854,066 matches
-
Marin Mincu e nemulțumită de critica de azi care nu se mai adresează publicului "ci a devenit un fel de oficiu abstract, o putere separatistă, interesată de cu totul alte mobiluri decît cele care mînă publicul spre poezie". În numărul următor, din 12 august, luat desigur pentru continuarea jurnalului lui Preda, cronicarul literar al Suplimentului, Octavian Soviany, se ocupă, de cine credeți? De Ștefania Plopeanu. Într-un stil, desigur, adresat publicului larg al unui ziar de tiraj. Mostră: "Sub acțiunea acestei
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
Delirul) sau incapabile să se ridice la nivelul ambițiilor lui Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni). Pecetea marelui prozator nu lipsește însă nici chiar din cele mai puțin izbutite pagini. Ca și N. Breban, ca să dau un exemplu din generația următoare, Preda poate rata în mare o carte, dar niciodată în detalii, în care îi regăsești, inefasabilă, arta de observator și de moralist. Dacă, să zicem, la scriitori prin excelență comici, cum sînt Gogol sau Caragiale, triumfă totdeauna derizoriul, (dar cît
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
însă "moare interior" o dată cu inima poetului, semn nu doar al degradării unui eu dezorientat într-o lume obscură, ci și al unei dureroase disoluții cosmice. Al doilea ciclu marchează începutul unei dificile încercări de salvare a poetului claustrat între ziduri: "următoarea lume ar putea fi sufletul dacă mă hotărăsc/ să scap de pielea asta putredă[...] atâția ani pierduți pe lume în frica prelungită că aici e totul./ alta e nepăsarea mea. viața continuă la fel de bine de/ sub cenușă" (dacă mă hotărăsc
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
Scot 500.000 de lei de la un Bank-Post. Ecranul din zid mă întrebă, cu politețea lui binecunoscută: "Doriți chitanță?". "Da", răspund eu apăsînd pe butonul cu pricina și știind că banii aceștia trebuie să țină pînă pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine replica din zid, "doriți să continuați ?" La așa ceva chiar că nu mă așteptam. Plouă. Ploaie puternică și de durată. O mașină de la " Curățenia orașului" stropește impasibilă bulevardul. Dau să intru la magazinul
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
furtunoasă în La Moși din "Foaie interesantă", din 1878. Șerban Cioculescu, pasionat de idee, își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul lui Moș Teacă din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau: "pînă cînd pînă cînd întreabă/ pipăindu-și oasele pictate cu discursuri" (Întrebare inutilă). Sau: "ultimul chefliu părăsește bodega acră/ tapetată cu anacronice afișe electorale// în timp ce maimuțe miliardare/ descarcă din mașini cadouri scumpe/ înfășurate-n staniolul justiției
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
poruncă de sus. De fapt, i-ar fi fost mai simplu să rostească fraza în guvern sau în parlament. Efectul ar fi fost același - adică nul -, dar s-ar fi aflat mai aproape de rădăcina răului. Nu exclud ca în săptămânile următoare P.S.D.-ul să demareze niscaiva anchete �interne". Acum, că porcăria a devenit publică, sigur vor schimba strategia: vor învinui ici și colo, pe alese, vor dovedi prezența corupției, dar nu-i vor descoperi nici din greșală pe corupți. Numărați câți
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de senator face o interpelare în Senat cu următorul text: "Interpelez pe d. ministru prezident și pe d. ministru de culte și instrucțiune publică asupra autorilor însărcinați de guvern să scrie o Istorie Română pentru expoziția de la Paris" (discursul 125). Guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza luase hotărârea, salutată
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
eseuri... drept lucrarea freudiană cu cele mai multe ediții în limba română. Tema începe să-l preocupe intens pe Freud imediat după publicarea în noiembrie 1899 a Interpretării viselor. O dată explorată "calea regală" de acces la inconștient - visul, sexualitatea îi apare ca următorul pas important în limpezirea unor întrebări și răspunsuri aflate deocamdată într-o zonă vagă, preconștientă. Ca într-atâtea alte dăți, această operație se dovedește a fi una neliniară, supusă multor amânări, ezitări, reveniri și ocoluri. Rezultatul final va fi însă
