328 matches
-
de văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit!) Fiind copii mâncam în Postul mare Nu doar urzici că ne rodea burtica, Ne mai spurcam și noi, deh, la mâncare, Că popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și toate le-așezau la locul lor, Știau bătrânii bine, fără școală, Cum să-L primim
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
folosite în suc sau ceai, erau medicamente sigure și nepericuloase pentru a deschide tuburile și căile din plămâni; urzica e o antihistamina puternică. Nimic nu este mai formidabil decât vindecarea de alergie și guturai, pe care o asigura frunzele de urzica, încercați două lingurițe de frunze uscate și congelate, la o ceașcă de apă clocotita. Lăsați până se răcește și îndulciți după gust. Hreanul, folosit de evrei secole de-a rândul ca simbol al celor șapte ierburi amare de Paști, are
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
116. Nicolescu, Corina, Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, București, Editura Meridiane, 1967, 50 pag., 4 lei; 117. Ortodoxia, calea adevărului și a dreptei credințe, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2009, 72 pag., 3 lei; 118. Perpetuum comic - 1984, București, Editura Urzica, 1984, 254 pag., 10 lei; 119. Plăvan, Vasile, Boabe de lacrimi, București, Editura Carpathia, 2007, 40 pag., 5 lei; 120. Popovici, Iustin, Omul și Dumnezeul-Om, Sibiu, Editura Deisis, 1997, 224 pag., 15 lei; 121. Preutu, Marina, Pissaro, album cu
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
iși golească sacul cu ploaie, mi-a bătut cineva în geam. -Deschide! Era Amely! .Se cățărase pe perete și pînă la nivelul geamului apoi: -Unde fusăși fâțo că te căutarăm ca niște nebuni.Vezi că doamna doctor ne beșica cu urzica! -Auzi? Tu știi cum se fac copii? M-am roșit că racul, dar fiind întuneric nu s-a văzut. -Știu ceva.Dar de ce întrebi tocmai tu? -Păi eu nu vreau să fac copii niciodată!.Mă lași să dorm cu tine
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
mai tîrziu că mă aleargă bunicul cu boata! -Ionele!? Du-te și te pune odată în pat! Mai stai la povești ? Nu vezi cât îi ceasu’? Ooh! Dan iar a fugit prin grădină la deal! Am să-l beșic cu urzica! Mi-am luat rămas bun de la ea și gata de somn.Era răcoare în cameră și somnul m-a răpit imediat.Camera din mijloc, mirosind a busuioc, un ceas mare adus de bunicul de pe front care ticăia acolo lipit pe
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
mulți dintre gimnaști! Le-am întâlnit pe acolo pe doamnele Elena Leuștean și Maria Simionescu, pe domnul Nicolae Vieru, pe Dănuț Grecu, pe Maria Olaru, Nadia Comăneci, Teodora Ungureanu, Mircea Bădulescu, Ștefan Gal, George Condovici, Liviu Mazilu, Andreea Răducanu, Marius Urzică, Marian Drăgulescu și pe mulți alții. Am povestit, am umplut golurile absențelor create de timp, am schimbat adrese, numere de telefon și am reînodat legăturile. Acum, grație, internetului se poate comunica mai ușor... Sunt în corespondeță cu mulți dintre ei
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
în văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit!) Fiind copii mâncam în Postul mare Nu doar urzici că ne rodea burtica, Ne mai spurcam și noi, deh! la mâncare, Că popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și toate le-așezau la locul lor, Știau bătrânii bine, fără școală, Cum să-L primim
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
minte. Îmi plăcea pentru lumina și melancolia inefabilă pe care le exprimă. Imaginează-ți, dragă Emilia, poemul acesta scris la 14-15 ani îmi place și astăzi! Pe la 16 ani, pentru că citeam pe vremea aceea toate revistele, am trimis la revista Urzica un număr de epigrame. Mi-a răspuns la Poșta redacției, Rodica Toth, așa o chema pe doamna care răspundea de Poșta redacției, publicându-mi această strofă: „E viața lungă, Urzica Mare / Și eu pe lume n-am ce să fac
