129 matches
-
lovituri de presă care ne creșteau audiența și autoritatea dar nu ne asigurau de loc fondurile necesare funcționării și dezvoltării. N-am avut preferințe ci doar voința de a fi mereu actuali, începând de la cazul prăpăditului din comuna Voinești Vaslui (urgisit rău de soartă: șchiop, o mână cu defect, fără rude, cu vierme într-un ochi), abordând fără complexe primari, parlamentari, miniștri, prim-miniștri (14, în total), zeci de prezidențiabili (în campanii electorale și nu numai), artiști și personalități, oameni de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ștafeta unei cârmuiri de sine stătătoare, prielnice carierismului și "tunurilor" financiare. Regretabil, idealul unionist e încă palid în masa populației de dincolo de Prut, derutată de propaganda sovietică, timorată de sărăcie. Tot atât de regretabilă e și comportarea multor intelighenți din acel spațiu urgisit, care s-au manifestat inițial pe filiera demogogică a național-comunismului...[...]. De Goma ori de cel ce vă vorbește nici nu vor să audă [...] "(Bucovina literară, nr. 11-12/2012 -Interviu, Magda Ursache -Gh. Grigurcu). Anul acesta (2015), pe 16 aprilie, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme în ceea ce privește puterea tatălui de a urgisi. Acest procedeu, prin care tatăl putea să decidă neînzestrarea unuia dintre copii, nu era recunoscut juridic și apăreau conflicte odată ce persoana urgisită se adresa justiției (Costa-Foru și Stahl, 1932). Atât în studiile de caz prezentate de Ostrom, cât și în modul de utilizare a proprietății devălmașe prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de ajutor reciproc, precum și ajutorul concret dat de către românii de peste ocean celor de acasă. Situația din învățământ a intrat și ea în atenția arhimandritului 82. Notând organizarea unui congres al învățătorilor la Galați, Șerboianu deplângea starea materială a acestor "apostoli urgisiți", ce făceau o "muncă de salahor" răspândind lumina educației. Din nefericire, aceștia erau "coborâți mai prejos decât ușierii și servitorii cutărui Minister", de către o societate ce știa "să plătească gras și să dea mese copioase tuturor amazoanelor și coregrafelor indecente
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pot spune serios morile de apă? Nimic. Sunt mute. Li s-a furat limba, le-a paralizat limba, le-a puterzit limba odată cu lemnul. Trebuie să fii mulinolog, adică profund neserios și nerealist, ca să le mai auzi gângăvitul de materie urgisită și paralitică. Eu nu mai sunt. Am fost cândva. Toți prietenii mei - când vor să-mi arate cât de prieteni mi-au fost și ce contribuție au adus la viața mea - îmi spun cât sunt de fericiți că m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de rouă parcă! Dar printre ei bârfeau bureții De-o vrăjitoare mânătarcă, De la fântâna tinereții. Și răi ghioci și toporași Din gropi ieșeau să-l ocărască, Sterp îl făceau și nărăvaș, Că nu voia să înflorească. În țări de gheață urgisită, Pe-același timp trăia cu el, Laponă mică, liniștită, Cu piei, pre nume Enigel. De la iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de narcisism. Desigur, ca tot absolutul: o pură direcție, un semn al minții. Dar ceasul adevărat al poeziei trebuie să bată cât mai aproape de acest semn. " EVOLUȚIA POEZIEI LIRICE" DUPĂ E. LOVINESCU Reaua piază aținea drumul Cavalerului Tristei Figuri. Mai urgisit decât dânsul, din calea mea se spulberă până și consistența Morii. Mi-e dat să mă bat azi cu singur Vântul - și nici atât. Ce nume decent pentru Vîntul-căzut, Vîntul-baltă? Aerul care se surpă, incoherent, tăiat ca laptele: neantul fără virginitate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
