172 matches
-
care practicau alte meserii tradiționale pentru a-și vinde marfa Își instalau atelierele În preajma grupului de ursari. Acestora li s-a spus tot ursari. O justificare a ultimei idei este faptul că În localitățile cu rromi ursari-lăutari, se găsesc și ursari de alte profesii (ceaunari, negustori, vindecători etc), toți vorbind același dialect. Această ocupație se transmite din tată În fiu, este practicată În grup, În taraf, mai nou, cu formația, are drept ocazii nunțile, petrecerile, târgurile; nu presupune cunoașterea notelor muzicale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
semicerc sau cu șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau de trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de ursari), clarinetul. Muzica lăutărească conține multă improvizație (de aceea În prezent unii lăutari rromi au ales jazz-ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic, variată melodic, dezvoltă ample valențe interpretative (imită uneori trilurile păsărilor), conturează ritmuri suple, combinate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este dezvoltată, aproape În exclusivitate, de rromii din neamul ursarilor. Un număr Însemnat de rromi-ursari, lăutari, au emigrat În occident de unde au revenit În țară și au investit sumele realizate În diferite afaceri, de regulă comerciale. Din nefericire pentru ei și imaginea țării de plecare, unii dintre rromi practică individual
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de centrul comunei Dagâța din Județul Iași, pe valea pârâului Gârboveț, datând din anul 1921 și fiind cel mai nou sat al comunei. Localitatea a fost Înființată inițial de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Împroprietărirea mai multor familii de rromii ursari cu câte zece prăjini de pământ, fapt de la care și-a luat numele actual. Inițial satul s-a numit Ursari (1864-1921). Cel mai apropiat oraș este Roman situat la circa 40 km distanță. Satul Zece Prăjini se desfășoară paralel cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sat al comunei. Localitatea a fost Înființată inițial de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Împroprietărirea mai multor familii de rromii ursari cu câte zece prăjini de pământ, fapt de la care și-a luat numele actual. Inițial satul s-a numit Ursari (1864-1921). Cel mai apropiat oraș este Roman situat la circa 40 km distanță. Satul Zece Prăjini se desfășoară paralel cu calea ferată secundară Buhăiești-Roman și se compune dintr-o stradă principală pe care se află toate instituțiile comunitare: biserica, școala
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Apuseni, precum și În zona Sibiului și Brașovului. Producția de fructe de pădure și de bureți este vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
reprezintă o veche Îndeletnicire a diferitelor neamuri de rromi. Pe fondul tradițiilor lor seculare și a marginalizării sociale, cerșetoria a devenit o activitate aducătoare de venituri foarte mari În aproape toate statele europene unde au ajuns rromiicăldărari, gaborii, rromii-vătrași sau ursarii. Din păcate aceștia au creat diverse forme de exploatare a minorilor prin cerșit, și-au creat tabere proprii În locuri publice și, evident, au intrat În atenția oficialităților locale și naționale. Multe dintre emisiunile din media occidentală se referă la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist au fost treptat desființați iar unii au avut
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bucate, de cernut (grâu și secară), cu găuri mari și sită de făină de porumb, cu găurile mai mici. În Transilvania mai sunt câteva neamuri de rromi care prelucrează pielea. Se spune ca rromii pielari că aceștia provin din foștii ursari, reconvertiți profesional. Ei prelucrează pielea de porc sau bou și confecționează: hamuri, bice, curele, brâuri (figura nr. 45), brățări. Cureaua de piele este manufacturată din piele naturală, imbinând meșteșugul tradițional de hamurar cu tehnicile moderne de prelucrare a pielii. Rromii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
condiție bună, Îl vindeau la un preț mult mai mare. De aici a rezultat o altă meserie specifică rromilor, negustoria cu cai sau geambășia. O altă ocupație pierdută În zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul muzicii, puiul era pus cu picioarele pe jăratic, iar ursarul cânta la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
preț mult mai mare. De aici a rezultat o altă meserie specifică rromilor, negustoria cu cai sau geambășia. O altă ocupație pierdută În zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul muzicii, puiul era pus cu picioarele pe jăratic, iar ursarul cânta la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia, care Îl determina pe urs să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
zilele noastre a fost ursăritul sau umblatul cu ursul, practicat de către ursari. Ursăritul era o meserie, iar ursarii erau deseori solicitați de dresori. Dresarea puilor de urs era drastică. În sunetul muzicii, puiul era pus cu picioarele pe jăratic, iar ursarul cânta la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia, care Îl determina pe urs să “joace”. Greoiul animal, ținut În lanț, deși, Între timp se Îmblânzise, sălta spre amuzamentul copiilor, dar și al adulților pentru care, În afara horelor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alte haruri. Dresat cu grijă era pus să pășească pe spatele celor care aveau dureri “de șale”. Un masaj sui-generis Învățat dintr-o practică, probabil, ancestrală. