466 matches
-
trec cu vederea acte de corupție 7. Să NU mai fac compromisuri nesănătoase în viața personală și profesională 8. Să NU mai cred că dacă eșuez va fi sfârșitul lumii, așa încât să nici nu încep 9. Să NU mai plec urechea la vorbele celor care aleg doar să arunce cu noroi 10. Să NU îmi fie frică să visez și să lupt pentru visele mele 11. ... Îți recomandăm „- Mamă, votează să mă-ntorc acasă!” Înainte să pună ștampila, povestiți-le părinților
Am crezut că schimbăm România dacă facem softuri și aplicații și ne-au zis că suntem naivi. Apoi am învățat să spunem NU () [Corola-blog/BlogPost/338697_a_340026]
-
cu claxonul plictisului și-a spus un singur cuvânt: „Spitalul.” M-am fâstâcit cam ca la o primă întâlnire și-am spus ceva de rezultate, biopsie, anul trecut, ridicat, poate e-mail? Vocea s-a zburlit la mine, m-am simțit urecheată prin telefon, nu există e-mail și fax în spital, iar la 7 seara nu găsesc pe nimeni la hârțogăraie. Să sun mâine, astăzi adică, miercuri, după ora 7 dimineața. Bine, am spus, și am închis. Le-am povestit tuturor, puțin
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom () [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
gusturile elevilor de azi (și vai, ce haz fac micuții de a cincea când citesc că Dănilă Prepeleac a dat o pereche de boi pe o pungă goală sau că Ivan a închis prin șiretlic moartea în sicriu!). De ce plecăm urechea uneori la toate acestea, dăunând copiilor noștri?
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
să-și pape micul dejun! Însă, surpriză, iarăși nu găsește nimic în căruță! Măgarul rosese funia de legătură cu salcâmul, venise la căruță... și-i mâncase tot, tot, tot!... Mitică n-are planuri răzbunătoare, dar trebuie să-l dezbare pe urecheat de poftele-i “inumane!”... Seara, în drumul spre casă, niște turiști frânează lângă Mitică, admiră atelajul și-i dau o cutie de zahăr cubic pentru măgar!... Mai încolo, conul gospodar oprește, se dă jos de pe capră... și mănâncă zahăr în fața
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
monarhiei ca putere politică. Or, asta ar însemna, după câțiva ani grei și dureroși, dar parcurși cu propriile puteri, recăderea românilor în condiția de popor asistat, în continuă nevoie de un tătuc coborât cu hârzobul din cer, care să-l urecheze și să-l împiedice s-o ia razna. Eu, unul, n-aș putea să mai trăiesc așa ceva”. („România - pași pe calea regală”, CT Popescu, Adevărul, 04 martie 1997). Cum chiar și un monarhist imbecil, dar ticălos, poate să observe, argumentele
Propaganda murdară – de la Pravda, la Adevărul () [Corola-blog/BlogPost/339039_a_340368]
-
când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
nerăbdător unde ești mă tot întreabă șuierându-mi pe la urechi subțire unde sunt mă mir observându-mi în sfârșit prezența ascunsă de soare sub frunza lată de brustur și în absența oricărui răspuns cu susuru-i catifelat mă învăluie tăcerea totuși urechea încă se ciulește în așteptarea foșnetului cu care negreșit o să reîncolțească începutul. Referință Bibliografică: TIMPUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 748, Anul III, 17 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
aceeași tânguire a poetei Olga Alexandra Diaconu: “Și mâinile-mpreună / abia de le mai țin / să-mi intre între palme / viu, suflul cel divin” (Zidirea ta căzută eu sunt). La fel ca și prima pereche locuitoare a Raiului, nu plecăm urechea la cuvintele și poruncile lui Dumnezeu, ci mai degrabă alunecăm la primele ispite ale potrivnicului. Cunoașterea costă scump. Mai cu seamă, cunoștința binelui și a răului. Ea este echivalentă cu prima cădere a protopărinților noștri și este socotită de urmași
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
am devenit renumiți printr-o veșnică nemulțumire și stilul inconfundabil de a ne văita de orice, nu este o noutate. Dar, de ceva vreme, suntem în pericol de a deveni caraghioși: din dorința de a trăi cât mai mult, plecăm urechea la tot ce debitează experți mai vechi sau mai noi. Gem internetul, presa și televiziunea de tot felul de teorii, sfaturi și atenționări în ceea ce privește nocivitatea a tot ce ne înconjoară. Să fim serioși: trăim pe această planetă așa cum e ea
