139 matches
-
luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia În parte. Așteptarea ursitoarelor și credința În implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte În literatura despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau În cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai În a opta. Identificarea mai multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin , ca niște fâlfâituri de aripi moi de păsări și zgomot, glasuri subțiri, ca de clopoței de argint . Ursitoarele vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul În lume . Boierul aude cum cea dintâi ursitoare Îi menește copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul Încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează În narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur Într-Însa cazul unui boier care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copilului să fie voinic, frumos, tăcut, Înțelept și cuminte , a doua, să fie isteț, ager și norocul i se arată , iar a treia ursitoare că va moșteni Întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră . Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul Încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează În narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur Într-Însa cazul unui boier care, În drum spre târg, Înnoptează Într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un Înger
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o Întâmplare. Desemnarea unor ceasuri sau zile faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri. Spusele ursitoarelor sunt consemnate Într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni Începe să vorbească. Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să Întâmplă și ce are să facă și le
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reușit. Ce-o fi, aia o fi, Își spune băiatul și reușește să-și schimbe soarta, supraviețuind acestei Încercări. O soluție trans-rațională este găsită Într-o narațiune unde se arată că e posibil ca cineva să intervină, forțându-le pe ursitoare să facă cum vrea el. Trecu o zi, trecu două, trei ... La trei zâle se fac urătorile, să pune ursătorile. Îl pune șî ea lângă mă-sa. Ce să stea copilu? Copilu s-a născut cu o cu o cărticică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În narațiunea populară, miraculosul devine astfel cea mai "rațională" dintre instanțele pe care gânditorul popular o poate găsi. 2.Mesagerele magice Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu observau că poezia nașterii este dominată de sensuri mitice fundamentale; mitul despre ursite și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa [Datinele și credințele poporului român..., vol. al II-lea] cazul unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc în ceasul rău și cărora le merge rău toată viața." Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o întâmplare. Desemnarea unor "ceasuri" sau "zile" faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
putea asculta ursitoarele. A pregătit masa ursitoarelor, iar la ora 12 noaptea, acestea au venit. Îi ursesc ca la vârsta de 14-15 ani să piară. Dacă l-o putea să-l scape, e bun scăpat. Dacă nu, va pieri." Spusele ursitoarelor sunt consemnate într-un carnet de către părinte. Băiatul, când avea un an, părea de trei. La șase luni începe să vorbească. "Venea oameni grei, dân alte țări, și povestea el acolo cum să întâmplă și ce are să facă și le
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reușit. "Ce-o fi, aia o fi", își spune băiatul și reușește să-și schimbe soarta, supraviețuind acestei încercări. O soluție trans-rațională este găsită într-o narațiune unde se arată că e posibil ca cineva să intervină, forțându-le pe ursitoare să facă cum vrea el. "Trecu o zi, trecu două, trei ... La trei zâle se fac urătorile, să pune ursătorile. Îl pune șî ea lângă mă-sa. Ce să stea copilu? Copilu s-a născut cu ... o ... cu o cărticică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înfruntăm vicistitudinile vieții zilnice. Neliniștea crește și conduce pe cel ce cunoaște la acerbă căutare și dorință de împlinire. Nu stă în firea noastră limfatica-mpăcare, Ci fulgere în suflet și flăcări ne tresar. Noi am avut la creștet aceeași ursitoare Neliniștea, cu dorul ei amar... Neliniștea iubirii de-avere-ngrămădită, Cântată tragic seara în doinele din sat, Neliniștea acelor răchite despletite Ce le desparte râul tulburat; Neliniștea gândirii ce se-ncălzește-n goluri, Neajungând ideea ascunsă-n depărtări, Neliniște a undei ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
jocul ghicirii are altă semnificație decât aceea a unui simplu amuzament, ce leagă și dezleagă granițe ale timpului pe care el abia dacă le poate percepe. Ceea ce ratează el este ocazia de a se găsi față în față cu propriile Ursitoare: „Gavrilescule, fetele astea așteaptă ceva de la tine. Fă-le plăcerea. Daca vor să le ghicești, ghicește-le. Dar atenție! Atenție, Gavrilescule, că, dacă iar greșești, te prind în hora lor și nu te mai deștepți pana la ziuă...”. Încercarea eșuează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet este sora zeului Re sau Ra sau Amon Ra, zeul soarelui. Este zeița lunii și a fecundității, ocrotitoarea femeilor însărcinate și a tinerelor femei pregătite să cucerească bărbații. Uneori era reprezentată ca o femeie cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pic mai ușoară de povara lor. În schimb, remușcările mă apasă în continuare. Nici dacă s-ar schimba întregul Univers invers, nici dacă luna ar topi soarele, nu aș scăpa de mizeria păcatelor mele. Dacă ar fi să cred în ursitoare, aș spune că, la al meu botez, mi-au adus în dar durerea și am trăit cu ea tot timpul. Unde am fost eu a fost și ea. A făcut parte din mine și am iubit-o. Pe mama mea
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Ed. Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol. VI, 1907, p. 76. Genul acesta de curiozitate îl aveau și fetele de la oraș, și nu numai dintre cele naive, ci chiar dintre cele extrem de lucide, ca de exemplu Jeni Acterian: „Aseară (5 ianuarie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din rubine. După aceea, îl îmbrăcă în catifea și mătase și îi puse numele Perlino, fiindcă era alb și trandafiriu ca sideful perlelor.“ A fost de ajuns o răsuflare de zână-ursitoare pentru ca trupul să prindă viață (deh!, în lipsa unei zâne ursitoare, s-ar putea să nu fie la fel de simpluă. Și-o singură privire a doamnei Galbenilor Sunători - ca bărbatul de zahăr să fie râvnit în cea mai neobișnuită colecție, ce aduna dimpreună: „o băutură fermecată care schimba necazul în bucurie, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar pe om îl bate gândul Cucul și privighetoarea Mi-au fost mie ursitoarea Ursitoarea mi-a fost bună Dar mintea mi-a fost nebună N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]