306 matches
-
e dinaintea și dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai fi în furtună că sunt chingile ursitelor secătuiri se scurg ne-frunzite Referință Bibliografica: În chinga unei lacrimi / George Adrian Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 819, Anul III, 29 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Adrian Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN CHINGA UNEI LACRIMI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345470_a_346799]
-
speranța-n multe fire Și-am obosit de-atâta numărat. Niciunul nu era pentru iubire, Așa că toate-n urmă am lăsat. Am vânturat cu greu neghina-n sită, Cu ochii am cernut atâtea ploi, În cărți am căutat de zor ursită Și-apusul l-am întrezărit în voi. Pe pat de flori îmi odihnesc ființa, Departe-mi pare cerul fără nori, Însoțitor la drum îmi e credința Că mâine voi renaște tot în zori. Referință Bibliografică: Am despicat speranța / Daniela Dumitrescu
AM DESPICAT SPERANŢA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376837_a_378166]
-
sunt firele astea, Moșule? întrebă Mărțișor. - Sunt viețile oamenilor și viețuitoarelor. Ele rătăcesc hai-hui prin văzduh, atunci când trupurile mor, iar vânturile mele le mână și le poartă până aici la Caierul Vremii, unde fiicele mele le torc. Firele toarse și ursite sunt spulberate din nou de către vânturile sălbatice în cele patru zări. - Dar de ce faci asta, Moș Vreme? - Așa e scris în legile Firii! - Și ce scrie în legile Firii? - Vrei să afli tot ce-i scris în aceste legi? Dacă
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
fum, în timp ce-alaiul și-l așteaptă fantasme desenând pe drum. În mantia-i năucitoare, capcană cerului întinde, furându-i norii, scuturându-i, lăsându-i fără de veștminte. Dansează-n ritmul ielelor nebune de bucuria cununiei înghețate în care el, ursitul nestatornic, de dragul ei și pentru ea va bate. Brazii împodobiți, vor străluci în noapte când nunta își va-ntinde brațele polare și va-nghiți flămândă cerul cu ultimele lui sclipiri solare. Când totul se va îneca în alb și va
NUNTA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376775_a_378104]
-
de arama. În plânsul pomilor de toamnă Eu îți simt oftatul și durerea Îmi las inima în a ta palmă. Sunt vis făr'de început și de sfârșit Îți strivesc cu pașii, somnul dulce-amar Pe gene-ți stă plâns, amorul ursit. Pictez pe pânză amurgului, iubirea Un dans în doi, udat de ale toamnei ploi Melancolia pe veci ne pastelează firea ... Referință Bibliografica: Sunt vis de toamnă / Elenă Lavinia Niculicea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie
SUNT VIS DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375132_a_376461]
-
cu toții (prea devreme și prea nedrept, într-o zi, atât părinții cât și frații Tatianei vor pierde lupta cu viața și se vor stinge imediat unul după altul, lăsând-o singură pe artistă... curând va veni și rândul ei!). Tatiana, ursită muzicii, a cântat prima dată pe scenă pe când era la grădiniță și a urmat de copil cursuri de balet, vioară și pian. A absolvit Liceul de Arhitectură și Construcții din București, unde a făcut cunoștință cu muzica folk. Știind să
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
într-o groapă... *** Babele acestea mă sperie. Încep să plâng, sforțându-mă aiurea cu gura larg deschisă, scoțând felurite zgomote. Una dintre ele m-a scuipat undeva între ochi, arvunindu-mă cu ceea ce am înțeles mai târziu că se numește „ursită”. Grețoasă masă apoasă! Când am mai crescut nu mi-a mai fost frică de ele, fiindcă babele acestea veneau de cel mult trei ori pe an la noi de la acel eveniment, iar când apăreau în curtea noastră mă luau de
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilității a tot ce are viață pe pământ. Referindu-se la oameni, marele scriitor Mircea Eliade ne ilustrează faptul că aceasta este noaptea “dragostei nebune” și a “regăsirii ursiților”: "Te-am iubit așa cum m-ai iubit și tu, ca un nebun, ca un strigoi, fără să înțeleg ce fac, fără să înțeleg ce se întâmplă cu noi, de ce am fost ursiți să ne iubim fără să ne iubim, de ce