Vară românească [Corola-blog/BlogPost/100045_a_101337]
-
mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea, când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-sii mai primeau ei, când venea coana preoteasă și se plângea, că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
prin care omul devine conștient în fața acestui impresionant și fascinant spectacol - dorul veșniciei. Este acea dezamăgire nostalgică pentru cel care a fost cândva acolo..., sus. „Mă voi întoarce dar, nu voi mai găsi ceea ce părăsesc acum, și atunci voi pleca urechea spre inima trecutului; dar nu va mai fi unde am lăsat-o, apoi voi rătăci șoptind: mie dor, dor, dor... de tine, Dumnezeule!”. „Vino Iisuse!” În final, doresc să aduc în atenție unul din îndemnurile Părintelui Arsenie Boca, vulturul Cerului
VULTURUL CERULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378424_a_379753]
-
Te pot săruta, să Te pot atinge cu aripi de libelulă albastră... și să-Ți alint sufletul... Nu mi-e dor de Tine, doar că aș vrea să mă ții în brațe... mult, să-mi cânți, să-mi șoptești la ureche versuri... Nu mi-e dor de Tine, doar că sufletul meu Te cheamă, mâinile mele Te cer, iar gândurile mele Te poartă mereu și îți mângâie cu degete fierbinți fruntea, și buzele, și trupul, și inima... Referință Bibliografică: NU MI-
NU MI-E DOR! de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378649_a_379978]
-
și mai mult îndoielnicii care stând la cozi pentru nemurire dau în vale seacă în spate cu ploile cu zăpezile cu dintotdeauna până și suspinele fără până la urmă fără iepure fără iepure oprește-mă la atât ieftinește-mă scumpește-mă urechează-mă chiar și de necuprinsele căi din când în când lactee dar pot a zbura lasă-mă dracu’ să zbor și dacă n-aș putea ia-mă dracu’ pe-un nor - care tu ? aia care nu prea ești un fel
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
să-l scot afară în razele domoale ale soarelui de munte. Nu mai zic spectacolul piciorușelor pedalând fericite însoțite de chiuituri care s-au auzit și-n laborator unde Marga tocmai se pregătea să vină la supt. Am cam fost urecheat dar Dănuț și-a căpătat păpica gol goluț iar înfășarea a fost înlocuită de un fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
și nu-nțeleg Cum un netot așa bleg E atât de agreat Și de stăpâni alintat. Aduce el vreun folos? Eu car poveri în sus și-n jos Și primesc, drept mulțumiri, Doar ciomege și jigniri. Oi fi eu mai urecheat Și am glasul deocheat, Dar nu cred c-ar fi motiv Să fiu eclipsat de-un guraliv. Are el treburi a face? Toată ziua-l vezi cum zace, Iar, când îi simte pe stăpâni, Cel mai lingău dintre câini Se
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să se ferească și să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să să învețe și să să îndirepteze...” Letopisețul lui Grigore Ureche începe de la descălecatul lui Dragoș vodă ( 1359 ) până la a doua domnie a lui Aron vodă ( 1594 ), prezentând cronologic viețile domnitorilor Moldovei pe parcursul a 235 de ani cu referiri la istoria locurilor, la originea limbii sau la însușirile omenești ale unora
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
ci de izbândă și de foame rabdă cu săptămâna. Și unde va să facă oaste de grabu și nu-i locu direptu hrană să să zăbnovească și de o săptămână mănâncă, ca să fie sătul, să nu flămânzească...” Despre turci Grigore Ureche zice : Acest feliu de oameni ce le zicem turci, carii întăi din tălhari și din oameni puțini atâta s-au lățitu și s-au înmulțitu, că doao părți din pământ coprindu, adecă Asiia și Africa, s-au tinsu de au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
