295 matches
-
Mariana, născut la data de 12 aprilie 1986 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 02826 Gorlitz, Fischmarkt 4, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cluj-Napoca, str. Meses nr. 6, ap. 23, jud. Cluj. 257. URDA IOAN, fiul lui Urda Ioan și Ileana, născut la data de 7 septembrie 1968 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Ulmer Str. 52, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Leordina nr. 83
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
de 12 aprilie 1986 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 02826 Gorlitz, Fischmarkt 4, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cluj-Napoca, str. Meses nr. 6, ap. 23, jud. Cluj. 257. URDA IOAN, fiul lui Urda Ioan și Ileana, născut la data de 7 septembrie 1968 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Ulmer Str. 52, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Leordina nr. 83/A, jud. Maramureș. Copii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
și Ileana, născut la data de 7 septembrie 1968 în localitatea Ruscova, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Ulmer Str. 52, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Leordina nr. 83/A, jud. Maramureș. Copii minori: Urda Ioan-David născut la data 26.06.2000. 258. URSACHE GABRIELA, fiica lui Pascu Ioan și Iurea Elena, născută la data de 7 septembrie 1969 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, cu domiciliul actual în Germania, 44795 Bochum, Franziskusstr. 13A, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
Articolul 1 Se grațiază de pedeapsa aplicată condamnații: - Craciunescu Steluța - Roman Florea - Simion Vasile - Urdă Alexandru - Zeleneac Gheorghe. Articolul 2 - Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată condamnatei Demian Gheorghiu Elena. Articolul 3 - Se grațiază cu 1/2 din pedeapsă aplicată condamnatului Dumitrache Ion. Articolul 4 - Se grațiază cu 1/3 din pedeapsă aplicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199184_a_200513]
-
când proprietarii merg de seară la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața. În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf și un kg urdă pe oaie. Alesul oilor se face pe 30 noiembrie când ciobanii le aduc în sat și proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare; în caz de oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. În prezent se folosesc ca unități de măsură: mp, ha, mc, kg, t, iar dintre unitățile de măsura mai vechi amintim
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. În prezent se folosesc ca unități de măsură: mp, ha, mc, kg, t, iar dintre unitățile de măsura mai vechi amintim: iugărul (5755 mp), stânjenul (3,6 mp), ferdela (20
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se adaptează în genere zonei de vegetație respective, animalele sălbatice
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe câte un versant
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de Zakopane, de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31 de hărți, analizându-le și propunând corespondent românesc pentru lexemele polone. Autorul articolului intră apoi în polemică cu cercetătorii unguri, care susțineau că păstoritul românesc în Carpații Nordici este de dată târzie, acolo fiind prezente numai
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I.
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
sau "broccio" este o brânză din zer franceză, obținută din lapte de oaie sau de capră, asemănătoare cu urdă. Se produce în zonele montane din Corsica. Este produsă din zer care rezultă din producerea brânzeturilor. Un kilogram de brocciu se obține din de lapte. Zerul este încălzit la 35°C și sărat, apoi se adaugă 15% de lapte integral
Brocciu () [Corola-website/Science/335001_a_336330]
-
la restaurant la prețuri de 4-5 ori mai mari. La ouă, lapte și produse din lapte (unt, smântână și telemea, aproape singurul tip de brânză care se găsea) se stătea la cozi interminabile. În loc de lapte se folosea laptele praf. Cașcavalul, urda și cașul erau mărfuri rare și scumpe, iar celelalte lipseau cu desăvârșire. Iaurtul se putea găsi relativ frecvent. Fructele care se găseau erau numai cele locale (mere, pere, prune, struguri, cireșe, vișine, pepeni, gutui, caise, piersici). Bananele, portocalele, mandarinele, lămâile
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