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului 27 ianuarie e zi fără timp, castă și încercuitoare ca un inel de nuntire, binevenită ca o bunătate în chivotul înnoirilor culturii naționale, zi a răsăririi razei de genialitate în viață de prunc ursit a ajunge cel mai mândru și iubit actor român. Teatrul, cinema-ul, Florin Piersic sunt nume inversabile infinit în ordine, pentru arta actoriei românești urcată, în această triadă, la valoarea uniformă cu iubirea! Pe 27 ianuarie 2015, ziua aniversară a
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
de externe trimite o copie a acestui raport ministrului nostru din Paris, însoțind-o de observații defavorabile; puțin lipsea și chiar colonelul Pencovici ar fi fost revocat pentru că îndrăznise de a rezista dorințelor Austriei. Întâmplarea însă și buna {EminescuOpXI 396} ursită a României voiseră ca postul de ministru din Paris să fie ocupat de cătră un om eminent, căruia, cu toate slăbiciunile lui, și adversarii îi recunosc o capacitate neobicinuită și sentimentele cele mai patriotice. D. Cogălniceanu, primind nota confidențială a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a termina un epocal tratat de lingvistică, altcineva devine un mare pictor, Alibaba Zimberlan își salvează viața în spatele gratiilor, insignifiantul Vasile Ivanovici O'Glup, zis Mogîldeață e, în sfîrșit, luat în seamă, servitoarea familiei Raikovic își găsește, în închisoare, ursitul cu care a avut trei copii, primul încă din timpul detenției: Fosta servitoare condamnată pentru complicitate la crimă în formă continuată și cu premeditare a trăit aievea visul vieții, fiindu-i pe veci recunoscătoare domnului avocat Ludovic L., Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Suzi a izbutit, datorită dotei apărute atât de oportun, să se căsătorească, o căsnicie ce a durat nu mai puțin de trei ani; Dar cel mai bine s-a ales servitoarea fostei familii Raikovic, care și-a găsit în închisoare ursitul, un gardian pistruiat și chipeș. Cu care a avut trei copii, primul încă în timpul detenției. Fosta servitoare condamnată pentru complicitate la crimă în formă continuată și cu premeditare a trăit aievea visul vieții, fiindu-i pe veci recunoscătoare domnului avocat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
divinație-vindecare din societățile amerindiene) sau unul extrem de banal (ca În cazul ghicitului În cafea). Ele pot fi asociate exclusiv cu unele momente calendaristice și complexe ceremoniale (ca În cazul actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară ori de câte ori este nevoie. Vindecarea magicătc "Vindecarea magică" Tehnicile de Însănătoșire magică sunt strâns legate de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magice, precum colindăbățul sau sorcova. De asemenea, În aceste momente sunt culese plantele de leac; j) rituri de divinație: acum, În aceste momente de interstițiu, pot fi Întrevăzute anumite evenimente legate de destinul individual (aflarea numelui, chipului, trăsăturilor morale ale ursitului) sau de ritmurile naturii (aflarea lunilor ploiase și secetoase, a lunilor friguroase sau călduroase, a lunilor cu rod și fără rod etc.). Sistemul sărbătorilor calendaristice românești apare ca un ansamblu compozit de constructe rituale (O. Buhociu, 1979; I.A. Candrea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
despre limba și literatura populară română, culege folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
în care trăiește, convențiile sociale nu-i spun nimic, iar mărimile vremii (sub numele cărora contemporanii lui H. au recunoscut personaje reale, de vreme ce nuvela este, întru totul, o autoficțiune) îi declanșează resortul sarcastic. De o cu totul altă factură, romanul Ursita evocă în culori aprinse, bine susținute documentar, o secvență din istoria Moldovei în secolul al XVI-lea. Aici credința în ursită - articulație interioară esențială în cazul lui H., identificabilă pretutindeni - dă temei drumului „ursit” al unui personaj malefic, Iancu Moțoc
