353 matches
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC Omul este înalt, uscățiv, cu fața prelungă, bărbie proeminentă, abătută ușor spre stânga; această parte a feței e vie, expresivă, pielea tresare, ochiul clipește, lăcrimează, irisul e mai albastru decât al celuilalt ochi, ce pare imobil, înghețat, de sticlă ai zice; obrazul drept e
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
cer prea mult, protestase frizerul. Doar e vorba de Petrescu. Acum e mort. Iar noi îl pomenim. „Odihneasss...!” „... în... pace!” Moșu’ Klesch plescăise de câteva ori din limbă, de parcă ar fi vrut să încerce iarăși tăria băuturii. Își umflase pieptul uscățiv și se încordase, de parcă ar fi trebuit să mute din loc o imensă greutate. Vinele gâtului i se umflaseră. Strângea cu atâta putere ceșcuța de lut în mâna tremurândă, încât băutura i se revărsase printre degete. Începuse rar, șovăind: „Era
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
marginile cutelor, i se prelingeau broboane de transpirație. Cu un ultim efort ar fi vrut să mai spună ceva, dar își dăduse seama că nu avea cui. Sibla dormea dus, cu capul pe umăr, pufăind ușor printre buzele întredeschise. Stă uscățiv, deșirat, privind cu uimire tulpina nucului, pe care umbra acoperișului șopronului se înălțase binișor, în timp ce noi, încă tolăniți pe saltelele umplute cu ghije de porumb, ne dăm ghionți și ne îndemnăm unul pe celălalt cine să-i spună bătrânului că
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
și cu gura mare în colectiv. Înjura și blestema la tot pasu’ regimul și pe mai marii comunei. Până când un procuror i‑a spus verde‑n față că‑l bagă la pușcărie dacă nu‑și vede de treabă. Un procuror uscățiv și rău, venit de la oraș, de la capitală. Pe Vasile nu l‑au durut prea mult amenințările și loviturile primite de la milițian și de la cei doi civili necunoscuți care l‑au ridicat noaptea din pat și l‑au dus la postul
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
continuă somnul. - I-auzi, nea Marmy, e vorba de gagici! Scoală-te! Strigă în zeflemea, Milică Săpunaru, care, în mintea-i aburită de alcool, făcuse probabil vreo conexiune între foiala bătrânului și ultimele cuvinte rostite de Procuror. Milică, scund și uscățiv, cam la treizeci de ani, era client de duminică, sau de vreme rea, al „bombei” lui Petrică Vișinoiu. Lucra ca agent de vânzări la o firmă de băuturi răcoritoare și alerga de dimineață, până-n noapte, cale de două județe, cu
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
Rudolf Schweitzer-Cumpănă. Liana SAXONE-HORODI: Domnia sa avea o metodă specială de a preda: lucra cu noi, cei câțiva elevi care luam lecții, iar eu eram „ucenicul”, numai ochi și urechi, pus să fure toate secretele meseriei. Maestrul, avea o statură înaltă, uscățivă, puțin adusă din spate. Nu era un om exuberant. Corectura o făcea vorbind molcom cu cel în cauză, de abia se deslușea ce voia să spună, era ca un fel de monolog. Așteptam cu sufletul la gură ziua în care
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
pe Regele Pădurilor. O mătură vâjâi prin încăperea în care reușise și el să intre pe urmele fetei și îl lovi direct în frunte. Căzu pe spate pierzându-și cunoștința. - Of, vai, e regele nostru! Apăru o vrăjitoare înaltă și uscățivă ca un arac. - Ce caută aici pe întuneric? Întrebă o alta îndesată ca un dovleac. - Trebuia să ne trimită vorbă dacă dorea ceva de la noi! Completă a treia, alăturându-se celor două cu un mers săltat care ar fi trebuit
