluse și țările din Europa de Est), românii s-au arătat a fi cei mai pesimiști cu privire la viitor, aducînd ca argumente haosul politic și scăderea numărului de locuri de muncă. De asemenea, diferențe semnificative s-au înregistrat la tipul de valori universaliste, românii atribuind scoruri mult mai scăzute decît americanii la valorile "protecție a mediului", "o lume a frumosului", "unitate cu natura", "înțelepciune", "o lume a păcii" și "dreptate socială". Acest fenomen este explicat de autori prin dezastrul ecologic experimentat de români
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la premisa că, în alegerea partenerului, decisivi sînt factorii ce pot contribui la o mai bună "selecție naturală". Astfel, atunci cînd "descoperă" diferențe în desemnarea calităților necesare "celuilalt", bărbații înclină să favorizeze trăsături specifice, precum "tinerețea", "sănătatea", "frumusețea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a remarcat că proba specifică rezultată din paradigma universalității expresiilor faciale conținea un număr ridicat de erori metodologice, care, reunite, ar fi putut da naștere acelui "acord înalt" asupra recognoscibilității emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au demonstrat că observatorii tind să dea răspunsuri folosind etichete emoționale echivalente cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
impuse (Carroll, Russell, 1996; Rommey et al., 1997; Gardiner et al., 1998), confirmînd cu moderație, astfel, rezultatele experimentelor realizate de adepții primei poziții. Totuși, bilanțul studiilor care au pornit de la paradigma alegerii libere și care pledează pentru punctul de vedere universalist nu diminuează în întregime criticile abordării relativiste. în primul rînd, puține studii au folosit paradigma alegerii libere și acestea s-au dovedit în mult mai mică măsură înclinate să obțină un nivel înalt de acord, decît au obținut cele care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestea s-au dovedit în mult mai mică măsură înclinate să obțină un nivel înalt de acord, decît au obținut cele care au angajat paradigma alegerii impuse. Așadar, paradigma alegerii libere este doar parțial responsabilă pentru probele aduse în favoarea poziției universaliste. O modalitate de a testa această posibilitate vizează crearea unei scale de răspunsuri impuse, care să elimine aspectul forțat și foarte problematic al scalei respective. Astfel, s-au construit proceduri care au adăugat o nouă opțiune, de genul "nici una dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la prestigiul de a treia Romă, și totuși cultura ei ortodoxă se resimte de specificul etnic în arhitectura sacră, în pictură, în muzică și mai ales în impunătoarea filosofie religioasă, pe care ne-a dat-o. În ciuda catolicismului care e universalist și uniformizant, negrii intrați în Biserica romană nu și pot închipui pe Maica Domnului decât după idealul lor de frumusețe, adică în chip de Madonă neagră. Germanii intrați în creștinismul occidental au sfârșit prin a-i modifica doctrina, croind-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Typological Change, Oxford University Press, Oxford, 2010. Moreno Cabrera, Juan Carlos, El universo de las lenguas. Clasificación, denominación, situación, tipología, historia y bibliografía de las lenguas, Castalia, Madrid, 2003. Moreno Cabrera, Juan Carlos, Introducción a la lingüística. Enfoque tipológico y universalista, Síntesis, Madrid, 1997, 20042. Moreno Cabrera, Juan Carlos, Las lenguas y sus escrituras. Tipología, evolución e ideología, Síntesis, Madrid, 2005. Moreno Cabrera, Juan Carlos, Lenguas del mundo, Visor, Madrid, 1990. Mounin, Georges, Dictionnaire de la linguistique, Presses Universitaires de France, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subiectiv, adică este fructul nevoii universal umane de absolut, dar nu absolutul însuși. Ca să mergi la absolut, trebuie să depășești și arta și filosofia și să treci la religie.86 Spiritualitatea răsăriteană, sublinia cu insistență Ionescu, este incompatibilă cu spiritul universalist, raționalist al gândirii occidentale moderne. În lumea spirituală a Răsăritului, cunoașterea lui Dumnezeu nu poate deveni niciodată o problemă, tema unei discuții teoretice în care se produc argumente și contraargumente. Dacă pentru filosofia Occidentului existența și cunoașterea lui Dumnezeu au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința. La mai bine de un secol după Kant, Ionescu opunea în toate privințele filosofia științei. El contesta posibilitatea cercetării filosofice centrate pe probleme, a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
asemănătoare, ci de cele care despart orientări fundamentale ale gândirii. Sunt orientări ce conferă profilul lor distinct unor mari mișcări și epoci culturale. Pentru Blaga, filosofia lui Kant era expresia exemplară a unei figuri fundamentale de gândire a modernității, raționalismul universalist de orientare critic-luministă. Este orientarea care instituie rațiunea, înțeleasă ca determinare definitorie a unei naturi umane presupusă a fi invariabilă, atemporală, drept instanță supremă în întemeierea și evaluarea cunoașterii, precum și a valorilor. Din perspectiva raționalismului normativ al lui Kant, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