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol al puterii, fertilității și reînnoirii ciclurilor naturii, ursarii făceau din spectacolul de dresaj al ursului, un ritual cu multiple semnificații și funcții: de protecția casei și a animalelor, vindecare de sperietură, de deochi, de farmece etc. În sfârșit, În unele zone, ursul și ursarul lui apăreau și de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și reînnoirii ciclurilor naturii, ursarii făceau din spectacolul de dresaj al ursului, un ritual cu multiple semnificații și funcții: de protecția casei și a animalelor, vindecare de sperietură, de deochi, de farmece etc. În sfârșit, În unele zone, ursul și ursarul lui apăreau și de Anul Nou, implicați Într-un ritual greu de explicat, venit și el, probabil, din negura vremii. „Vin ursarii!" Strigătul vesel era scos de copiii satelor sau de cei din mahalalele orașului. Periodic târgurile erau vizitate de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și a animalelor, vindecare de sperietură, de deochi, de farmece etc. În sfârșit, În unele zone, ursul și ursarul lui apăreau și de Anul Nou, implicați Într-un ritual greu de explicat, venit și el, probabil, din negura vremii. „Vin ursarii!" Strigătul vesel era scos de copiii satelor sau de cei din mahalalele orașului. Periodic târgurile erau vizitate de rromii nomazi care veneau “cu ursul”. Uneori, ursarii se așezau temporar În marginea satelor, pe lângă mănăstiri sau curți boierești, păstrând Însă tradițiile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Într-un ritual greu de explicat, venit și el, probabil, din negura vremii. „Vin ursarii!" Strigătul vesel era scos de copiii satelor sau de cei din mahalalele orașului. Periodic târgurile erau vizitate de rromii nomazi care veneau “cu ursul”. Uneori, ursarii se așezau temporar În marginea satelor, pe lângă mănăstiri sau curți boierești, păstrând Însă tradițiile proprii. Ursarii constituie una dintre grupările de rromi (pe lângă multe altele), care aveau meserii cu care puteau sa-și câștige existența. Rromii ursari din mediul rural
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vesel era scos de copiii satelor sau de cei din mahalalele orașului. Periodic târgurile erau vizitate de rromii nomazi care veneau “cu ursul”. Uneori, ursarii se așezau temporar În marginea satelor, pe lângă mănăstiri sau curți boierești, păstrând Însă tradițiile proprii. Ursarii constituie una dintre grupările de rromi (pe lângă multe altele), care aveau meserii cu care puteau sa-și câștige existența. Rromii ursari din mediul rural practică și agricultura. Ei nu au fost, nu sunt și nici nu vor fi niște agricultori
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu ursul”. Uneori, ursarii se așezau temporar În marginea satelor, pe lângă mănăstiri sau curți boierești, păstrând Însă tradițiile proprii. Ursarii constituie una dintre grupările de rromi (pe lângă multe altele), care aveau meserii cu care puteau sa-și câștige existența. Rromii ursari din mediul rural practică și agricultura. Ei nu au fost, nu sunt și nici nu vor fi niște agricultori În adevăratul sens al cuvântului, se pricep foarte bine doar la anumite lucrări, În funcție de solicitările și specificul zonei unde locuiesc. În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nu sunt și nici nu vor fi niște agricultori În adevăratul sens al cuvântului, se pricep foarte bine doar la anumite lucrări, În funcție de solicitările și specificul zonei unde locuiesc. În perioada colectivizării agriculturii pe timpul regimului comunist, rromii În general, și ursarii În mod special din mediul rural, aveau un loc de muncă, realizau venituri relativ suficiente deoarece participau la muncile agricole cu toți membri familiei. După anul 1990, majoritatea rromilor, neavând pământ, iar meseriile tradiționale fiind pe cale de dispariție, situația lor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pe cale de dispariție, situația lor materială a devenit din ce În ce mai grea. La ora actuală mulți dintre rromi lucrează ca zilieri În agricultură la cetățenii satului care au pământ sau practică mobilități sezoniere la ferme specializate (culesul fructelor, a strugurilor etc). Rromii ursari care după colectivizarea agriculturii În timpul regimului comunist (1962) au părăsit satul, și-au găsit un loc de muncă În diferite fabrici din orașe, deși nu aveau la baza calificări specifice sectorului respectiv. Fiind buni muzicanți unii erau folosiți la brigăzile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
printre primii disponibilizați ai societăților comerciale au fost rromii. Cum nici meseriile tradiționale nu le mai ofereau suficiente resurse materiale rromii au ajuns În momentul actual la o stare materială extrem de grea. Există cartiere mărginașe ale orașelor unde locuiesc și ursari care duc o viață sub limita sărăciei. În familiile acestor rromi nici nu se mai poate vorbi de practicarea meseriilor tradiționale. Îndeletnicirile de bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
poate vorbi de practicarea meseriilor tradiționale. Îndeletnicirile de bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc Împreună diferite categorii de rromi și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bază ale acestor oameni fiind cerșetoria, comercializarea deșeurilor și altele. În aceste zone se Întâlnesc și conviețuiesc Împreună diferite categorii de rromi și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și români marginalizați. În toate județele țării sunt diseminați rromii ursari. În județele Moldovei, În comparație cu restul țării, ponderea ursarilor este cu mult mai mare decât a altor neamuri de rromi. În Județul Bacău, sunt numeroasele satele cu comunități de rromi ursari cum ar fi cele din: Pădureni comuna Berești-Bistrița, Temelia comuna Gura Văii, comuna Valea Seacă, Prăjoaia comuna Livezi, Șerbești comuna Săucești, comuna Dofteana, comuna Asău, comuna Podu Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]