știu de la cele din România faptul că atâtea femei rrome s-ar descotorosi bucuroase de acest chip al specificității. Dakmara G. este una din puținii români care au găsit cu cale să sprijine dezvoltarea educației pentru democrație în țări mai urgisite decât a noastră. E drept însă că nici România nu s-a grăbit să o „exploateze” full capacity. Sună familiar, nu? Ținem legătura. Ca de obicei, Măriuca și-a făcut travaliul exotic, de data asta în jacuzzi. La primul copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
2009: 91 de ani de la revenirea Basarabiei la trupul mamei sale: România. Grigore Vieru (n.14 februarie 1935 - m. 18 ianuarie 2009) „Grigore Vieru a fost un unionist, ca nimeni al tul, murind cu credința că Basarabia cea înstrăinată și urgisită va reveni curând la trupul țării.” Daniel Corbu In memoriam, Grigore Vieru sau Poezia cu strigăt existențial, Convorbiri literare, Iași, ianuari e 2009, p.52 MAMA Ba culege tufele - Cu bobițe coapte Ba ne spală rufele Trează de cu noapte
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
apoi,i-a cazat în chilii.Aici s-au luminat și s-au încălzit la lumina lumânărilor. „Se stinse alba lampă căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară strigând în depărtare”. (Ștefan Petică) Ninge! Parcă se aude vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
manuscrisul alcătuit pentru vornicul Toader Negruți se notase: "1848, iar au fost holeră mare, cât la orașu Eșii au murit daozeci și trii de mii de suflete. Și au vinit moscalii, di au trecut în Țara Muntenească. Și boer[ii] urgisiți s-au bătut cu turcii"267. După cum știm, spătarul Teodor Burada și-a alcătuit, la 5/17 august, Testamentul meu..., "în vremea înfricoșatei și de viață secerătoare epidemie a holerei, întîmplată în Moldavia în lunile mai, iunie și iulie a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 29 de zile, avem de-a face cu un ordin politic, venit hăt de sus (nu vă spune de unde, că e secret de stat). Cred că ați văzut când a dat la televizor secvența arestării, ce „căsuță” are acest urgisit al PDL-ului. Un ditamai căsoiul cât un bloc de locuințe, dar făcută la „marea artă”. Și m-a impresionat până la lacrimi gardul acestuia. Nu avea sărmanul decât un gard de fier forjat de vreo doi metri înălțime, cu porți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sărmanul decât un gard de fier forjat de vreo doi metri înălțime, cu porți tot din fier forjat la modul artistic. Cred că numai pentru gard a plătit sărmanul cam cât ar costa construirea unui bloc de patru etaje pentru urgisiții sorții. Nu pot să cred, că din salariul său modest, de pesedist cumsecade și mare iubitor al poporului, a făcut toate acestea, dar nu uitați că sunt și eu român și ca un român neaoș, cu fatalismul ciobanului mioritic intrat
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de la șase luni la trei ani, dacă prezicerile nu li se împlinesc sau vrăjile nu au efect. Ei, da! Într- o asemenea țară vreau să trăiesc! Vă dați dumneavoastră seama, ce bunăstare va fi pe capul României și chiar al urgisiților de români când acest prețios proiect de lege, va deveni realitate și în urma implementării, după model românesc, în practică, o să aducă enorm, enorm de multe parale la buget, poate chiar direct în euroi, din care să se plătească salarii decente
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Emil Manu, Cafeneaua literară, Ed. Saeculum, 1997). Constantin Beldie înregistra „sociologic” mirajul simbolist al Terasei Oteteleșanu, unde „atîția tineri cu părul lung și fără manșetă la cămașă, debarcau fără nici un gologan în pungă, dar plini de iluzii, din provincia lor urgisită fiindcă bieții părinți nu-i înțelegeau, iar afurisita de școală n-o terminau; orbiți de prestigiul îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor îndoielnic prin vreo foaie literară și înghițită pînă la urmă de apele turburi ale gazetăriei” (Beldie, Memorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care ți răscolește sufletul și-ți seacă inima de jale. Plângea Dumnezeu de mila românului, de-i sărea cămașa de pe el, și de abia atunci a înțeles românul, că în vecii, vecilor, nu mai este nici o