162 matches
-
doar cele de pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna avea în total 287 de case de locuit și 1.141 de locuitori. În 1864 fuseseră împroprietăriți din comună 136 de țărani. Comuna nu avea școală, copiii învățând la școala din Urlați; în comună era câte o biserică în fiecare sat — cea din Mocești ridicată în 1694, cea din Plavia în 1814, iar cea din Iordăcheanu în 1864. Satele aflate pe malul drept al râului făceau parte, alături de alte sate, din comuna
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Priseaca, Țărculești și Valea Seacă. Se află pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Este traversată de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord de , și mai departe în județul Buzău de (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Priseaca se ramifică șoseaua județeană DJ102R, care duce spre est la , și . Conform recensământului
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
case, o școală frecventată de 45 de elevi și 5 biserici — câte una în fiecare sat, cu excepția satului Gâlmeia. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în plasa Cricovul, având 3375 de locuitori, iar apoi în 1938 făcea parte din plasa Urlați a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna a primit numele de Plopu, de la noua sa reședință
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
ca și în prezent, se afla în plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 3307 locuitori, care se ocupau preponderent cu agricultura, exploatarea lemnului, fabricarea țuicii și creșterea vitelor, vânzându-și produsele în principal la Ploiești, dar și la Mizil, Urlați și Văleni. Comuna avea o școală înființată în 1838 și 5 biserici ortodoxe — 3 în satul de reședință, una la Valea Anei și una în Rotarea. De asemenea, funcționau 4 mori și 2 fierăstraie de apă (unul pe râul Bâsca
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Cioceni, Loloiasca, Magula, Sătucu și Tomșani. În 1931, satul Loloiasca s-a separat, formând o comună de sine stătătoare. Satul Cioceni a fost trecut în 1945 la comuna Albești-Paleologu. În 1950, comunele Tomșani și Loloiasca au fost incluse în raionul Urlați al regiunii Prahova, și apoi (după 1952), în raionul Mizil al regiunii Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Prahova, comuna Loloiasca desființându-se și satul ei revenind la comuna Tomșani. Două obiective din comuna Tomșani sunt incluse în
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
să recunoască faptul că obiectele sunt așezate alandala. În curtea muzeului se mai află amplasată o scenă destinată spectacolelor de muzică populară. Mănăstirea Dimitrie Cantemir este monument istoric ce datează din anul 1692, așa cum reiese din niște Hrisoave ale moșiei Urlați, ctitorie a marelui voievod și cărturar umanist Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, în perioada martie-aprilie 1693 și anii 1710-1711, iar din punct de vedere geografic este așezată în Podișul Moldovei, în județul Vaslui, pe străvechi meleaguri încărcate de istorie și
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
născută tot într-o familie de greci, Stavri). Urmează școala primară la Schiau, clasele a V-a și a VI-a, la Școala generală nr. 1 Valea Călugărească, iar din clasa a VII-a, la Școala Medie nr. 1 din Urlați, unde absolvă, în 1961, cursurile liceale. A absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București în 1966. Între 1968 și 1970, este redactor la ziarul Munca, iar între 1971 și 1989 (18 ani), este redactor la România
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
trăit în ultimii ani de viață. În memoria sa, biblioteca primăriei din Valea Călugărească primește numele "Mircea Iorgulescu", ca și strada pe care se află casa părintească. Numele "Mircea Iorgulescu" primește și Școala primară din Valea Călugărească, precum și liceul din Urlați, unități de învățământ unde criticul și istoricul literar, eseistul și jurnalistul Mircea Iorgulescu s-a instruit. În 2001, a alcătuit și îngrijit volumul de corespondență "Florin Mugur - Scrisori de la capătul zilelor". A îngrijit ediții din Dinicu Golescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Panait
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
1930. În anul 1932 a deținut funcția de inspector general al armatei. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România și membru de onoare al Academiei Române. A încetat din viață la 11 iulie 1936, la moșia sa de la Urlați.
Nicolae Condeescu () [Corola-website/Science/304962_a_306291]
-
Urlațiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de Neagoe Basarab, la 16 martie 1515, prin care voievodul întărea mai multe ocine mânăstirii Snagov și în care printre martori se afla și boierul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din 1527 - 1528, semnat de Radu de la Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de boierii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea satului ... La 3 iunie 1595, Mihai Viteazul dădea poruncă lui Ursu și cu feciorii lui, anume Stan și Radul, și feciorilor lor (...), ca să le fie lor moșie în "Deaul Bobului" și cu
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Albului, jumătate de la Albul drept 400 de aspri. Iar altă jumătate din jumătate din partea Albului ce s-au zis mai sus o au cumpărat Coman, feciorul lui Ursu, de la Albu drept 400 aspri însă și cu un pământ la "Câmpul Urlaților"... . Lăsând la o parte posibilitatea stabilirii în spațiu a terenului pomenit în document, mai importantă ni se pare cauza pentru care voievodul eliberează hrisovul celui interesat și anume: îi arseseră cărțile de proprietate pentru moșia cumpărată încă din zilele lui
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ultimele două posibilități putând printr-o logică istorică, să schimbe atestarea documentară a localității. Tot Mihai Viteazul elibera, la 5 iunie 1598, o carte domnească lui Drăgan și cu feciorii câți Dumnezeu îi va da, ca să fie lui moșie în Urlați (...) din câmpu și din apă și din deal(ul) cu viile și de peste tot hotar(ul)... . La rândul său, Radu Șerban consfințea, la 17 mai 1603, "Mănăstirii Sf. Nicolae" de lângă Gherghița, ocine cu vii în Dealul Urlaților, cumpărate de aceasta
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
lui moșie în Urlați (...) din câmpu și din apă și din deal(ul) cu viile și de peste tot hotar(ul)... . La rândul său, Radu Șerban consfințea, la 17 mai 1603, "Mănăstirii Sf. Nicolae" de lângă Gherghița, ocine cu vii în Dealul Urlaților, cumpărate de aceasta încă de la Mihai Voevod și au pierit cărțile de blestemații de tătari . Tot Radu Șerban confirma unui anume Iacu, la 3 octombrie 1607, o ocină la Urlați din apa Cricovului până în cursura Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Mănăstirii Sf. Nicolae" de lângă Gherghița, ocine cu vii în Dealul Urlaților, cumpărate de aceasta încă de la Mihai Voevod și au pierit cărțile de blestemații de tătari . Tot Radu Șerban confirma unui anume Iacu, la 3 octombrie 1607, o ocină la Urlați din apa Cricovului până în cursura Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin Brâncoveanu poruncea marelui ciohodar (mai marele peste încălțămintea domnitorului ) Alixandri "să umble în orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20 aprilie 1703, șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20 aprilie 1703, șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar C. Brâncoveanu i-o confirma printr-un hrisov la 26 septembrie 1704. În gura Urlaților, în locul unde Cricovul Sărat
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]