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
Steven Soderberg. Acesta ar putea fi descris în termeni complementari peliculei mai sus discutate. Anume: Faceți jocurile! reprezintă un bun exemplu de standardizare în materie de filme numite de "entertainment", care va să zică "pentru distracție". Și cum altfel decît "distracție" putem numi următorul subiect: o trupă veselă de băieți cu cazier se pregătesc să dea lovitura vieții (să jefuiască trei dintre cele mai mari cazinouri din Las Vegas), numai bună spre a intra în cartea recordurilor spărgătorilor. În cazul în care există una
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
desfășoară la vedere, mișcarea, decorul, imaginea se înfiripă în imaginație: libertatea de a-ți alcătui propriul spectacol (care nu trebuie confundată niciodată cu arbitrarul) este cu atât mai deplină, cu cât punctele de pornire sunt mai precis definite. în serile următoare, pe micul spațiu lăsat liber de năvala spectatorilor - tinerii, indiferenți la protocol, s-au așezat pe jos - au citit/interpretat texte dramatice vedetele teatrului românesc, Marcel Iureș și Maia Morgenstern, Mircea Rusu și Coca Bloos, Irina Movilă și Nicu Mihoc
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
sau despre moarte. Clinias îl anunță pe Socrate că tatăl său, Axiochos, suferă fiind pe moarte și îi cere să se ducă la căpătâiul lui, să-l consoleze. Socrate îl ascultă, se duce la muribund și începe cu el dialogul următor: " Nu ți-e rușine Axiochos - îl mustră Socrate - că la vârsta ta, învățat cum ești și mai cu seamă un atenian! să-ți fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie și că nu se cade să
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
de religii noi, în apusul Europei. Sunt primele semne ale Existențialismului, de aceeași sorginte vest-europeană... Curios, Tacit, în analele sale, pomenește într-un singur loc de Cristos, fără nici un comentariu, doar ca de un personaj istoric episodic. În perspectiva mileniilor următoare, s-ar putea ca religia creștină, ca și celelalte, să dispară sau să se modifice... Faptul că marele istoric latin nu a comentat în nici un fel activitatea lui Isus, reducându-l la o simplă figurație a epocii, te poate îndreptăți
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie să fie neapărat exprimată tot printr-un viitor (ci, ca aici, printr-un conjunctiv): "telefoanele s-au mai potolit, dar nu este exclus ca ele să abunde din nou în următoarele zile, după ce premierul va fi făcut publică lista departamentelor desființate și comasate" (Evenimentul zilei = EZ 2318, 2000, 11). Oarecum asemănător e cazul citatului "La ora la care dumneavoastră citiți ziarul, artistul va fi și părăsit România" (România liberă = RL 1236
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
Iulia Popovici În colecția pe care o coordonează împreună cu Adriana Babeți, Cornel Ungureanu a publicat un nou volum: Mitteleuropa periferiilor. E o carte și veche, și nouă, începută în anii '80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
la documentele confidențiale ale NATO, dacă țara noastră va fi admisă în alianță. Cu alte cuvinte, Puterea de la București are de ales între a-i păstra pe foștii securiști în aceste instituții și intrarea în NATO. Dacă în intervalul imediat următor vom asista la demisii gen Ristea Priboi din diverse funcții importante, acesta ar putea fi semnalul că Bucureștiul a ales NATO. Dacă nu, s-ar putea ca Sergiu Nicolaescu să povestească presei scenariul unui film de consolare intitulat Atunci i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
asta n-a fost să fie e adevărat, dar anumite speculații contafactuale sunt permise (mai ales că istoria însăși se scrie în cadre de referință în care presupunerile contrafactuale tacite, uneori și explicite, joacă un rol important). îmi permit deci următoarea ipoteză, interesantă în contextul discuțiilor generate de apariția Jurnalului lui Mihail Sebastian. (Ipoteza figurează, într-o formă succintă, și în volumul meu recent și m-am bucurat că a-ți remarcat-o.) Jurnalul lui Sebastian documenteză disoluția lentă, foarte lentă