consideră că ea stă deasupra istoriei. Opțiunile lui Blaga sunt solidare cu acea orientare particularistă și istoristă care s-a configurat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și îndeosebi la începutul secolului al XIX-lea, tocmai ca reacție față de raționalismul universalist al epocii luminilor. Inițiatorii acestei orientări, contemporani ai lui Kant, s-au raportat în mod polemic îndeosebi la acele pretenții universaliste care susțin edificiul filosofiei transcendentale și al eticii imperativului categoric. Pentru Kant, individul, ca ființă emancipată prin exercițiul rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea și îndeosebi la începutul secolului al XIX-lea, tocmai ca reacție față de raționalismul universalist al epocii luminilor. Inițiatorii acestei orientări, contemporani ai lui Kant, s-au raportat în mod polemic îndeosebi la acele pretenții universaliste care susțin edificiul filosofiei transcendentale și al eticii imperativului categoric. Pentru Kant, individul, ca ființă emancipată prin exercițiul rațiunii, era cetățean al lumii (Weltbürger). El aparține epocii și unei anumite colectivități mai mult prin determinările contingente ale existenței sale. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
structurilor intelectuale și spirituale. Ca realități istorice unice, irepetabile, acestea pot fi comparate cu organismele. Unul din cercetătorii reorientării istoriste a gândirii, care a căpătat contururi clare încă în epoca lui Kant și Goethe, caracteriza astfel conflictul ei cu raționalismul universalist al filosofiei luminării: „O gândire relativizantă, cu toate primejdiile ei, a pășit în locul credinței în adevăruri absolute, atemporale ale rațiunii și în uniformitatea naturii umane în toate timpurile”4. Voi aminti pe scurt câteva teme ale gândirii lui Johann Gottfried
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și al țării noastre; o așa-zisă educație franceză în Germania trebuie în mod necesar să educe în mod greșit și să rătăcească spiritele germane.” 7 Deosebit de clar se conturează teme și poziții ale istorismului particularist, opuse celor ale raționalismului universalist, în concepția asupra limbajului al lui Wilhelm von Humboldt. Limbajele nu sunt simple mijloace de comunicare - susținea el - ci organele formatoare ale gândirii, expresia concentrată a caracteristicilor specifice ale unei anumite culturi. Limbajele și culturile sunt unite în modul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale unei anumite culturi. Limbajele și culturile sunt unite în modul cel mai strâns, deoarece diversitatea limbajelor „nu este una a sunetelor și semnelor, ci o diversitate a însăși viziunilor asupra lumii”8. Deși von Humboldt oscilează între un transcendentalism universalist de tip kantian și istorism s-a remarcat că insistența lui asupra deosebirilor profunde dintre limbajele comunităților istorice înclină balanța în favoarea celui din urmă9. Accentul relativizant apare deosebit de clar în reflecția că dacă limbajele conțin viziuni diferite ale lumii rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cerc din care se poate ieși numai în măsura în care se intră în cercul unui alt limbaj.10 Nu există, prin urmare, principii metafizice care dau expresie unor adevăruri atemporale. În plăsmuirile cele mai înalte ale gândirii lor, oamenii insuflețiți de aspirații universaliste vor rămâne închiși în cercul unui limbaj, al unei anumite viziuni asupra lumii. Ontologiile și metafizicile sunt ale popoarelor și ale culturilor. Nu există o cunoaștere a lumii ca atare, ci doar viziuni istoric și local distincte asupra lumii. Traducerile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
creații metafizice să fie receptate cu predilecție doar de anumite familii de spirite, în raport cu înclinațiile specifice ale acestora 35. Deosebirile profunde dintre idealul metafizic al lui Kant și al lui Blaga oglindesc, prin urmare, opoziția dintre aspirațiile și opțiunile spiritului universalist și obiectiv, care privilegiază știința, și ale spiritului istorist neoromantic, care valorizează cu deosebire creațiile imaginative cât mai îndrăznețe, cu maximă rezonanță existențială 36. Dacă Immanuel Kant năzuia să facă din filosofie o știință, dacă el îi inspiră și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-o constitui crearea unor grupuri și comunități de dimensiuni mici pentru a se dezvolta solidaritatea și spiritul comunitar. Fenomenul de prăbușire comunitară poate fi consecința unei societăți sărace și greșit guvernată și de aceea politicile sociale au trecut de la abordarea universalistă, publică la abordarea descentralizată și privată. O schimbare de perspectivă: drepturi dar și responsabilități Majoritatea răspunsurilor politice la problema excluziunii sociale le găsim în sfera protecției sociale. Aceasta implică măsuri și corecții financiare necesare eliminării sărăciei structurale cauzată de accesul
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și prin practică religioasă. Astfel că aceia care trăiesc în țări predominant catolice și ortodoxe sunt mai înclinați să susțină UE, în timp ce rezidenții statelor protestante sunt mai puțin suportivi. Explicația rezidă în faptul că ortodocșii și catolici au o vocație universalistă mai puternică, iar cultura catolică a reprezentat un fundament comun al statelor care au format Comunitatea Economică Europeană. Pe de altă parte, aderența la un grup religios influențează comportamentul individual în sensul dorit de grup. Creștinii practicanți religioși din țări
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]