416 matches
-
AVC) prezintă o prevalență net crescută în populația renală față de cea generală și se asociază cu o mortalitate ridicată. Mulți dintre factorii de risc pentru AVC în populația non-renală nu reprezintă factori de risc pentru afecțiuni cerebrovasculare la pacienții cu uremie cronică. Semnele și simptomele AVC la debut pot fi deosebit de înșelătoare la pacientul renal, necesitând formularea rapidă de către nefrolog a unei suspiciuni clinice încă din stadiile precoce ale insuficienței renale cronice. Tratamentul evenimentelor acute cerebrovasculare la pacientul renal nu diferă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
nu fi afectată de calcificările vasculare. Totuși, MTOT este o metodă laborioasă (durata de efectuare minimum 30 min) și devine dificil de interpretat în condiții de anemie, edeme și temperatură cutanată redusă adică în trei situații frecvente la pacientul cu uremie cronică. Ca urmare, testul optim de screening pentru BPA rămâne încă de stabilit în investigații viitoare, care să compare metodele discutate mai sus la pacienții renali [OHare et al., 2002]. Factori de risc pentru BPA la pacienții renali Factorii recunoscuți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
asociază cu niveluri sangvine reduse ale parathormonului și ale albuminei, precum și cu TA diastolică predialitică redusă [OHare et al., 2002]. Din nou, ca și studiul HEMO, nivelul seric al colesterolului și trigliceridelor nu se asociază cu BPA la populația cu uremie cronică. Trebuie remarcat însă că în cele două studii mari prezentate mai sus au fost analizate, de manieră cross-sectional, asocieri între prezența BPA și anumiți factori de risc cardiovascular; aceste asocieri nu pot fi folosite cu acuratețe pentru cuantificarea progresiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
clinici/secții specializate în îngrijirea piciorului diabetic, vizitate frecvent de pacienții de mare risc pentru complicații la acest nivel; programe de autoîngrijire a piciorului; programe educative adresate atât pacienților, cât și personalului medical. Deși riscul pentru BPA la pacienții cu uremie cronică non-diabetici este relativ ridicat, iar consecințele complicațiilor potențiale la această populație sunt catastrofale, până în prezent s-au întreprins puține eforturi pentru screening-ul bolii și de elaborare a unei strategii de scădere a riscului pentru dezvoltarea de complicații (în primul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
la pacientul non-renal. Una dintre metodele promițătoare de prevenție a complicațiilor BPA, prin facilitatea sa, este cea a exercițiilor fizice; s-a demonstrat, în populația generală, că acestea cresc perimetrul de mers și funcția fizică în general. La populația cu uremie cronică se constată o prevalență deosebit de ridicată a sedentarismului [Johansen et al., 2000]. Exercițiile fizice regulate duc la îmbunătățirea netă a scorurilor de performanță fizică incluse în chestionarele de calitate a vieții (de exemplu, SF-36) la pacienții hemodializați [Seica et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
revascularizare eșuează sau sunt contraindicate; acești subiecți vor trebui, în general, amputați. Revascularizarea chirurgicală Deși în țările cu sisteme medicale performante pacienții cu BPA beneficiază de proceduri de revascularizare relativ precoce, nu același lucru este valabil și pentru pacienții cu uremie cronică [Reddan et al., 2001]. Ca urmare, riscul și beneficiile procedurilor de revascularizare la această populație nu pot fi deocamdată estimate cu acuratețe. La pacienții cu ischemie periferică critică, procedurile chirurgicale economicoase, precum by-pass-ul (asociat câteodată cu amputația unor degete
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
