329 matches
-
lirică e dublată de aceea de umorist, în genul epigramatic; numit în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica”. Va prefera foarte curând o existență de scriitoare și compozitoare liber profesionistă, petrecându-și lungi perioade la Sinaia și la Mangalia sau, mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput aproape întreaga operă. Din 1949 până în 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
face doi ani cursuri de regie de teatru la Universitatea Populară. Angajat la Radiodifuziunea Română, este, între 1974 și 1985, secretar al studioului de umor. În 1987 emigrează în Israel. Colaborează la „Steaua” (cu un „dicționar parodic”), la „Tribuna”, „Tomis”, „Urzica”, „Orizont” ș.a., unde publică versuri, proză scurtă și traduceri. Scrie, de asemenea, scenarii radiofonice și texte pentru melodii de muzică ușoară. Prima lui carte, Am vrut să scriu, apare în 1960. După mai bine de două decenii, îi sunt editate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
alta pentru Înmormîntare. Fără s-o spună, poemul o sugerează. PÎnza păianjenului este ca un cocon al morții. Din ea nu-și va mai lua zborul niciun fluture. Iar amintirile noastre nu sînt decît o permanentă luptă cu păienjenișul uitării. Urzici coadă la piațădonatorii de sânge cumpără urzici Micuțiu Sorin Poemul m-a cucerit prin simplitatea lui care, iadevărat, În versul median, prin sintagma donatorii de sînge, țintește dincolo de banalitatea celor spuse. E evident, că donatorii este doar o metonimie ironică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară” (revista lui I. Valerian), „Universul”, „Revista vânătorilor”, „Munca literară”, „Imaginea”, „Curentul”, „Urzica” ș.a. C. deschide seria numeroaselor sale culegeri de proză scurtă cu volumul Încurcă-lume, apărut în 1903, căruia îi succedă alte douăzeci, printre care Deștept băiat! (1904), Departe de oraș (1906), Chipuri și suflete (1908), Oameni cumsecade (1911), Între femeie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
Urzici (1910 ) sau în alte stihuri din celelalte volume. SCRIERI: Originale și traduceri (în colaborare cu C. M. Mulțescu), București, 1903; Răzlețe (în colaborare cu A. Sterescu), București, 1907; Zvârcoliri (în colaborare cu Nicolae Petrașcu), București, 1907; În surdină, București, 1908; Urzici, București, 1910; Opt portrete, București, 1913; Cântecul plopilor, București, 1928; Glasul apelor, București, 1932; Escale, București, 1934; Turcia nouă, București, 1935; Sonete, București, 1936; Italice, București, 1937; Poezia mării, București, 1937; Elogiul mării, București, 1938; Prin Italia, Turcia și Polonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
serie de alți medici care, după un stagiu de 2-3 ani plecau. Așa au fost: dr. Marâm Lazăr (Israel), dr. Rubinstein Elias, dr. Zigmond Francisc, dr. Nedelcu Ioan, dr. Ionescu Dimitrie, dr. Laza Doru, dr. Mateș, dr. Tașcă Radu, dr. Urzică E., dr. Cîmpeanu Liviu și în prezent dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina. D-nul și dna Novac și-au făcut casă în Hudești, sunt stimați și apreciați de săteni și se pare că vor ieși la pensie de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
te rog!“, „Pân-acum nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMÂNĂ, publicație apărută la București, bilunar, între 20 ianuarie și 10 aprilie 1912, apoi în ianuarie-februarie 1914, sub conducerea unui comitet. Director proprietar este D. Urzica, iar ca redactor girant figurează Ț. Gheorghiu (pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
Salată de legume cu sos acrișor Brioșe cu măsline și salată verde Pizza cu ceapă și măsline Roșii umplute cu orez negru Paste cu dovlecei și ardei grași Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Urzici Supă cu găluște de urzici Orz Supă de cereale cu legume Salată de orz cu păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Înainte de mese, timp de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris+Juglans regia+Lythrum salicaria+Potentilla anserina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
consumul regulat va asigura păstrarea sănătății și a capacității de rezistență a organismului. Pentru aceste proprietăți, se recomandă ca la fiecare masă să se bea câte o ceașcă de ceai verde. *Infuzie din amestec cu pedicuță-herba, plop negru-muguri, rostopască-herba și urzică vie- frunze. *Infuzie din amestec cu pedicuță, tătăneasă, măceșe, trifoi roșu și mușchi de piatră; se infuzează 5 minute și se beau câte 2-3 căni pe zi, pe toată durata bolii. Infuzie cu amestec compus din: cicoare-rădăcini (30 g), rostopascăherba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de urzică vie sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
perioada ocupației maghiare doar cu patru clase primare, cei despre care se spunea că trebuie să Învețe În limba maghiară. În acești doi ani mulți și-au 41 completat studiile, printre care mi-i amintesc pe Suciu Gheorghe, Colcer Vasile, Urzică Miron, Dobreanu Lucreția și alții. A bate drumul pe jos din fundul Văii Cișcului, nu era un lucru ușor. Era cale de mai bine de opt kilometri, deci șaisprezece km bătuți cu piciorul În fiecare zi, prin zăpezile iernii și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o minte mai ageră și se lăsa curtată de mulți flăcăi cărora le Împărtășea din farmecele ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cinci ani, cânta În cadrul formațiilor artistice de amatori pe scena căminelor culturale din Împrejurimi cântece ale căror versuri aminteau de condiția ei de fetiță orfană de mamă. Cântecele ei storceau lacrimi În sălile de spectacol. Urma apoi casa lui Urzică Alexandru al Todosiei. Soția lui venea din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul Rugineștilor, foarte răspândiți În sat. Trei frați: Dumitru, Andrei (Călugărul) și Constantin se ridică În Preluca, iar al patrulea, Neculai, coboară În Zăpode pentru a scăpa de corvoada aducerii apei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
creștin. Trăia cu toată ființa un puternic sentiment de religiozitate. Când se Întâmpla să se certe zăpozenii Între ei, el Îi Împăca cu vorbe de duh. Păcat că nu a avut urmași. Casa următoare era a lui Constantin al Pașcului. Urzică Îi era numele de familie. Soția lui, din neamul Trâmbițașilor, soră cu nevasta lui Toader al Gorii, nu i-a lăsat nici un urmaș. El, badea Constantin, a găsit consolarea la Victoria de pe Coastă și, ca rezultat al acestei consolări, Victoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de influență, în special în Golful Arab, unde se prefigurau mari interese economice, ca urmare a descoperirilor unor importante zăcăminte de hidrocarburi. Redeșteptarea națională a arabilor a fost salutată și în unele publicații, apărute în țara noastră, de exemplu revista Urzica din 1913, în care se scria: ... În ciuda tuturor așteptărilor, s-ar putea ca arabii să imite exemplul țărilor balcanice, adică să se elibereze de jugul turcesc. Tot în secolul al XIX-lea, a apărut mișcarea națională pentru evreii europeni, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cât trăiesc nu-l uit. Tată-său mare politician, comunist înfocat, și măsa la fel. Și s-o jucat ca copiii, cu război, cu nemții, cu rușii, cu nu știu ce... Și i-o băgat la organizații, și i-o dat lui Urzică Petre 5 ani condamnare. Săracu’, când l-am văzut... când l-o’ băgat în cameră: O, mamă dragă, de ce m-ai făcut? N-o fost în stare să-și deschidă degetele la picioare... Ca să bată desculț e mai bine decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]