1,105 matches
-
publicația, punând consumul crescut al rasei de Mangalița și pe accentuarea tendințelor naționaliste în Ungaria, în ultimii ani. Potrivit „Time”, porcul de Mangalița a fost la un moment dat rasă dominantă în Ungaria și în țările vecine, fiind apreciat pentru untura de calitate pe care o producea. Pagina agrointel.ro afirmă că „porcul cu lâna - blană este asemănătoare celei de la oaie și are trei culori: roșcat, blond sau negru - sau Mangalița este o rasă de porc relativ apropiată de cea a
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
pe fund, dar înăuntru erau încă nefăcute. Îmi era foame, totuși, că nu prea mâncasem mai nimic cu o seară înainte. A pus pe masă o tigaie în care pluteau niște ouă mult prea prăjite în vreo două degete de untură topită. Avea așa o privire mândră de ea încât am exclamat : „Ooo, tanti Mae, ce bine arată!“ Asta a bucurat-o, așa că ne-am pus la masă și am mâncat clătitele și ouăle ca și cum ar fi fost într-adevăr bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
numeroase. Tanti Mae, mama și cu mine nu aveam niciodată suficientă carne sau unt sau altceva din cauză că nu mai aveam cupoane pentru ele. Tot atunci am luat margarină vegetală pentru prima oară. Când am văzut-o, am crezut că era untură. Mama a adus cutia în bucătărie, a pus-o într-un castron, a aruncat niște fasole roșie înăuntru și a început să amestece. Era groasă și se amesteca greu. După un timp, fasolea a dispărut și untura a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
crezut că era untură. Mama a adus cutia în bucătărie, a pus-o într-un castron, a aruncat niște fasole roșie înăuntru și a început să amestece. Era groasă și se amesteca greu. După un timp, fasolea a dispărut și untura a început să se îngălbenească. Până când a ajuns să fie cremoasă, începuse deja să arate ca untul. Nu mă deranja gustul. Într-un fel, chiar îmi plăcea, deși era un pic sărată. În noaptea aceea am mâncat pâine prăjită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
singur ordinator. De mai multe, poate, dar nu de unul singur! Dacă cineva îl sparge sau bagă brânză în el, să zicem? Cum să condamni o omenire întreagă pentru că unul dintre funcționarii tăi - poate chiar tu - scapă o felie de untură în sistem? Ce mare greșeală a făcut, ce imensă greșeală! Cum naiba s-o mai poată repara? Dar ia, ia stai, ce-ncearcă el acum să-i demonstreze prin cifra asta uriașă pe care o afișează și-o tot învârte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
apoi În fiecare curte, În fiecare casă, structurați spațiul, Întocmiți inventarul mobilei și al livezii; nu uitați nici denumirile florilor din grădină și nici știrile citite de el În care se spunea despre pactul Ribbentrop-Molotov, despre abdicarea regelui, despre prețul unturii și al cărbunelui, despre Aleksić, asul aerului... Iată cum lucrau maeștrii Enciclopediei. Căci fiecare eveniment, am mai spus asta, era pus În legătură cu propriul lui destin, fiecare bombardament În Belgrad și fiecare Înaintare a trupelor germane spre Răsărit ori fiecare retragere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care, În subsolul clădirii, vor supraviețui, Împreună cu noi și cu tata, bombardării Belgradului, cum a fost descrisă și casa din strada Stepojevac (numele proprietarului, planul casei), unde tata ne va adăposti În timpul războiului, tot acum sînt date prețul pîinii, cărnii, unturii, al cărnii de pasăre și al rachiului. În Cartea morților veți da și de discuția lui cu șeful poliției din Knjaževac, actul de concediere, În anul o mie nouă sute patruzeci și doi, și-l puteți vedea, de veți citi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai bună rezistență și folosire, smalțul și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea nevoie: oale de diferite mărimi și întrebuințări, ulcele, căni, tăvi, linguri, chiupuri de ținut alimente pe termen lung (miere, untură, carne), vase mari de ținut cereale etc., care nu erau făcute de toată lumea, ci de câțiva care se 215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1946, mureau oamenii de foame pe câmp, mâncau buruiene și se umflau picioarele din cauza unui lichid galben-verzui. Cantinele colare șiau prelungit activitatea, salvând multe vieți de copii de la moarte prin înfometare. Copiii primeau o bucată de pâine, niște margarină și untură de pește, grețoasă, dar foarte hrănitoare. Atunci sau primit niște ajutoare alimentare din partea SUA care erau alimentele armatei americane. Era ceva ce nu se mai văzuse (conserve de carne de 1 kg), cafea, țigări „Camel”, ciocolată și alte „bunătăți” nevăzute
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu tărie, continuă prim-ministrul, că schimbarea strategică de care aveam nevoie este evidentă, cred că readucerea sistemului la statu quo-ul de dinainte se află la îndemâna noastră, totuși, eu sunt prim-ministrul al acestei țări, nu un banal vânzător de untură de șarpe care vine să promită minuni, în orice caz vă voi spune că, dacă nu obținem rezultate în douăzeci și patru de ore, am credința că vom începe să le percepem înainte să treacă douăzeci și patru de zile, dar lupta va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sau pulă. Sophie Pachhofen trece ca o gazelă prin clasele îmbâcsite de praf de cretă și caută în portofel bani pentru detestabilul sandviș din pauza mare și pentru o cola. Invidioasă, Anna își ascunde felia groasă de pâine unsă cu untură, preparată de mama și în care aceasta și‑a pus tot sufletul, fiindcă Anna e copilul ei preferat (e și ea tot femeie), în timp ce Rainer e mai degrabă băiatul tatei. Iubirea pentru Sophie îl lovește pe Rainer drept în moalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Băiețelul Rainer mușcă icnind din coaja de brânză și se cramponează de ea ca lipitoarea. Nisip umed scrâșnește în maxilarele care nu sunt încă dotate cu toate măselele de minte. Hâc, stomacul se și întoarce pe dos, iar pâinea cu untură semidigerată se înghesuie spre ieșire. Spre ieșirea în caz de pericol. Cu timpul îți piere tot cheful să mai faci excursii cu familia, care se termină întotdeauna atât de prost. Una se pișă, altul borăște. Când ai putea să stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
