166 matches
-
mod esențial, statul și societatea europeană. Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
contrapunctului) și la Timpul asasinilor (carte semnată de Cezar Ivănescu și Stela Covaci, despre "adevărul" în legătură cu Labiș). Evident, toate acestea merită o discuție specială. Se va avea în vedere tot grila de lectură ontologică și polemismul vehement, dar de perfectă urbanitate. "Sinteze" (Bacău), nr. 6, 10 februarie 1999 Constantin CULBEȘAN "Cezar Ivănescu" Sintezele pe care ni le doream atât de mult la un moment dat, fie asupra unor perioade ale literaturii contemporane, fie asupra unor "grupări'' literare sau asupra unor personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dat dreptate". Acest citat limpezește din capul locului părerea autorului despre sine, cât și despre personalitățile cu ale căror idei se va confrunta, în mod programatic. Avându-l ca reper pe Eminescu, confruntările se vor manifesta majoritar la nivelul unei urbanități fără fisuri. Atunci când ele există, se datorează unor atacuri incalificabile asupra lui Eminescu; altfel spus, asupra ființării noastre în ipostaza genialității. Autorul se află într-o stare de inconfort lăuntric aproape totdeauna când raportează complexitatea cosmosului eminescian atât la contemporanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de generalul Gheorghe Argeșeanu a desființat Subsecretariatul de Stat pentru Poliție, Siguranță și Jandarmerie din Ministerul de Interne. Noul ministru de Interne, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu a cerut funcționarilor din subordine „să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de televiziune, publice și particulare, inclusiv cele prin cablu, cărora Consiliul Național al Audiovizualului le-a autorizat serviciul "C", vor dovedi prin activitatea lor în perioada electorală o deschidere reală spre valorile autentice ale democrației, asigurând, într-o atmosferă de urbanitate și egalitate de tratament, pluralismul opiniilor și echidistanta. În cursul emisiunilor electorale candidații își pot exprima opiniile fără că prin intervențiile lor: - să conteste ordinea constituțională; - să pună în pericol ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; - să se abată
DECIZIE nr. 118 din 23 septembrie 1998 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121807_a_123136]
-
becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe hîrtie n-a mai fost, pline sînt marginea, conturul, miezul prinde coaja, centrul orașului vine trenul și restul funcțiilor lui, trăiește din paradoxul teritorial, din negarea distanței pe arie, urbanitatea spațiului care se uită ca să cîștige timp! zori din spatele trenului, vizibil numele orașului Negrești, folosit pentru orașul Negrești și mai degrabă pentru numele lui, ne jucăm de-a tonurile care durează culoarea dimineții, tonurile tolănirii mele cu fereastra, bancheta, scrisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine că mîntuirea este figurată, mii și mii de biserici domină întinderea, de multe ori și urbanitatea! zid alb peste mal Suceava, 10-12 km est, groaza instrumentarului urban de chiuretat spațiul, firește, lumea este nebună, de n-ar fi pe tipul greșit de nebunie, între unelte de vîrsta psihologică a Fiarei! Verești pe prima linie personalul Verești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
diferențele imperceptibile, Grădinari lumina caldă în geam, peretele, Argeșul pe cote de atenție piaptănă arboreturile de margine, țițeiul la ultima sondă și becuri strînse pe rezervoare, satul vegetația nocturnă, profil simbolic emisfera de tablă, uscăciunea culturii din afara Simbolului viu, euharistia, urbanitatea capitală în margine de corpuri opace, fir rutier pe viaduct, est-sud-est în răsărit de lună, lumina de lemn pe care o oferă ea, în fond de formalism urban, mesajul patetic din reluare, luna leit soarele cu apusul lui în lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să spună nimănui nimic, ce a încercat, îl închide forma iluzorie urbanitate, forma om a stricat-o din sat, de la început Cain Cereală l-a ucis pe Abel Miel! Valašske Mejiřiči stație de domiciliu pe vagoane cu leșie ori hidroxid de sodiu NaOH, urmele românești cehești prin Slovacia, mărul bătrîn, i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost mai mult ca ilustrate turistice gîndurile de fete! Trotuș viaduct, drum tulbure, halta Caralița, Uzul ori alt rîu de maluri consolidate, Asău baza auto și de materiale, biserica flori, steagul sus, iarba în stare de verde tăpșan în verde, urbanitatea zidului Comănești, tiribombă tînără autobaza, Românie căreia puțin îi lipsește, uite, vezi, asta e ruta, Brașov Iași! ia dă o dată așa, în tablă! zăngănește din nepot în peretele vagonului, peronul principal din Comănești km 73+5 clipă de avînt, vale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot orașul, de la nivelul etajului scade la gară, spațiul se încarcă pe urbanitate, zăpada organ de om se lipește de tren. INTERVENȚIE ÎN TEXT Textul mnemotehnica pe răbojul cuvintele. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Ora 19,03, în acceleratul Timișoara Adjud Galați, ramura de Iași, crucile de lumină țin trupuri populate pe Comănești, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic.” Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: „D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e o îndeletnicire de critică; a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lezată căutând refugiu în atitudinea formală impecabilă.” 