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile de năsturași cusuți pe tighelul de catifea, care-i marchează talia cu elegantă nebănuita de creatorii de modă contemporani. Ceva s-a deșteptat în trupul acela uscățiv și care, parcă dormitase sute de ani. Se simte caldă, apoi fierbinte, este ceea ce nu și-a dorit niciodată privinduse-n oglindă, - ea, femeia cu capul pe umeri, acum este dublată de o femelă cu instinct sigur, o femeiușca simplă, carnala
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Iată că a sosit echipa de salvare! Ionuț îl vedea pentru prima dată pe Vrăjitorul de Foc și găsi că era cu adevărat înspăimântător. Purta o mantie roșie și un coif negru, împodobit cu o coroană de flăcări. Era înalt, uscățiv și avea o barbă neagră atât de lungă, încât și-o înfășurase de câteva ori în jurul mijlocului. - Ce avem noi aici? Un ghem de zăpadă, un copil, un spiriduș și un animal? Râse gros, răsucind în mână toiagul pe care
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
asemenea cărțile Sibiline în aceste cazuri. Eu cine sunt? Quod licet Iovis non licet bovis! Tiberius și Nerva izbucniră din nou în râs. Iar Thrassylus li se alătură și el. -Oh! bătrâna mea mamă înnebunise! spuse Tiberius ridicându-și brațele uscățive. -Ba bine că nu, exclamă Nerva! Era mai lucidă ca oricând! De când cu ideea asta a ei de a deveni zeiță ieșise din zgârcenia ei proverbială și cheltuia sume mari de bani aruncând mii de sesterți în stânga și-n dreapta
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
azi un volum din acestea... voluminos! Și mi-e cam rușine să recunosc că nu l-am înapoiat bibliotecii școlii și-l răsfoiesc adesea, minunându-mă din nou, retrospectiv, de energia și neoboseala lui. Domnul Campus era un bărbat suplu, uscățiv, sportiv, care făcea pe jos drumul din Tel Aviv, de unde locuia, până la liceul situat în Ramat Gan, și înapoi. Chiar și după ce s-a operat de cancer și s-a refăcut, și-a reluat drumul pe jos Tel Aviv-Ramat Gan
ÎN AMINTIREA LUI IOSEF EUGEN CAMPUS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369769_a_371098]
-
gest. O auzea pe nepoată din ce în ce mai slab, pe măsură ce se îndepărta pe cărarea care ducea spre curtea păsărilor. Se întoarse spre toiagul rezemat de perete, se propti în el și se avântă în sus. Picioarele tremurară o clipă nesigure, apoi trupul uscățiv își regăsi echilibrul. Un pas urmă altuia, târșâit, dar din ce în ce mai îndârjit, pe măsură ce se apropia de cireșul falnic. - Bunu! Năsucul pistruiat al strănepotului, răsări dintre frunze brusc, gata să-l dea pe spate. Bau! - Bată-te noroacele să te bată, tresări
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
într-o rătăcire de câteva clipe, făcea pereche cu un alt copil, cu băiețandrul acela care s-a împotrivit să îmbătrânească în ascunzișul lăuntric al celui ce-l purta. Cu el stătea de vorbă batrânul acum, în cuvinte nerostite. Mărunțel, uscățiv, cu bărbuța tunsă scurt și cu ochii ațintiți într-un loc nedefinit, bătrânelul, încă nu destul de bătrân, se apropia ușor de portretul bunicului desprins din povestirile lui Delavrancea. Și în întoarcerea aceasta a lui prin anii de demult, părea că
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
e calmant și sedativ. Trebuie băut încet, încet, dacă se poate fierbinte, ca să determine sudație si transpirație. Indulcit cu miere de albine de anul trecut, sau cu zahăr brun, sau melasă, face minuni. - Eu, dacă-mi permiteți, interveni un bărbat uscățiv care părea a fi un fost militar de carieră, socot că nimic nu ajută mai repede și mai bine decât un pahar de vin fiert cu scorțișoară. Ba chiar mai multe pahare, dacă crezi că ai răcit mai tare. Vinul
