114 matches
-
la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă de alte chinuri datorită faptului că nici Vasile, tăică-su, nu știa mai mult. Acum hai să înveți și urătura. Prin capul lui Cireș treceau scene ipotetice, cu gospodari generoși cu "îngerașul ăsta" și cu bănet adunat pentru băutură. Răducu a învățat și o bucățică de urătură, după ce a primit nenumărate palme și pumni în cap. Ajunul sosește și pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că nici Vasile, tăică-su, nu știa mai mult. Acum hai să înveți și urătura. Prin capul lui Cireș treceau scene ipotetice, cu gospodari generoși cu "îngerașul ăsta" și cu bănet adunat pentru băutură. Răducu a învățat și o bucățică de urătură, după ce a primit nenumărate palme și pumni în cap. Ajunul sosește și pe la amiază Vasile echipează copilul. Pe străduța lui erau și "barosani", așa că va începe cu ei. Sună la o poartă și o voce întreabă: Cine-i? Colindători, sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era ocupată cu urătorii, în casă Lucache îl lua pe Cocoloș în brațe și-l arunca în podul omului, iar de aici Cocoloș lua 63 cârnații în timp ce Lucache bloca ușa, iar Cocoloș lucra în siguranță. Când colindau sau după ce spuneau urătura la fereastră, intrau în casa omului, apoi nu plecau până când gazda nu le dădea și un gologan, iar despre colaci, dacă nu le plăceau, îi punea omului la fereastră sau în parii de la gard. La joc fetele jucau cu Lucache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Seara, ieșea și împăratul afară, pe prispă, să stea cu țara de vorbă. Plugușorul, așa cum l-a cules Eminescu, se aude în toate satele din împrejurimi, dar el l-a înregistrat la Ipotești. În partea finală, unde se trece la urătura propriu-zisă, poetul a folosit două inițiale: C. G. Ele trebuie citite C(onu) G(heorghieș), cum îi ziceau sătenii tatălui său. "Cîte paie pe casă, Atîția galbeni pe masă. Și C(onul) G(heorghieș) în poala antireului îi strîngea, În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, București, 1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Gavril Bichigean și Ion Tomuța, Bocete și descântece din ținutul Năsăudului, Bistrița, 1936; C. Brăiloiu, Bocete din Oaș, București, 1938; Folclor din Oltenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
casă, într-un car împodobit, tras de patru perechi de boi. Anul vechi prezintă, în versuri sau în proză, împlinirile sau neîmplinirile din timpul său, în timp ce fiecare lună ironizează sau satirizează lipsurile, spre hazul tuturor. La final, Anul Nou rostește urătura de belșug și sănătate.46 În calendarul creștin, există două sărbători ale înnoirii timpului anual, Crăciunul solar și Paștele lunar. Riturile practicate la moartea Moșului Crăciun, între Ignat și Anul Nou, corespund riturilor oficiate în Zilele Babei: deschiderea mormintelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe poala vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura. / În cei doi umerei, / Doi luceferei. Câteșinouă mările, / Trece Ion oștile. / Iar Ion făt-frumos, / El să fie sănătos / Ca un trandafir frumos."200 În structura magică tradițională a urăturii de Malancă, luna este supusă unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009. VULCĂNESCU, Romuls, Coloana cerului, Editura Academiei RSR, București, 1972. VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985. Cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, v. vol. I, p. 34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, p. 102. 61 Ibidem, p. 108. 62 Vasile Iftinchi Țâbric, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909, însoțite de 43 arii notate de Sofia Teodoreanu, profesoară la Conservatorul de muzică din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă prețuire revistele: „Viața nouă",condusă de Simion Mehedinți, „Viața românească
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau câte patru -cinci, își compuneau urături și mergeau cu uratul pe la rude și pe la fetele pe care le îndrăgeau. În timpul sărbătorilor de iarnă la hora satului,când se întorceau băieții din armată, se legau prietenii care mai târziu se transformau în căsătorii.
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold Klinghofer
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]