357 matches
-
cal, un scutier și o iluzie. Una care a amestecat crima cu rugăciunea și n-a cunoscut mila. Alta care n-a cunoscut consolarea. Una căreia Columb și Cortes i-au adus mii de tone de aur. Alta căreia blândul, uscățivul și încăpățînatul Don Quijote i-a dat ceva care nu se poate cântări. Din păcate, multe lucruri s-au spus totdeauna în treacăt și cu jumătate de voce. Inclusiv faptul că descoperitorul Americii a făcut drumul înapoi cu mâinile legate în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au bucurat când au văzut ariciul. Stoica Ana-Maria - Cls. I C Bunica În timpul vacanțelor merg la bunici. Uneori Îi vizitez și la sfârșitul săptămânii. În casa bunicilor petrec clipe minunate. Ei Îmi fac multe suprize plăcute. Bunica mea este micuță, uscățivă, cu parul nins și ochii mici, duioși. De câte ori Îmi vorbește, glasul ei dulce este plăcut ca soarele de vară.Când mă vede,chipul ei se Înveselește. În odaia bunicii este cald și liniște. Pe pereți sunt laicere, iar divanul bătrân
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
în-singurare și așteptare: Și m-au cuprins mâini ușoare, De colonelese și domnișoare Și unde-am fost spălat și uns Cu alifii conținând leac ascuns. Și înveșmântat fost-am în pânză scrobită Când m-a-ntrebat cu o voce vâslită Bătrânul cel uscățiv și iabraș: Ce să-ți aduc din oraș? O răgace, i-am spus, o răgace mecanică De-acolo, din secțiunea germanică A magazinului cu jucării (...) Iar eu întrebai fetele ce-și loveau coatele: Nu-i așa că-i Atoatele? Nu, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mecanică De-acolo, din secțiunea germanică A magazinului cu jucării (...) Iar eu întrebai fetele ce-și loveau coatele: Nu-i așa că-i Atoatele? Nu, mi-au răspuns ele râzând, E pur și simplu un ins de rând, Dar bătrân și uscățiv (...) Când acele fete sulugeace Au început să mă dezbrace, Iar una s-a lipit de mine, Apoi m-a purtat prin indigouri și aniline, Până ce-a ajuns cu mine jos Și mi-a șoptit mângâios: Vezi clădirea cea mare? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
globalizării și modul de acțiune al principalului actor al globalizării - corporația transnațională. În 2003 am avut prima ocazie să îmi cunosc, în carne și oase, bibliografia lucrărilor mele despre corporațiile transnaționale. John Dunning, inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în urmă, că internaționalizarea firmei este o strategie de diversificare a
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de bază specifice rasei. Din Înfățișarea și examinarea principalelor regiuni corporale ale câinelui-lup, se poate formula următoarea concluzie: are un aspect general impunător, linii armonioase, corp cilindric, alungit și musculos și mai ales un mers ușor și degajat. Capul este uscățiv și bine sculptat, nas negru, bot puternic alungit În formă de con, maxilare puternice ce nu depășesc În lungime, stopul puțin pronunțat. Ochii potrivit de mari, nu sunt proeminenți, cu deschidere oblică, cu expresie vie și inteligență neîncrezătoare față de necunoscuți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana, așteptând neclintiți asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare lungi și greabăn înalt, uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața vieții domestice, preferă să se întindă, seara, cât e de lung pe canapeaua
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adevăr.” • acuzativ: „Apoi nurorile, după sfătuirea celei cu pricina, așezară baba într-un așternut curat...” (I. Creangă, 131) „El a reacționat potrivit cu dreptul fiecăruia la adevăr.” Circumstanțiala modală de conformitate se introduce în frază prin: • locuțiuni conjuncționale: așa cum, după cum, precum: „Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic.” (M. Eminescu, I, 132) • pronume relative (ce, ceea ce), precedate de locuțiunile prepoziționale conform cu, potrivit cu, în conformitate cu, în baza a: „A acționat totdeauna conform cu (potrivit cu) ceea ce își impusese
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
al său păr", sau cea a negustorului care "-mparte lumea de pe scândura tarăbii", iar, prin contrast cu acestea, se conturează imaginea "bătrânului dascăl", savantul, omul de geniu, care încearcă să descopere tainele universului. E un portret fizic și moral memorabil: "Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic/ Universul fără margini e în degetul lui mic", "c-o haină roasă-n coate" (condiția nefericită a geniului), deși el deține cheia secretă a universului, el știe că omul este supus destinului, fiind o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ioan Slavici își sancționează personajele care se abat de la principiile fundamentale ale moralei. În final, focul mistuie hanul pentru a purifica locul de rele. Lică Sămădăul este o întruchipare a răului: "un om de treizeci și șase de ani, înalt, uscățiv și supt la față, cu mustață lungă, cu ochii mici și verzi și cu sprâncenele dese și împreunate la mijloc". Acesta îl avertizează pe Ghiță că e om de temut și că trebuie să știe tot ce se întâmplă la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din prima clipă mi-am dat seama că n-aș avea la ce să mă tem că și-ar revendica lucrurile și-ar pica din nou pe capul meu și-al Nelei. Laur pășea țanțoș pe lângă un tip mărunțel și uscățiv, căruia mă prezentă Într-o engleză năpădită de poticneli ceremonioase, după ce-mi spusese că-i american și stau Împreună la hotel Muntenia din Neptun. Agățat de brațul bătrânelului ăla bine Întreținut, văr-miu părea s-o rupă binișor În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