salvarea membrului inferior fiind mai rar posibilă, iar funcționalitatea by-pass-ului în timp este mult mai redusă în comparație cu pacienții fără disfuncție renală semnificativă. Aceste date au fost ajustate în funcție de caracteristicile demografice, tipul de spital și prezența comorbidităților. în plus, pacienții cu uremie cronică prezentau și o ameliorare mai redusă a simptomelor subiective post-by-pass. Angioplastia percutană oferă o serie de avantaje teoretice în comparație cu by-pass-ul; totuși, angioplastia poate fi practicată în general doar la pacienții cu leziuni aterosclerotice proximale relativ ușoare [De Sanctis, 2001
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
HTA decât cele tubulo-interstițiale, unde există adesea o pierdere urinară de sodiu. La pacienții dializați se întâlnește, de obicei, creșterea volumului plasmatic, a volumului extracelular, a sodiului total și a apei corporale totale. Rolul retenției hidrosaline în patogeneza HTA din uremie este susținut de: (a) existența unei corelații pozitive între TA și volemie sau între TA și sodiul total și (b) efectul benefic al dietei hiposodate și, mai ales, al dializei asupra controlului TA la 85% dintre pacienții dializați [Charra, 1998
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
et al., 1980], și ar putea genera creșterea tonusului musculaturii netede arteriolare, prin creșterea secundară a calciului citosolic [Blaustein și Hamlyn, 1983]. Până în prezent, nu a fost stabilită o relație cauzală convingătoare între o astfel de substanță și HTA din uremie. Creșterea tonusului simpatic, prin implicarea sodiului în metabolismul, stocarea și eliberarea noradrenalinei [Zucchelli et al., 1992]. Un exces hidric de peste 6% din greutatea corporală induce activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea neuropeptidului Y vasoconstrictor [Oder et al., 1998]. Alterarea peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
în parte [Safar et al., 1975]. Față de subiecții normali, pacienții hipertensivi cu IRC terminală au niveluri ale ARP aproximativ duble, pentru același status al volemiei sau al sodiului [Safar et al., 1975; Weidmann și Maxwell, 1975]. Cu alte cuvinte, în uremie, ARP este inadecvat crescută în raport cu volemia/sodiul total. În 1969, Vertes et al. au observat că, la 35 din 40 de pacienți dializați, TA poate fi controlată prin reducerea greutății uscate prin dializă. La ceilalți 5 pacienți la care TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
scădere, alții, nici o modificare sau chiar o creștere a catecolaminelor după dializă. în schimb, toate studiile au evidențiat în IRC o perturbare a sensibilității baroreflexelor [Fournier et al., 1992]. Dar argumentul principal în favoarea rolului sistemului simpatic în geneza HTA din uremie constă în faptul că blocarea sa cu medicamente ca beta-blocantele, alfa-blocantele [McGrath et al., 1977] sau clonidină [Ligtenberg et al., 1999] duce la scăderea rezistenței vasculare periferice, fără modificarea SRA. 2.3. Endotelina Endotelina-1 circulantă este crescută la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
se asociază cu scăderea vasodilatației endoteliu-dependente în IRC [Morris et al., 2000]. 4) Modificări structurale și funcționale ale pereților vasculari Arterioscleroza reprezintă o alterare structurală a pereților arteriali întâlnită în general la vârstnici, dar și, foarte frecvent și precoce, în uremie. Ea se însoțește cu scăderea complianței arteriale (rigidizare) [London et al., 1996]. în IRC, factorul principal ce induce această alterare îl reprezintă calcificările vasculare, secundare tulburărilor metabolismului fosfocalcic (produsul Ca × P crescut și hiperparatiroidismul) [London et al., 1990; Saito et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
nivele mai crescute ale AGL față de subiecții normoponderali și nediabetici, care sunt cu atât mai exprimate cu cât excesul poderal al pacieților este mai mare. Nivelele crescute de AGL pot fi întâlnite și în alte străi insulinorezistente cum sunt: ciroza, uremia și sepsisul. Date mai noi de metabolism sugerează că aceste nivele influențează negativ transportul insulin-mediat al glucozei în mușchi, probabil prin inducerea unor defecte la nivelul căii de semnalizare a insulinei. Astfel s-a demonstrat o reducere a activării fostatidil-inozitol