speranță pentru acest popor urgisit, plecând înapoi spre mioriticul plai, cu inima și cu traista și mai goală, în bățul aproape putrezit. Desigur că nu toți românii o duc așa de greu ci doar vreo 98% dintre ei, restul de 2% cică ar duce-o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care am plâns. Am plâns cu o adâncă durere în suflet, de parcă aș fi pierdut pe cineva apropiat sufletului meu. Am plâns și eu, alături de toți oamenii cu inima cinstită, cu suflet de adevărat român din această țară prea des urgisită, am plâns în sunetele de jale a clopotelor de la Putna și Râmeți, care vesteau peste Ardeal, Moldova și Țara Românească până departe, spre Nistrul Basarabiei celei străinite, că marele poet al neamului român Adrian Păunescu nu mai este. Azi dimineață
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dovedi că se străduiesc și ei să contribuie, cât de cât, la vindecarea lor. Pronunța pe silabe cordaciul: - Trepiedul simptomatic al nevrozei astenice... es-te al-că-tuit din cei trei mari arbori: Cefalee. Insomnie. Și... astenie!... Și Gogo, cât erau ei de urgisiți, pricepeau pe loc că s-au ras pe bot de compot. Dacă-l vedeau că se distrează bine, se și urneau și se încolonau singuri lângă ghereta de pe platou, acolo unde, când era mai liric sau mai expansiv, îi strângea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
totul pe autorul nostru. Mai Întâi, ca urmare a contradicției inerente alegerii sale inițiale, de-abia a primit eticheta la care jinduia, că și este nemulțumit de ea. El și este, și nu este Poetul; dacă se vede singur și urgisit, zdrobit sub responsabilitatea imensă a propriei sale alegeri, deîndată aspiră să intre Într-un ordin monahal, dar de cum e primit În mănăstirea pe care el Însuși și-a clădit-o, vrea să scape de acolo și refuză să fie aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
televiziunilor. Sute, mii de km de peliculă, au fost consumați, pentru a răspândi molima prin lume. Monica, mama, s-a dispersat în lumea largă; cel mai mult, în America. Ba cu unul, ba cu alții. Plodul a rămas în grija urgisitului de soartă, Irinel, urmărit, zi și noapte, și arătat omenirii, de către televiziuni, cât de mult își iubește odrasla. La un timp, la mai puțin de patru ani, adică, a revenit pe pământ românesc și frumoasa, lungana, experta vestită Monica. Mama
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor în duhul legionar. Nu-mi dezic crezul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fermecată... - Nu e fermecată, o întrerupse dascălul. Lixandru se înălță din șanț, cu mâna pe târnăcop. - Lăsați-l pe părinte să spună rugăciunea. Popa își făcu cruce și plecă fruntea. - Ajută-ne, Doamne, s-o găsim, că sîntem prăpădiți și urgisiți. Și-au să vină vremuri grele, pârjol și foamete... Ajută-ne Doamne... Ne închinam toți, și ne rugam. - Doamne-ajută! spuse Lixandru și îngenunche din nou în fundul șanțului. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, o găsim în noaptea asta, spuse dascălul. Că nu e
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra creștinilor au făcut și multă vărsare de sânge și mulți mucenici s-au făcut" (Micu, 1995b, p. 196). Chiar și popoare creștinate au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd pe unde trec. E multă cruzime în romanele lui I., atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
dogmă a indo-europenis- mului occidental și a antichității clasice scoate din realitatea istorică neamul pelasgilor și toate neamurile arimine, susținînd că au șters-o fără a lăsa vreo vorbă! Tăblițele de plumb dovedesc falsitatea acestor idei și că neamul acesta urgisit și vrăjmășit de greci este încă acolo unde l-a lăsat soarta. Să adăstăm puțin și să vedem ce au lăsat în scrierile lor strămoșii grecilor și romanilor cu privire la acești misterioși și de negăsit pelasgi. Istoricul atenian Anticleides(secolul lll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]