de recitări - poeme cu desene de Radu Roșian „Transilvanian poems”, in english by Mariana Zavati Gardner și John Eduard GardnerEd. Aplisoft „Empatia Divina”volum de poeme multiligveditura Polidava „Purpura, iarna” - poemeeditura Eubeea „Castelul Prichindel” - poeme pentru copii( tandem cu Ion Urda) Editura Polidava „Neauzit de lumină „-poeme”editura Polidava „ Oglinda verde/ Le miroir vert, românofranceză, editura Poetes a vos plumes, Paris „ Poeme din Transilvania” - poemeeditura Polidava Opera editată Debut revuistic concomitent: 1970-revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
un an și jumătate, ultima oară fiind eliberat în anul 1963. La modul cumulat, a execuata 5 ani de închisoare cu întreruperi. În decembrie 1956, după revolta anticomunistă din Ungaria, înăbușită de tancurile sovietice, ieromonahul Pahomie, însoțit de ierodiaconul Paisie Urdă, a plecat să slujească de hramul Sf. Ierarh Nicolae la una din bisericile din județul Alba. În drum spre Mănăstirea Râmeț, cei doi au fost reținuți și duși la sediul Securității din Alba Iulia. Acolo au fost anchetați timp de
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
ovina . Dacă nu se încadrau în producția stabilită ,diferența era imputata celor 3 ciobani la prețul de livrare, respectiv 18 lei/kg. În general se încadrau în normă de producție și chiar obțineau venituri suplimentare prin valorificarea derivatelor din lapte { urda, zer etc.}. După 1970 ,odată cu dezvoltarea transportului rutier, laptele obținut de colectiviști nu mai este prelucrat în sat ci transportat la o fabrică specializată din Cluj, insă prețul obținut era prea mic și nu contrabalansa cheltuielile. Producția zilnică de lapte
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se obișnuiește până la sărbătoarea „Înălțării”, iar de atunci până la Rusalii se salută cu „Hristos s-a înălțat”. Dacă la sărbătorile de iarnă mâncărurile sunt bazate pe carnea de porc, la cele de primăvară acestea se fac din carne de miel, urdă și caș. Anotimpul verii este marcat de mai multe sărbători religioase: Sînpetru, Sîntilie, Sîntămărie, când se organizează petreceri precum cele descrise mai sus. Așa cum am mai arătat, unul din principalele evenimente din viața omului este căsătoria, care în spațiul rural
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
apăruse încă). De bucurie că nevasta lui a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui și joacă hora cu toate slugile sale. După joc împarte Fecioarei Maria daruri păstorești (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul ei”. Etnologul afirmă că Moș Crăciun reprezintă o transfigurare a magilor ce i-au adus daruri lui Isus la nașterea sa și că este simbolul tipului creator. Sintagma „moș” din numele său înseamnă „întemeietor”, „ziditor
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
când proprietarii merg de seară la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața. În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf și un kg urdă pe oaie. Alesul oilor se face pe 30 noiembrie când ciobanii le aduc în sat și proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare; în caz de oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. Zajzoni Rab István
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după care zerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu o lopețică numită botic. Urda se ia și se pune în zăgârne - plase de tifon. Zajzoni Rab István
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
Clătita este un preparat culinar obținut prin coacerea unei foi subțiri de aluat făcut din făină de grâu, ouă, lapte, apă și sare, de obicei de formă rotundă, umplută cu dulceață, marmeladă, gem, ciocolată, brânză dulce sau urdă, consumată ca și desert. Umplute cu brânză sărată, carne, legume, foile de clătită pot intra în componența unor gustări. Clătitele pot fi prezentate pe farfurie sau platou; rulate, pliate ori împachetate. În limba germană se numește “palatschinke”, în Serbia “palacinka
Clătită () [Corola-website/Science/324181_a_325510]
-
d. e. mușcă, ca să nu să citească nici muscă, nici musică? Tot așa e cu cuvintele: pișcă și pisică, moșie și moașă, pasiune și pășune, mană și mînî, paturi șl pături, satul și sătul, urzeau și urdeau (a urdi, a face urdă), coseau (iarba) și să coșeau (pînile tn cuptor), mințeau și aminteau etc. Cum să vor scrie, tot cu acea ortografie, cuvinte ca: ești, foști, aștept, pușcă, trițcă, știucă, șder etc. Și mai rău stăm cu numele proprii, în privința cărora nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se făcea biserica de râs și de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]