162 matches
-
gradul de dificultate nu se poate măsura cu siguranță, se folosesc semnele „+” și „-”. Pe parcursul escaladei, singura orientare este dată de cuiele de asigurare. O nouă modă o reprezintă escalada pe gheață - trasee în România sunt în: - Munții Bucegi, la cascada Urlătoarea, Vâlcelul Înspumat - Munții Făgăraș - Căldarea Bâlea. Strategiile de dezvoltare a stațiunilor montane sunt derivate din strategia de flexibilitate, oferta principală fiind relativ aceeași - peisaj, aer curat, amenajări sportive. Problemele principale țin de investițiile majore în căi de acces, sistemele de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Mișu Gerescu ș.a.), ardeleanul Ion Agârbiceanu, prezent frecvent cu nuvele (În luptă, Fefeleaga, Vârvoara, Luminița, Popa Man ș.a.) și mai tinerii D. D. Patrașcanu (Din amintirile lui Constantin Casian, Învingătorul lui Napoleon, O excursie de plăcere, Înzăpădiți), N. D. Cocea (Urlătoarea, Pâne albă) și Gala Galaction (Pădurarul Ion Bentu, O scrisoare găsită în zăpadă, La Vulturi, În drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
nerecunoscători față de sacrificiile făcute de soldații americani morți În Franța În cel de-al doilea război mondial”, „motivați de josnice interese materiale”, „maimuțe capitulante mâncătoare de brânză”. Un ziarist de la Wall Street Journal Îl califică pe Jacques Chirac drept „șobolan urlător” și „proxenet al lui Saddam”, iar un alt ziar Îl numește pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe francezi de „antisemitism” (Le Monde, 12 februarie 2003, pp.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rânduri vor vedea vreodată lumina tiparului. Mă simt nevoit să o iau etern de la început: o alarmă urlă dezabuzată, uitată pe o antică Dacia 1300, parcată în fața ferestrei mele, și nimeni nu se sinchisește, evident. Ce mai contează o muscă urlătoare în plus pe buba, pe puroiul numit „capitala“ europeană București, condus de un negustor de marmură și de o prefectă cu aură de fată descurcăreață dintr-o telenovelă mexicană, ce a plecat de jos și ajuns sus, atât de sus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un sfert ajunge, ai fost, ai colegi de-ai lui Daniela? rachiul cela din partea mea, vodca? spune acolo la colegii tăi, uite, socru-meu mi-a dat un coniac! eu n-am urcat pe Caraiman, n-am mai urcat, de la Urlătoarea în sus n-am mai urcat, fiind copii, dar trebuia să ai la mînuri gheare! un sfert mai aveam și urcam! hai c-a plecat trenul, cît te mai aud mai vorbim, din partea mé ai băut vodca? exagerez din viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care sfârșitul de săptămână petrecut la Sinaia e o plăcere este madam Mița Georgescu: „.. pe la cinci și jumătate dimineața, un zgomot strașnic, clopoței de trăsură, lăutari și chiote, i-a smuls din brațele lui Morfeu. Se- ntorcea compania de la Urlătoare, cu lăutari: madam Vasilescu, madam Constantinescu, nepoțica ei, domnișoara Popescu, și d. Vasilescu și madam Georgescu și locotenent Mișu... Fusese o partidă de plăcere improvizată, o fantezie a locotenentului.” Madam Georgescu, spre deosebire de soțul ei care urmează firul fatalității, se distrează
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Bușteni, eu merg călare, cu Rudolph, Saurma, Sturdza etc. la vânătoare de urși la Cumpăta. Călătorie lungă, aer rece, de zăpadă. Un urs a venit spre prințul de coroană. Dejunat la ora 3, pe o pășune, apoi încă până la cascada Urlătoarea. Ora 6½ înapoi la Sinaia. Frig și senin, vânt dinspre nord. Ora 7 cina. Seara retragere cu torțe. Muzică până la ora 10½. Iluminat electric. Duminică, 16/28 septembrie Vânt rece dinspre nord. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 9½ toți