1 Calofilul Vladimir Streinu îi place mai puțin lui Gh. Grigurcu în 1983! De gustibus! Reținem însă însușirile stilistice ale acestei critici de o intransigență indiscutabilă, consumată fericit în spațiul luminos al desăvârșitei urbanități. Unul din cei mai talentați critici români contemporani - l-am numit pe Lucian Raicu 2 - a scris rânduri deosebit de pătrunzătoare despre autorul Paginilor de critică literară. În viziunea sa, Vladimir Streinu este un criticartist: „Dezgustul de improprietate, refuzul beției de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și c), denumite în continuare emisiuni electorale. ... (2) Emisiunile electorale vor asigura tuturor participanților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanta. ... (3) În cadrul emisiunilor electorale candidații și susținătorii acestora își pot exprima opiniile într-o atmosferă de urbanitate, fără ca prin intervențiile lor: ... a) să pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ... b) să defăimeze sau să atenteze la onoarea altei persoane; ... c) să se abată de la schimbul de idei, înlocuind argumentele întemeiate pe
DECIZIE nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130608_a_131937]
-
13 (1) În cadrul dezbaterilor realizatorii și moderatorii emisiunilor electorale au obligația să manifeste neutralitate, să evite orice atitudine partizană și să asigure dezbaterii o atmosferă civilizată. ... (2) Moderatorul emisiunii trebuie să intervină pentru a evita comportamente sau exprimări care afectează urbanitatea dezbaterii sau care generează atacuri la persoană. ... Articolul 14 Folosirea de înregistrări audio și/sau video în realizarea de emisiuni electorale se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Articolul 15
DECIZIE nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130608_a_131937]
-
de ani. Senzația de a ține în mână un ochean al timpului, un „retroscop“, este extraordinară. Textul, se vede limpede, a fost gândit și scris ințial în franțuzește, spre a fi apoi tradus într-o românească relativ frustă, în care urbanitatea se numește „politicire“... Dar în această limbă cu inflexiuni arhaice „să aude vorovind“ o mare bucurie a noului! Nu toți trăitorii acelui timp erau dispuși s-o împărtășească. La 1 ianuarie 1835, M. Kogălniceanu le scria, din Lunéville, surorilor lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate, urbanitate, feminitate. Femeia și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
arata Robert Muchembled în Societatea rafinată, codul de politețe ia naștere nu la Curtea lui Ludovic XIV, cum se vehiculează de obicei, în mod esențial, el provine din capitală că fuziune între curtoazia urbană și puterea aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității franceze, cimentul, limba comună, ea topește treptat diferențele, constituind un anumit tip de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o faci cu un scop: să urmărești o hartă imaginară făcută de Radu Afrim prin țară. Ultimele trei spectacole (plus cel în construcție) nu se întâmplă la București, ci prin orașe total diferite unul de altul, cu perspective modificate asupra urbanității, orașe în care aceeași poveste poate fi spusă altfel. Textele diferite ale ultimelor trei piese au în fond aceeași miză: a decriptării și delimitării diferențelor. Toate încep holist, cu o mulțime de voci problematice, care se suprapun, apoi se ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
pe lume țărani. Dar sunt convins că nu din dispreț pentru cei rămași la vatră, ci din lipsa lui de simț gospodăresc și poate - de ce nu? - din subconștiința istorică de a face parte dintre cei care întemeiau, pe baze largi, urbanitatea românească a Transilvaniei. Mentalitatea ardelenească, central-europeană, se întemeia pe simțul înrădăcinat al respectabilității claselor sociale lucrătoare tradiționale (o ilustrează prea bine Slavici), agricultori, meseriași, negustori. Fără a fi în stare a judeca lucrurile, căci nu eram decât un mucos oarecare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mult decât ele. Trăiam în lumea lor mai intens și mai adevărat decât în cea reală: printr-însele m-am îmbolnăvit de literatură. Mă descoperisem pe mine însumi în romanele doamnei Bengescu, pentru că asta-mi era patria. Conștiința propriei mele urbanități (lipsa duioșiei față de sat și țărani m-a caracterizat întotdeauna) s-a limpezit definitiv în mine. Citisem Crimă și pedeapsă (romanul fascinantului Petersburg), Idiotul, Frații Karamazov cu cel mai mare interes, dar Dostoievski îmi era străin (multă vreme, l-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din casa morților, Posedații și Omul din subterană; Proust aștepta încă să-l citesc, iar Balzac, care-mi va fi aproape doar peste decenii, mă plictisea. M-a interesat pe atunci și romanul lui Victor Papilian, Fără limită, fiindcă releva urbanitatea românească a Clujului. Ultimul text ce l-am publicat în același an în Țară nouă a fost un eseu mai întins (dintr-o lucrare mai cuprinzătoare), intitulat De la Paul Claudel la Lucian Blaga - incursiuni religioase în arta contemporană, și trata
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod explicit cu necesitatea reînnoirii civice. Colocviile celebrează oportunitatea unor "declarații ale dreptului la urbanitate", urgența construirii unui "oraș republican", înaintarea spre "civilizația urbană", inventarea "noilor solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul, nou "actor colectiv", ar putea constitui o adevărată "cetate". De ce problema urbanității mobilizează atât de mult visul nostru de instituire a democrației? Să se datoreze aceasta faptului că cetatea antică sau mișcarea comunală din Evul Mediu i-au fost leagăn 1? Ce argumente fac astăzi din această problemă una esențială? Contrar imaginii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]