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
suprainfectată [14]. Deși diagnosticul etiologic al pleureziei unilaterale la acești pacienți este destul de facil, trebuie avute în vedere și alte posibile afecțiuni care pot produce hidrotorax: insuficiența cardiacă congestivă, afecțiuni pericardice, sindrom nefrotic, dializă peritoneală, mixedem, sarcoidoză, insuficiență renală cu uremie, sindromul de venă cavă superioară, hipoalbuminemie, anasarcă etc. ratamentul hidrotoraxului hepatic este obligatoriu medical și, în cazurile refractare, și chirurgical; reușita tratamentului chirurgical este strâns legată de tratamentul corect al cirozei hepatice și al ascitei, prin metodele generale și specifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
de insuficiență renală cronică decompensata (preuremie) ● funcție renală afectată în repaus; ● masă de nefroni funcționali 10 - 25%; ● homeostazie constant alterată (vezi tabelul); ● probe funcționale renale alterate (vezi tabelul); ● anemie medie N.B. - În afara manifestărilor bolii de fond apar și semnele de uremie IV. Stadiul de uremie (terminal) ● funție renală grav alterată; ● masă de nefroni funcționali sub 10%; ● homeostazie grav alterată prin creșterea semnificativă a produșilor de retenție azotata; ● anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depășită În acest stadiu supraviețuirea este
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
decompensata (preuremie) ● funcție renală afectată în repaus; ● masă de nefroni funcționali 10 - 25%; ● homeostazie constant alterată (vezi tabelul); ● probe funcționale renale alterate (vezi tabelul); ● anemie medie N.B. - În afara manifestărilor bolii de fond apar și semnele de uremie IV. Stadiul de uremie (terminal) ● funție renală grav alterată; ● masă de nefroni funcționali sub 10%; ● homeostazie grav alterată prin creșterea semnificativă a produșilor de retenție azotata; ● anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depășită În acest stadiu supraviețuirea este asigurată prin mijloace de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de fond apar și semnele de uremie IV. Stadiul de uremie (terminal) ● funție renală grav alterată; ● masă de nefroni funcționali sub 10%; ● homeostazie grav alterată prin creșterea semnificativă a produșilor de retenție azotata; ● anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depășită În acest stadiu supraviețuirea este asigurată prin mijloace de substituție a funcției renale: epurare extrarenală sau transplant renal. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora, în timp ce la alții acestea se dezvoltă progresiv. Astfel deficiență funcțională poate
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
creșterea semnificativă a produșilor de retenție azotata; ● anemie medie sau severă V. Stadiul de uremie depășită În acest stadiu supraviețuirea este asigurată prin mijloace de substituție a funcției renale: epurare extrarenală sau transplant renal. La unii dintre bolnavi semnele de uremie se pot ameliora, în timp ce la alții acestea se dezvoltă progresiv. Astfel deficiență funcțională poate fi de la ușoară la gravă, cu gradele de incapacitate corespunzătoare iar capacitatea de muncă se apreciază ținându-se seama de solicitările locului de muncă. În aprecierea
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
hemodializei sau a dializei peritoneale - prezenta patologiei induse de hemodializa - toleranță rinichiului transplantat - motivația deficientului pentru munca - situația socio-familială a acestuia. Nomenclatura AZOTEMIE - creștere în ser a produșilor azotați neproteici (uree, acid uric, creatinina), prin mecanism renal sau extra renal UREMIE - stadiul final al I.R.C. - rezultatul acumulării de metaboliți toxici în care apar manifestări multiple datorate tulburărilor hidro-electrolitice, acidobazice, viscarale PSEUDOUREMIA - complex de simptome cerebrale datorate edemului cerebral (hiperosmolaritate numai la azotemie moderată) Observație. Acești termeni sunt frecvent folosiți incorect referitor