merge spre nicăieri. Petre Țuțea - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. Arsenie Boca - Omul de azi este mai preocupat de cum să împacheteze cadourile și de cum să le desfacă, decât de ce e dincolo de ele. Costion Nicolescu - Obișnuiește-ți urechea să audă des cuvinte duhovnicești și mintea ta se va depărta de gânduri necurate. Sf. Talasie Libianul - Omul reprezentat în icoană e copleșit de har. Michel Quenot Referință Bibliografică: Citate memorabile (8) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CITATE MEMORABILE (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348340_a_349669]
-
săi asupra tătarilor la Lipinți. În toate documentele istorice referitoare la acest eveniment se subliniază atmosfera de mare sărbătoare la care au participat mulțimi de oameni din toate categoriile sociale ale vremii. Letopisețul de la Putna și cel al lui Grigore Ureche arată că slujba a fost săvârșită de un sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor. Pornind de aici, importanța mănăstirii Putna se manifestă în toate timpurile următoare. În afară de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
cu mângâiere de giulgiu-nspumat învăluie o lume tăinuită-n adâncuri... între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-aruncă printre ancore, inele de parâme, statui, săbii și amulete stranii, măști ... Citește mai mult Doar să-ți apleci urecheași țărmurile-ți vor spunedespre orizonturi de vitejie,ca o fantomă cu toate pânzele sus.Pe-o mare nefiresc de albastrăcu valuri te cheamă, îți cântă,șoptesc povești fermecătoare,incantații magice neînțelese.Departe,gene purpurii de văzduh,trombe de flăcărispre orizontul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Când sunt băut, să nu fii în preajma mea, că te lovesc, mai bine ocolește-mă! Fiul tău să nu-mi stea în picioare , să se pitească, când mă vede. Dacă vreunul dintre copiii mei te supără, ai voie să-l urechezi. Sper că m-am făcut înțeles. Încă ceva,mămăliga să nu aibă cocoloașe, că o arunc în mijlocul curții, iar zeama să fie acră, nu-mi plac ciorbele dulci. Nu tai pasăre decât sâmbăta, în cursul săptămânii mâncăm legume și zarzavat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Doișpeina de curvinte Colivă-mi Doamne like-uri multe, În iubilură sexactigvă Caneluridă-mi fete culte Cât încă port falusactivă, Cât mai simt florii corolarma Cătând asigurmand pereche! Să le dezmăț păianjenrama. Singurmasturbe-ntr-o ureche Să scape de exasperante La curci să fiu un curcosaur frecătorcând în noi cadențe Olimpotab să fiu, cu laur. Citește mai mult Doișpeina de curvinteColivă-mi Doamne like-uri multe,În iubilură sexactigvăCaneluridă-mi fete culteCât încă port falusactivă,Cât mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad Georgescu numără, în 1987, 176 de texte politice ale autorilor moldo-valahi care preiau această schemă, între 1647 data primei cronici care propune această teză, prin pana lui Ureche și 1877 data Războiului de Independență. Cronica lui Ureche este reeditată în 1878, în momentul accederii României la independență, datorită unui francez Emile Picot -, prieten al României. Această grijă este semnul împletirii eforturilor apărării românești. În 1772, boierii din Țara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la masă Cui dai? Cum spui altfel? Cuvinte alintate Cuvinte ascunse Da și/sau nu De ziua ta De-a bucătarii De-a constructorii De-a doctorul De-a familia De-a grădinița De-a școala De-a șoferii Deschide urechea bine! Dicționarul iernii Dicționarul primăverii Dicționarul toamnei Dicționarul verii Este ca... Este...nu este... Este mic, este mare? Eu spun una, tu spui multe Eu spun multe, tu spui una Evantaiul fermecat Familia lui... Farfurii zburătoare Fără da, fără nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
suí 290 Pîn' ce văzu lumea lui Los de pe-Ascuția stîncă-a lui Urthona Și auzit-a tot mai deslușit urletele lui Orc cel roșu. Și îndoindu-și nemuritoarele strădanii, prin văile înguste Cu greu jos coborînd, călăuzit de-a să Ureche Și de-al său glob de foc, pe Valea lui Urthona coborî 295 Printre imenșii muri de fier zidiți de-ntunecatul Spectru. Globu-i se-ntunecắ împurpurîndu-se cu cețuri, și toată înaintea caii sale, Pasînd peste îngustă vale, Umbră lui Urthona Vastă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]