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Am încercat să descriu această condiție "spectrală", acest sentiment, după douăzeci de ani de absență, de a fi revenit "d'outre tombe" în România în capitolul "Itaca" în ediția a doua a cărții, apărută la Editura Polirom în 1998). Călătoriile următoare, unele mai lungi, cum a fost cea de la Cluj și la București de anul trecut, au fost mai puțin dramatice din punct de vedere psihologic. Mai reușite? Ce m-a izbit anul trecut a fost numărul mare de coincidențe prin
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
unei observații asupra "mersului lucrurilor lumești" pe care ar face-o un observator situat dincolo de poziția oricărui subiect; în timp ce aici propoziția are un subiect (subînțeles, desigur, dar nicidecum de neglijat) care-și va dezvălui și afirma identitatea abia în strofele următoare. Un "conținut" ideatic, indiscutabil cu rezonanță filosofică, este grefat pe acest "eu" subînțeles, care - de acum încolo, de-a lungul versurilor ce urmează - îl va prelua, și-l va asuma, și îl va explicita prin confesiuni extrem de personale - aș zice
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
unei trăiri nemaiîntâlnite; sau dacă - pur și simplu - se îndoiește de posibilitatea și de autenticitatea unei asemenea experiențe. E ca și cum s-ar întreba: este oare cu putință să mi se întâmple mie, și ce anume mi se întâmplă? De îndată ce apar următoarele două cuvinte - "să-nvăț" - lucrurile par să se clarifice. Nu mai e vorba nici de surpriză, nici de îndoială, ci de mărturisirea unei incapacități existențiale: eul nu se simte în stare să-și asume experiența care i se propune. În
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Nu mai e vorba nici de surpriză, nici de îndoială, ci de mărturisirea unei incapacități existențiale: eul nu se simte în stare să-și asume experiența care i se propune. În ce constă această experiență? Răspunsul este dat de cuvântul următor: "a muri". Așadar, surpriza combinată cu îndoiala - ca să reiau primele două ipoteze, respinse pentru o clipă amândouă - duc aproape la un real blocaj psihic care ar putea să fie lămurit astfel: eul liric este în același timp și surprins, și
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
cu o mînă bîntuită umerii care pier/ Într-o frunză" (Parfumul de melise șvariantăț). Lumea lirică e doldora de reflexe somatice, de dovezi ale unei corporalități în tandru-dureroasă expansiune, ce înțelege, la un moment dat, a se înfățișa sintetic, în următoarea tonalitate valéryană: "Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în lacrimi.// Castitate rog/ Carnea zăvorîtă,/ Eter să surîdă/ Ca în inorog:// Brațe-n dezvelire/ Ca joc de făclii,/ Mai mult infinire/ Sabia le urzi
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
serviciilor cu pricina. Între altele, dl Dorin Marian, fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Constantinescu, susține că procentele de foști securiști aflați încă în activitate în diferitele servicii din SRI și SIE au cunoscut, între 1996 și 2000, următoarea curbă descendentă: de la 67% la mai puțin de 30% în SIE și de la 40% la 10-12% în SRI. Referitor la cei din funcții de decizie, era vorba de 6% în 1996 și de 3% în 2000. Despre situația din SIE
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
o mare ofensa muritorilor nevinovați. Vreau să mă Întorc acasă, dar tabloul este sumbru: vagoane deraiate, un foc pustiitor/ Că un blestem ne-apasă spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind belșugul din viața următoare. Pentru final este potrivit un fragment din piesă interpretată, cândva de neuitatul meu prieten, Gil Dobrică, celibatarul convins, care, răpus de boală să reîntors În Craiova natală, unde, s-a stins lent că o lumânare lângă rude și apropiați: Hai
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
însă se concretizează, într-adevăr, un alt film care, la rîndul lui va fi începutul și sfîrșitul pentru o altă etapă a vieții mele. Și, repet, ceea ce mi-aș dori este un vis imposibil: un cec în alb pentru "filmul următor", garanția că filmul pe care tocmai l-am terminat nu va fi și ultimul. Acest lucru nu se obține avînd succes la producători, cum aveți dumneavoastră? Ba da, dar depinde de ce numim succes la producător - și de cît de relativ
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]