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Astfel: - 35 - 40% din bolnavii dializați în spital își continuă activitatea profesională; - 40 - 50% sunt reintegrați social, dar nu desfășoară activitate profesională; - l0 -25% au evoluție nefavorabilă, grevata de complicații care necesită spitalizări repetate Aceste metode ameliorează tabloul clinic al uremiei, aducând bolnavul la manifestările corespunzătoare unei insuficiente renale cronice cu Cl(et) de aproximativ 20 ml/min. Funcțiile endocrino-metabolice ale rinichiului nu pot fi suplinite prin aceste tehnici. Se va ține seama și de gradul insuficientei renale cronice * Funcție renală
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mari de glucide. Toate vor fi stabilite de medic, individual, pentru fiecare caz în parte. Insuficientă renală cronică Insuficientă renală cronică apare că o scădere progresivă a capacității funcționale renale, cu reținerea în organism a substanțelor toxice, cu evoluție către uremie terminală. Cauzele bolii sunt formate de complicațiile glomerulonefritelor cronice, a pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale cronice și a obstrucțiilor căilor urinare. Simptome: Cel mai important simptom este poliuria, care este însoțită la început de hipostenurie (modificări ale densității urinare) iar
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
diaree. Bolnavul prezintă prurit și paloare, cefalee, amețeli, somnolenta sau crize convulsive. Bolnavul este dispneic. Tratament constă în repaus la pat, la care se adaugă o dietă normocalorica cu reducerea cantitățile de proteine (20-30g/zi) și grăsimi. Dacă bolnavul prezintă uremie se poate alimenta prin sonda sau perfuzii. În îngrijire, un loc important îl ocupă igienă generală, igienă cavitații bucale și prevenirea escarelor. 117 SÂNGELE ȘI BOLILE SALE Sângele este țesutul lichid care iriga toate organele și țesuturile. Cantitatea de sânge
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
asupra stării generale, semnelor vitale, evaluărilor neurologice, aspectelor tegumentelor și părților moi. Diagnosticul poate fi evident atunci când se constată modificări caracteristice tegumentare sau de părți moi, sindrom meningian sau semne de alterare senzorială. Febra poate lipsi la vârstnici, pacienți cu uremie, ciroză, tratamente cu glucocorticoizi sau antiinflamatorii nesteroidiene. Asocierea febrei cu semne de insuficiență respiratorie, comă, șoc sau purpură constituie urgențe care necesită intervenție imediată. Hipertermia este definită de temperatura corporală între 40-42°C și constituie o situație de urgență, mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Cordom dorsal. Pacientul, În vârstă de 35 de ani, cu paraplegie spastica, a cărei evoluție este de 4 luni. Diagnostic clinic : compresiune medulara cu nivel D6, confirmată de mielografia cu lipiodol. Operator se face ablația tumorii. Bolnavul, cașectic, decedează prin uremie la 3 săptămîni după operație. Diagnosticul histologic este stabilit de profesor Bălan. Discuții. Sediul obișnuit al cordomului este În regiunea selară (Roussy citează circa 20 de cazuri În literatura) sau În regiunea sacro-coccigiană (15 cazuri adunate, de asemenea, de Roussy
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
poate avea cauză extraabdominală: toracică (pleurezie bazală, pericardită, infarct miocardic acut postero-inferior), genito-urinară (colică renală, infecții urinare, pielonefrite acute, metroanexite, chist ovarian torsionat, sarcină extrauterină), de perete abdominal, iradiată de la afecțiuni ale coloanei vertebrale, sau este consecința unei afecțiuni metabolice (uremie, porfirie, cetoacidoză diabetică, intoxicație cu plumb etc). Durerea abdominală se caracterizează prin: modul de debut, sediu, iradiere, intensitate, caractere, condiții de apariție și dispariție, simptome de însoțire. Examenul fizic obiectiv se adresează cavității bucale, faringelui și abdomenului, la care se
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]