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României, făcînd jocul Rusiei bolșevice. Cînd credeam noi că vigilentul prim-vice ne anunță, salvator, dictatura proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu ce altă vitamină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pingelică și Samantha, dacă nu stați cuminți, ne ocupă. Ce să mai fi ocupat străinul, mînca-i-ar... cînd totul aici era ocupat? Așa că, ce mai vorbă lungă, umorul recent al prim-vicelui cu iminenta dictatură de dreapta e bun doar pentru arhivele "Urzica", Pentru pace trainică, pentru democrație populară, "Krokodil" și altele, la fel de vesele. Titluri care doar prin ele însele fac poanta. Dacă nu ar ascunde tragismul pușcăriei comuniste, de care a avut parte un Nicolae Steinhardt, atunci titlul pus cărții sale despre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Centipedul, Paianjenul cel cu mulți ochi al gliei, Cîrtita cea-nveșmîntată-n Catifea, Si Urechelnița-narmată, plăpînda larva, blazon al Nemuririi; 760 Încetul melc fără de casă, lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea care-nțeapă cu puf moale; și-acolo (e) Scaietele cel revoltat a cărui jale-amară este crescută-n laptele-i Și care viețuiește prin disprețul față de-al său vecin; acolo toate leneșele buruieni, 765 Ce se tîrăsc prin sumbrele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
face doi ani cursuri de regie de teatru la Universitatea Populară. Angajat la Radiodifuziunea Română, este, între 1974 și 1985, secretar al studioului de umor. În 1987 emigrează în Israel. Colaborează la „Steaua” (cu un „dicționar parodic”), la „Tribuna”, „Tomis”, „Urzica”, „Orizont” ș.a., unde publică versuri, proză scurtă și traduceri. Scrie, de asemenea, scenarii radiofonice și texte pentru melodii de muzică ușoară. Prima lui carte, Am vrut să scriu, apare în 1960. După mai bine de două decenii, îi sunt editate
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
de artă din Herăstrău, restaurator-ajutor la Centrul de perfecționare a lucrătorilor din transporturi și telecomunicații, muncitor necalificat la Muzeul CFR, atașat de presă la Clubul Sportiv „Rapid”, inspector de învățământ peste liceele din București patronate de CFR, redactor la revistele „Urzica”, „Viața studențească” și „Amfiteatru”. După 1990, devine redactor-șef al revistei „Amfiteatru”, publicist-comentator la „Cuvântul” și corespondent la București al postului de radio Europa Liberă, după care intră ca redactor la secția română a aceluiași post de radio, la Praga
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
Reporter”, „Lumea românească” ș.a. După 1944 este redactor la „România liberă”, la Radio București (unde produce „reportaje dramatice”, evocări ale unor „momente de luptă” din anii ilegalității: Doftana, Lagărul de la Târgu Jiu etc.), redactor-șef (din 1949-1979) al revistei satirice „Urzica”, în fine, la Teatrul Național, secretar literar (1947-1953) și director artistic (1958-1961). Debutase ca poet de avangardă cu volumul Poeme cu orbi (1933) și va publica după 1944 câteva volume de reportaje și poezii agitatorice, antiburgheze și antiimperialiste, va scrie
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
în literatura folclorică, de tipul: cel mai repede umblă gândul, vinul cel mai bun este cel neplătit și de la mesele altora, cea mai mare laudă o aduce cel care vrea să înșele, buruiana pe care o cunosc și orbii este urzica ș.a. Romanul conține o serie de motive folclorice de circulație universală, prezente și în creația populară românească: motivul omului închis în sac sau în butoi și condamnat la moarte, al celui care merge nici îmbrăcat, nici gol (învelit în plasă
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
mai semnat Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