afacere, că trebuie să decarteze la greu pentru camerele de hotel, iar garda care-i stă pe cap și-l obligă să se tot mute. - Înțelegi? zicea el. Nu mă scot cu nimic. Lonny era pește pînă-n măduva oaselor. Era uscățiv și agitat. Nu putea sta Într-un loc și nu putea să tacă. În timp ce vorbea, dădea din mîinile lui slabe, acoperite cu un păr lung, negru, unsuros. Era destul să te uiți la el ca să-ți dai seama că are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
samsarlâcuri pe la autorități.31 Epoca în care am venit în București era epoca bătăușilor. Un vestit cap de bandă era Ilie Geambașu zis și Ilie Tabacu. Foarte sprinten, foarte ager, foarte îndrăzneț, era un tip excepțional. Nu înalt de talie, uscățiv, încăleca calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la gară! Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic împopoțonat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. Lucien Bodard, La chasse à l'ours, Grasset, 1985: 39. Reformularea poate fi integrată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
P3]Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic îmbrăcat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. [P4]Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. [P5] La vederea lui, am fost foarte emoționat, inima îmi bătea tare: să ai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pedes lati; major digitus eius contusus et oblongus. Iste est falx desolationis. Capul său ca o flacără arzând; ochiul drept scăldat în sânge; ochiul stâng de culoare verde, având două pupile; pleoapele sunt albe; buza de sus mare; pulpa dreaptă uscățivă; tălpile picioarelor mari; degetul mare rănit și foarte alungit. Acesta este chipul pierzării! Este foarte greu, dacă nu imposibil, să descoperim sensul exact al fiecărui element al descrierii. Pot fi însă întrezărite influențe ale modelelor gladiatorilor antici și poate chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
când se va face asemenea unui copil; își va schimba toate trăsăturile, dar nu va putea schimba semnele de pe capul său”. Probabil, prin corespondență cu fragilitatea picioarelor statuii din Dan. 2,41, se spune aici că acesta va avea picioare uscățive; părul său alb nu evocă nicidecum, așa cum susține Rosenstiehl, lepra lui Ozia (2Cr. 26,19‑20), ci constituie o confirmare a caracterului de anomalie al personajului, dat fiind că este vorba despre un tânăr (vezi prima parte a textului) cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu e o nuntă de vis. E foarte kiki și opulentă. Doar că... nu e nunta în care mi te-am imaginat. Dar se vede treaba că m-am înșelat, adaugă repede când îmi vede expresia. Evident. Îi privesc chipul uscățiv și comic și văd că nu bănuiește absolut nimic. O, Doamne. Trebuie neapărat să-i spun. Nu pot să nu-i spun, măcar lui. — Danny, trebuie să-ți spun ceva, zic cât pot de încet. — Ce? — În legătură cu nunta asta... — Bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
uitat de Turtucaia? Un accident, o cotesc mai puțin bățos. Dar de Dictatul de la Viena, dar de părăsirea Basarabiei? Pe atunci se măsurau altfel lucrurile. Comploturi... Yalta, Malta,... balta. Lăsați-o baltă. Individul ăsta, care mai mult bea decît mănîncă, uscățivul ăsta, nu lasă nici o circumstanță atenuantă. Acum, măcar acum să ne valorificăm potențialul! Sigur, cu boul ăsta... V-ar plăcea un alt bou în locul lui? Mă dezamăgiți, zău așa. Legendarul primar de Iași, cum spunea Cristoiu... Mă simt flatat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și deosebească frapant de ei prin ceva - în descoperirea acestor „abateri” trebuia să ne dovedim toată măiestria, și în ele consta tot farmecul jocului. „Uite-l pe Iorgu Iordan”, îmi spunea, de pildă, prietenul meu și-mi arăta un ins uscățiv și înalt care vindea înghețată în colț la Universitate. Noua, pentru nimeni previzibila îndeletnicire a marelui savant, astfel „deghizat”, purtând halat alb și pe cap o bonetă de asemenea albă, ne făcea să râdem până la lacrimi. Vânam, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
când se deda la ase menea diversiuni absurde, dat fiind, spunea Bianu, caracte ris ticile prea româ nești de limbă și gândire ale scrisului lui Ion Trivale. Ion Trivale a apărut În redacția Noii Reviste Române prin 1911, tânăr, Înalt, uscățiv, ochelari „pince-nez“ de miop, cu ochii lui clipind obosiți de lecturi; aparent timid, dar sigur de sine; vorba mult cântărită și, de aceea, nedând cu nimic Înapoi; zâmbind parcă În sinea lui și pentru sine atunci când nu-ți Împărtășea părerile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
închis, ascultând glasurile păsărilor ce parcă ridicau imn de slavă spre Dumnezeu pentru bunătățile ce le lăsase pe pământ. Asculta glasul cucului pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mă intimidau, îmi inspirau teamă, în afară de cel de fizică, Vasiliu, care părea să mă agreeze (ulterior, am aflat că era fratele poetului Bacovia și a publicat el însuși un roman sub numele de Vladimir Vecerdea), un tip mic de statură, uscățiv, cu obrajii și nasul ușor vineții și tare miop sub ochelarii ce dădeau expresie figurii lui modeste - de la dânsul am primit numai note bune. Nici dascălii nu mă simpatizau: cel de română (Petruca), de matematică („moș“ Litan), geografie (Tătaru), desen
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]