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București, 1927; Ursitul fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937; Cu privire la Alecsandri, București, 1937; Cu privire la I.L. Caragiale, București, 1937; Cu privire la epigramă și
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
1969, 5-66; Botez, Memorii, I, 408-445; Ciopraga, Lit. rom., 12, 31-33; Gavril Istrate, Limba română literară, București, 1970, 291-375; Leon, Umbre, I, 147-165; Ornea, Sămănătorismul, 71-73, passim; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1970, passim; Vârgolici, Retrospective, 213-218; Ștefana Velisar Teodorescu, Ursitul, București, 1970, 143-178; Manolescu, Teme, I, 180-196, III, 95-99, VI, 135-139; Mincu, Critice, II, 99-113; Oprea, 5 prozatori, 9-63; Stănescu, Cronici, 7-12; Zalis, Aspecte, 50-64; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 192-254; Fănică N. Gheorghe, Popasuri în timp..., București, 1972, 178-215; Eugen
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
sentimentală, București, 1969, 296-304; Pillat, Mozaic, 182-200; Mihail Șerban, Amintiri, București, 1969, 268-283; Botez, Memorii, I, 213-229; Leon, Umbre, I, 127-138; Nicolae Ciobanu, Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Barbu, Sine ira, 145-150; Papadima, Scriitorii, 69-70, 145-158; Ștefana Velisar-Teodoreanu, Ursitul, București, 1971; Zalis, Aspecte, 156-159; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 331-339; Maftei, Personalități, II, 566-570; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 55-65; Piru, Varia, I, 414-422; Rotaru, O ist., II, 684-689; Carianopol, Scriitori, I, 181-197, II, 26-29; Ioan Massoff, Despre ei
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
olimpienilor 15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret, numai prin cele trei fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
II, 449-451; Octav Botez, „Pământ și soare”, ALA, 1928, 373; N. Davidescu, „Pământ și soare”, UVR, 1928, 8; Călinescu și contemporanii, I, 98-100, II, 73-74; Călinescu, Ist. lit. (1941), 759-760; Manolescu, Metamorfozele, 25-27, 43; Botez, Memorii, I, 319-321; Ștefana Velisar-Teodoreanu, Ursitul, București, 1970, 95-107; Rotaru, O ist., II, 577-578; Crohmălniceanu, Literatura, II, 342-343; Micu, „Gândirea”, 620-621, 673; G. Bărgăuanu, ADLTR, B-76; Rodica Șuiu, Un „viețist”: G. Bărgăuanu, CL, 1986, 8; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 38, 112-114; Aurel C. M. Oprescu, Din lumea
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
în cei doi ani de Africa, Teofana, și noi vom fi alții nu cei de acum, cum ai observat foarte bine că nu mai suntem liceeni de ieri. evoluăm odată cu timpul. Poate te găsesc căsătorită. — Dacă-mi iese în cale ursitul, sigur că mă căsătoresc, îl necăjește Teofana. Tu la fel vei proceda, dacă întâlnești femeia visurilor tale. — Teofana, îți spun ceva! — De acord. — Peste doi ani, indiferent ce se va întâmpla, că te vei căsători tu, că mă voi căsători
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
sărbătorește și Sfântul Vasile. Ultima sărbătoare care încheie sărbătorile de iarnă este Boboteaza, pe 6 ianuarie. Cu o zi înainte preotul umblă prin sat împărțindule agheazmă, busuioc și calendare. Seara fetele își pun busuioc sub pernă pentru a și visa ursitul. Următoarea zi,de Bobotează, se merge la biserică și se ia apa sfințită. La animale li se dă să mănânce turtă cu nucă numită ”pelincele Domnului” și se stropesc grajdurile cu aghiazmă luată de la biserică pentru a proteja aminalele de
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
în fir de aur, cu părul de calcedonie și pirită, rătăcind printr-o pădure amară, luminată de nori trandafirii. Prințese oglindindu-și buzele triste în heleșteul verde ca smaraldul, în care picură o lacrimă de inorog. Prințese care-și omoară ursitul cu dulci prăjituri otrăvite și-și fac inel dintr-o șuviță castanie din părul lui, tăiată cu foarfece negru. Prințese cu maghiran ofilit între degete pale, cu ochi azurii, depărtați, cu sânii sferici și tremurători, cu palmele fără linii, cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]