e vorbă... Își cărară țiganii foalele, cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase bulgărele de aur și-l întinse țiganilor. -Da, se cunoaște, e aur curat!- își dădu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
rotunde de lemn, pe scaune joase cu trei picioare, strachina cu mâncare se așeza în mijloc, foloseam linguri de lemn și pe măsură ce se golea, se adăuga suplimentul, atât cât mai era. Câteodată seara, mama ne pregătea păsat peste care turna untură. Îl mâncam fierbinte și ce bun era! Te-ai săturat frate-meu? Omori puricele pe burta mea, răspundeam eu ridicând mâinile în sus, semn că odată ce îmi făcusem plinul, nu mai aveam chiar nici o dorință. Când aveam parte de unt
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
carnea dată se întorcea de unde plecase. Ori asta nu mai înseamnă a da de pomană. Îmi plăcea s-o ajut pe mama la caltaboș, la tobă, la tocat carne pentru trandafiri care se agățau deasupra sobei la uscat, la topitul unturii, la preparat șunca pe care o agrementa totdeauna cu boia iute și mujdei de usturoi, la scosul peciei, carnea slabă din care, mă furișam în pod să tai câte o bucată că-mi plăcea așa crudă. Apoi bucățile de carne
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
la scosul peciei, carnea slabă din care, mă furișam în pod să tai câte o bucată că-mi plăcea așa crudă. Apoi bucățile de carne slabă prăjite, erau puse la borcan, un borcan mare de pământ, peste care se turna untură topită, se așeza undeva la răcoare că se putea păstra până la vara viitoare fără să se altereze, fără să capete nici un fel de miros cum se întâmplă acum, când tehnica secolulului în care trăim, ne-a pus la dispoziție frigiderul
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
povestește sătenilor, la mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o pernă deasupra capului lui Amza și fulgii s-au lipit de untura întinsă pe el. Arăta ca o găină curentată. L-au legat în mijlocul comunei de un stâlp de salcâm uns cu păcură, special
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o pernă deasupra capului lui Amza și fulgii s-au lipit de untura întinsă pe el. Arăta ca o găină curentată. L-au legat în mijlocul comunei de un stâlp de salcâm uns cu păcură, special pus acolo din vremea lui Țepeș. L-au ținut legat și a doua zi, în soare. Era luna
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
cu cățel și purcel, în beciuri adânci. Doar în ziua aia era ceva forfotă. Aveau distracție. Copiii făceau întrecere, care să nimerească, cu bolovani, testiculele lui Amza. Nici nu mai putea să țipe de durere. Muștele se îngrămădeau, atrase de untura, care, acum, încinsă de soare, îi frigea pielea mai rău decât focul. O vădană miloasă, a alungat copiii și i-a dat ceva apă de băut. Spre seară l-au plimbat prin comună, cu mâinile legate la spate, târât c-
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
de gât i-au legat o talangă. Și l-au plimbat așa prin toată comuna. Muierile îi dădea cu huo, copiii, ținându-se ciorchine de alai, aruncau cu bolovani, care explodau, ca grenadele, pe țeasta lui Amza. Atrași de mirosul unturii râncede se adunaseră toții câinii din comună, stăteau la o oarece distanță, câte unul, mai îndrăzneț, se furișa pe la spate și-l mușca de picior. Apoi l-au scos la marginea comunei, spre Slobozia, i-au desfăcut talanga și funia
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
de prună de la munte, pute și el,de, om subțire. Și la pomana porcului procurorul a început să-l întrebe pe P tabla înmulțirii. Și P nu a scos niciun cuvânt, făcea cocoloașe de mămăligă cu mâna, apoi întingea în untura fierbinte și mânca cu poftă. Din când în când bea zeamă de varză dintr-o cană de lut. După ce s-a săturat a mulțumit pentru masă și a plecat să se joace cu cei doi băieți, mai mici ca el
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
învăț, cu virgule, răspunsurile!” mă asigură nepotul sărbătorit, ghicindu-mi gândurile ... de dascăl “învechit în zile rele“. Mă fac că nu pricep ... și plec ... până el își adună foile ... ghidându-mă dupa un miros irezistibil de prajitură ... un foietaj, cu untură mare ... proaspătă, de la porcul matinal sacrificat. Mă ofer să trec prin zahăr vanilat fiecare bucată, că să am și privilegiul de-a gusta din prima tavă. Nepotul cel mare, fratele sărbătoritului, se întoarce de la vânătoare, cu doi amici. Afară, treaba
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
de bunica, ce păreau pline de minunății, după cum ar spune Nică a lui Ștefan a Petrei. Printre acestea pot fi amintite: păsat, porumb fiert cu lapte, o prăjitură numită mălai pregătită din făină de porumb, lapte acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate sub formă de fundulițe și prăjite, sarmale cu păsat pregătite din: orez, păsat (mălai măcinat mai mare) spălat în mai multe ape, morcov, țelină răzălită (dată pe răzătoare), condimente. Se dau legumele pe răzătoare, se amestecă și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]