ca la un stup de la care ia tot doar surplusul de miere. De nevoie căci, atunci când începe grija descendenței, planta se autoprotejează, modificându-și caracterul redox de așa manieră încât să deformeze gustul omului, care o găsește insipidă; așa face urzica . Evident, aceste precepte sunt caracteristice carrierului perfect; ele nu sunt posibil de atins decât într’un anumit, înalt nivel evolutiv. Dacă cel ce dorește să le respecte − însăși această dorință denotă superioritatea sa evolutivă − nu este nu este suficient de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din aluat dulce, vinul de Falerne băut din cupe de argint masiv, totul încoronat, în final, de întrebuințarea unor penisuri artificiale confecționate din piele și frecate cu piper măcinat și urzică pisată ca în Satiricon. Caricatura discipolilor lui Epicur care se dedau la ospețe și dezmățuri gen Trimalchio, în care erai obligat să vomiți ca să poți apoi s-o iei de la capăt cu îndestularea pântecelui, ne scutește să cercetăm mai îndeaproape
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice și culturale dintre cele mai diverse. Astfel, în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților (1980) sunt reunite, după criteriul tematic, povești
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
ani în șir o rubrică de însemnări cu caracter literar. Publică, de asemenea, la „Chemarea”, „Fapta”, „Hiena”, „Rampa”, „Viața românească”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Este redactor la „Urzica” (1918), „Voința” (Cluj, 1920-1922), un timp, din 1931, la „Dimineața”, iar între 1930 și 1933 conduce programul vorbit al Societății Române de Radio. Atracția pentru teatru se materializează în mai multe adaptări (unele făcute împreună cu Scarlat Froda, Ion Pillat sau
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
în 1943 și prefațată de Radu D. Rosetti. Următoarea culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Cuvântul liber”, „Dimineața copiilor”, unde între ianuarie 1937 și mai 1938 este director, „Dimineața”, „Timpul”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Almanahul «Curentului pentru copii și tineret»” (1939-1941), la care a fost redactor, „Spectacolul”, „Graiul copiilor”, „Prietenul copiilor”, „Papagalul”, „Moș Poveste”, „Opinia”, „Înainte”, „Urzica”, „Magazin” ș.a. A semnat și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio, cele pentru tineret sau pentru militari (publicate, acestea din urmă, în broșura Șezători ostășești, 1940) se inspiră din faptul divers și formulează
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
în 1946, în revista de satiră și umor „Papagalul”, cu o cronică în versuri, Sezon cu ploaie; în 1956 publică poezii în „Tânărul scriitor”. A colaborat cu versuri și proză, epigrame și articole la „Steagul roșu”, „Scânteia tineretului”, „Îndrumătorul cultural”, „Urzica”, „Arici-Pogonici” „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna” ș.a. A folosit și pseudonimele Tele Bălăciu, S. Dobrogeanu, S. Tuzleanu. Prima lui carte, Azi pitic, mâine voinic, apare în 1963. Înzestrat cu o fină capacitate de observație a oamenilor din diverse categorii
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
Mihail Dragomirescu, „Londra” și „Constantinopol”, CVC, 1909, 2; Ioan Nădejde, „Beția morții”, ADV, 1912, 8 089; R. Soroveanu, Un compozitor necunoscut: Mihăescu-Nigrim, „Clipa”, 1927, 152; Predescu, Encicl., 545; Mircea Pavelescu, Yarodara Nigrim, O sută de ani de la nașterea lui Mihăescu-Nigrim, „Urzica”, 1971, 9; Nicolae Mihăescu-Nigrim, DCL, I, 135-138; N. Crevedia, Epigramiști români de ieri și de azi, București, 1976, 19-22; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 19; L. Kalustian, Nigrim, FLC, 1984, 15; Yarodara Nigrim, [Nicolae Mihăescu-Nigrim], „Dimineața”, 1991
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
1946-1953), apoi ca redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, între 1953 și 1963 a lucrat la secția culturală a Ambasadei Cehoslovaciei la București. Debutează publicistic în „Contemporanul” și colaborează la „Tânărul scriitor”, „Teatrul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Tribuna”, „Magazin”, „Urzica”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Magazin istoric”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (de patru ori), Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1968), Premiul Ministerului Culturii (Praga, 1976), Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]