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe Galleron, arhitect francez. După-amiaza scris. Orele 5-7 promenadă pe poteci. Cina. Seara cu Carol de Suedia. Vânt rece dinspre nord. Luni, 6/18 mai Vreme minunată, rece. Înainte de amiază cu Elisabeta și copiii. După-amiază copiii fac o excursie până la Urlătoarea. Seara încă o promenadă împreună. Plecarea de mâine a fost amânată cu 24 de ore, deoarece domnișoara Ekenträ e prea bolnavă. Depeșă de la Leopold, care a plecat de la Meran la Sigmaringen, deoarece starea lui papa e foarte gravă. Seara cu toții
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
foarte cald. Regele Serbiei se află încă la Viena, nu vrea să-i permită reginei să ne viziteze aici. Luni, 4 iulie/22 iunie Vreme minunată, cald. Ora 10 plecat cu trăsura spre Poiana Țapului, toți împreună pe jos la Urlătoarea, apoi dejunat într-o poiană dincolo de cascadă. Ora 3 pe jos spre podul de piatră de la Caraiman, cascade frumoase, ceva ploaie. La Bușteni, de acolo doamnele cu trăsura. Pe jos cu Fritz, cafea la Montandon. Seara ploaie. Ora 6 în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de schi, În special cea de la Kalinderu; g) linie de teleschi; h) cinematograf, biblioteci, discoteci, cluburi, Pub etc. Dacă la elemenele enumerate deja adăugăm și prezența a numeroase altor obiective cum ar fi: rezervația de arbori seculari Piatra Arsă și Urlătoarea, monumente de arhitectură (casa lui Cezar Petrescu, casa Galița Vasiliu, ruinele Vămii Prahovei), monumentul memorial: Crucea de pe Caraiman - ce atrage de departe atenția turiștilor - ca și statuia „Ultima grenadă”, muzeul memorial „Cezar Petrescu” etc. toate acestea fac din Bușteni un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au precedat în actuala locuință doar băiatul s-a întors, zărindu-l câteodată pe stradă, în anii de după război, bine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ivrit s-a îmbolnăvit rău de revelație și nu s-a mai lecuit niciodată! Dar năravul lor mincinos și stricăcios a fost sădit de multă vreme, pentru că scrierea lui Mica la 3,5 ne atenționează asupra acestei tagme de lepre urlătoare: Așa vorbește Elohim despre proorocii care rătăcesc poporul, care dacă au de mușcat ceva cu dinții vestesc pacea, iar dacă nu li se pune nimic în gură, vestesc războiul sfînt.” Un secol mai tîrziu, în scrierile lui Ieremia constatăm că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de stânga fără sfârșit și cu o Securitate care renaște în fiecare clipă, deși nu a murit vreodată, poate că țărișoara a și ajuns Republica Română Absurdistan. (Jurnalul Național, 16 decembrie 2005) V. PACIENTUL NAȚIONAL Acești gigei și averile lor urlătoare După decembrie 1989, am lucrat timp de șapte ani în România și Republica Moldova, făcând naveta între București și Chișinău, cu binecuvântate „halte” la... Washington. În București, locuiam la hotelul Lido, ceea ce îi irita pe unii dintre prietenii mei: „Tu nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Unde-i baba, să-i rup laba Excesul IV. Vraiște Vodă Rața de unică întrebuințare Trabantu’ și Levantu’ Off-shore Autodeservire Breakfast la Blair House Întârziatele Vraiște Vodă Șpagatul Udrea Republica Română Absurdistan V. Pacientul național Acești gigei și averile lor urlătoare Fabrica de ciocoi (I) Fabrica de ciocoi (II) Turnatu’ și Turnavitu Factorul Vadim Dolari la m³ Esențialul Cetățean vs. locuitor Excelență Obstacolul Breban Breban - fața fără chip Ciufulici și Interim (I) Ciufulici și Interim (II) Haiducul de salon - un megaloman
