108 matches
-
În anul 1968, s-a deschis Reprezantanța comercială română la Karachi, apoi în 1969 la Islamabad, capitala statului Pakistan. Concomitent, s-au dezvoltat și schimburile culturale româno-pakistaneze și în domeniul presei și informațiilor. A fost publicată o lucrare în limba urdu, în 3000 de exemplare, ilustrată, despre România în editura "National Publishing House". În 1968, a fost semnat Acordul de cooperare culturală și științifică între cele două țări, care a creat cadrul oficial al schimburilor culturale și tehnico-științifice între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și în continuare, a avut loc o desfășurare fructuoasă a colaborării în diverse domenii de activitate între România și Pakistan. Au fost publicate numeroase lucrări (13) cu privire la România, între care un volum de poezii ale lui Mihai Eminescu, în limba urdu, apărută în primăvara anului 1982, traduse din limba engleză, după o lucrare a tânărului poet și traducător renumit, regretatul Cornel Popescu. Un moment de memorat l-a constituit problema colaborării româno-pakistaneze în domeniul energiei nucleare. Se negocia intens și se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Instrumentalul/genitivul nu era un caz distinct, din moment ce fuzionase cu alte cazuri oblice, cu excepția locativului, care a rămas distinct în multe limbi. Autoarea analizează evoluția sistemului trecutului și al perfectivului în limbile indo-europene, cu referire specială la hindi și la urdu, arătând că o evoluție asemănătoare caracterizează și limbile romanice. Montaut (2006) susține că tiparul ergativ și tiparul nominativ din indo-europeană reprezintă stadii diferite ale aceleiași logici de reînnoire a sistemului. În cele două limbi supuse analizei − hindi și urdu − paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la urdu, arătând că o evoluție asemănătoare caracterizează și limbile romanice. Montaut (2006) susține că tiparul ergativ și tiparul nominativ din indo-europeană reprezintă stadii diferite ale aceleiași logici de reînnoire a sistemului. În cele două limbi supuse analizei − hindi și urdu − paradigma verbală pare ciudată: formele nemarcate sunt subjonctivul, care are numai terminații de persoană și trecutul narativ/anterior, care are numai terminații de gen și de număr, iar prezentul este marcat. Marcarea sau lipsa acesteia este produsul evoluției istorice și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea folosește spre exemplificare limba hindi). Davison (2006) mai arată că hindi, urdu și alte limbi înrudite din sudul Asiei au o proprietate comună în ceea ce privește cazurile morfologice care marchează subiectul și obiectul: subiectul celor mai multe verbe tranzitive primește ergativul în majoritatea construcțiilor perfective, iar obiectul direct al acestor verbe primește fie dativul (dacă referentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de Visser 2006: 203). Ergativitatea acestor limbi constituie un fapt de originalitate tipologică în familia indo-europeană (Montaut 1998b: 139, 2006). Grierson (1903−1928)4 a clasificat limbile indo-europene în cercuri, în funcție de lipsa conjugării verbale la trecut: (a) cercul interior (hindi, urdu, panjabi de est) − nu există mărci de persoană la trecut, ci numai acord în gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese) − există mărci de persoană pentru toate verbele. Montaut
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
115−137. Montaut, Annie, 1998b, "L'ergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou une prédication (stative) de localisation?", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 139-156. Montaut, Annie, 2006, "The Evolution of the Tense-Aspect system in Hindi/Urdu: The Status of the Ergative Alignment", în: M. But, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSLI Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, "Eserci et averci: les clitiques sujets et une analyse en " petite proposition " pour
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
28 Bruening (2007) face o sinteză a abordărilor de acest tip. 29 E. Woolford, "Four-Way Case Systems: Ergative, Nominative, Objective and Accusative", Natural Language and Linguistic Theory, 15, p. 181−227. 30 M. Butt, The Structure of Complex Predicates in Urdu, Stanford, CSLI. 31 A. K. Mahajan, The A/A-Bar Distinction and Movement Theory, teză de doctorat, MIT. 32 D. Massam. "Fully Internal Cases: Surface Ergativity Can Be Profound", în: A. Rachowski, N. Richards (eds.), Proceedings of AFLA VIII, MIT
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]