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dimineața de joi (singura zi a săptămânii benefică pentru începutul luptelor arhetipale) dezvăluie în Iovan un călător mitic între nivelurile existențiale, după cum sugerează similitudinea cu drumul „dalbului de pribeag”. În acest context, apa neagră a Cernei, „nefertilă, fără viață, ostilă, «urlătoare»” pare un topos comun celor două trasee: inițiatic și spre cealaltă jumătate a neamului. Dăruirea Cernei cu pește este un gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare lucru. Pomeneam mai devreme de Cartea Junglei. Pomenesc destul de des despre ea. Am și io marotele mele, obsesiile. Dar, astfel, se confirmă ce am spus. Și eu am crescut cu cărți despre animale, reviste despre coioți, șacali și maimuțe urlătoare. Important e că orice text, orice material de genul ăsta dă de înțeles că lumea animală maimuțărește ordinea umană. Că animalele trăiesc tot cam la fel ca noi. Sau că noi ar trebui să facem ca ele. Probabil de-aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
după care, marcați de dialectica alcoolului, mi-au făcut în necaz, dând brusc stația la maximum. Nenorociții aveau și un câine cât un vițel, pe care îl lăsau în acasă singur toată ziua și, uneori, și nopțile. Era un câine urlător. Lătra și urla continuu, sacadat, de parc-ar fi fost programat. În holul scării, noaptea, lătratul lui avea ceva lugubru, de ultimă supraviețuire, cu morți în jur cât vedeai cu ochii. Unii oameni sunt o sursă permanentă de zgomot. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lor în mod inconștient arhicunoscutul simbol al creștinismului; câțiva dintre ei lansau prin corzile vocale mieunăturile hienelor înfometate în apropierea stârvului apetisant. Peste amestecul eterogen și înfiorător al decibelilor scăpați de sub controlul rațiunii, se făceau simțite rotocoalele sinistre ale maimuțelor urlătoare, din gâtlejul cărora se buluceau spre exterior semnale de alertă înțelese numai de ele. Și toată această hărmălaie și babilonie vocală aveau ca element provocator "sfânta agheasmă de Zăvoaia". "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sau mai trist, căci diferențele sunt minime. Era o zi de toamnă însorită și îmi aduc aminte că stăteam într-un șir lung de fete, toate dezbrăcate, ca și mine, așteptând să ajungem la fereastră, unde ne așteptau trei femei urlătoare. Două stăteau la o masă și scriau fișa medicală, adică cine e mama, cine e tata. Din când în când, vorbeau spre tot șirul, ca să ne simțim băgate-n seamă: — Hai, mișcați-vă și lăsați de-o parte aerele de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
până la urmă, dreptate, Într-atât sânul acela mi s-a părut respingător, otrăvit, și nu numai mie, ci și unei bune părți din mulțimea care se adunase În jurul celor două. Din apa ieșită a unor ochi morți sau din aceea, urlătoare și amară, dar Înmiresmată, a mării, iată-ne pe amândoi scăpați. Dacă nu mi s-ar fi Întâmplat ce mi s-a Întâmplat, aș fi rămas până la capăt În Costinești și aș fi avut marea plăcere de a vă Întâlni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu este oare semnificativ că atunci când au vrut să grupeze laolaltă toate aspectele văzute, capabile să provoace gradul suprem al uimirii, oamenii nu leau ales din creațiile naturii, ci din acele ale civilizației materiale și ale artei? Bolta înstelată, oceanul urlător către ultima Thule, întreaga desfășurare a naturii imense sau dezlănțuite înspăimânta sau strivea pe omul vechi, în timp ce produsele muncii, prin reprezentarea puterii însumate din efortul colectiv al maselor omenești, nășteau în sufletul lui acea uimire amestecată cu venerație, sentimentul minunilor
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]