SCHIŢE UMORISTICE (33) – LEACURI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357752_a_359081]
-
ne analizăm și să reparăm dacă e ceva de reparat... Hai să vedem ce ne așteaptă în spatele gardului ăstuia care-mi produce, cum îți ziceam, fiori pe șira spinării. Directorul centrului, un bărbat cam de aceeași vârstă cu Șerban, înalt, uscățiv, cu un început de chelie, le-a repetat ceea ce de fapt scrisese în scrisoare. Maya Adăscăliței fusese adusă în centru de mama ei la sfârșitul lunii septembrie 1960, la sfatul unei colege de școală, care era educatoare la casa de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
la omulețul care ținea plicul.Un rânjet deranjant i se afișa pe chip după care i se adresa: -Văd că ai făcut rost de informațiile pe care ți le-am cerut.Sunt mulțumit.Îi făcu semn să se apropie.Bărbatul uscățiv cântări coținutul și se îndepărta mulțumit. -Te poti retrage. -Dacă mai aveți... -Te voi căuta eu.Acum pleacă.Spuse vocea hotărâtor. De îndată ce omul uscățiv pârâșii încăperea,bărbatul de pe fotoliul verde lua un cuțit de pe o măsuță și rupând plicul,scoase
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
informațiile pe care ți le-am cerut.Sunt mulțumit.Îi făcu semn să se apropie.Bărbatul uscățiv cântări coținutul și se îndepărta mulțumit. -Te poti retrage. -Dacă mai aveți... -Te voi căuta eu.Acum pleacă.Spuse vocea hotărâtor. De îndată ce omul uscățiv pârâșii încăperea,bărbatul de pe fotoliul verde lua un cuțit de pe o măsuță și rupând plicul,scoase o hârtie.Se uită la ea,însă nu izbutii să o citească.I se păru prea întuneric,așa că se ridică și se duse la
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă albe ,cu flori de culoarea cerului dimineata.Daca nu o cunoșteai,i-ai fi dat cam treizeci de ani,dar femeia avea patruzeci și
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
nu i se răspundă ,parcă se trezi la realitate. -Scuza-ma ,mătușa! Eram...și se gândi la o scuză care să o mulțumească și să o măgulească în același timp..absorbita de frumusețea rochiei tale și de eleganță ta. Față femeii uscățive se lumină dintr-o dată ,de parcă întreg soarele ar fi năvălit în bucătărie, si afișând un zâmbet de mulțumire, se îndreaptă cu un mers de felina spre camera ei de la etaj.Urmarind-o cum se îndepărtează, Radella și Karon răsuflară ușurate
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
pe ea că intro oglindă. Elisabeth,auzind cuvintele dorite ,înceta plânsul dramatic și îi mulțumi fetei spunându-i că așa e cel mai bine.Iesi din bucătărie că o actriță care părăsește scenă, în aplauzele publicului,afișând pe fața ei uscățiva un zâmbet de victorie.Numai că în loc de aplauze,îi erau aruncate priviri de neincredere deoarece știau cât de bine putea manipula mătușa artă șantajului,făcând-o pe fata se se simtă vinovată pentru că nu îi arăta recunostinta.Dupa această scenă
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă albe ,cu flori de culoarea cerului dimineata.Daca nu o cunoșteai,i-ai fi dat cam treizeci de ani,dar femeia avea patruzeci și
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
nu i se răspundă ,parcă se trezi la realitate.-Scuza-ma ,mătușa! Eram...și se gândi la o scuză care să o mulțumească și să o măgulească în același timp..absorbita de frumusețea rochiei tale și de eleganță ta.Fata femeii uscățive se lumină dintr-o dată ,de parcă întreg soarele ar fi năvălit în bucătărie, si afișând un zâmbet de mulțumire, se îndreaptă cu un mers de felina spre camera ei de la etaj.Urmarind-o cum se îndepărtează, Radella și Karon răsuflară ușurate
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
a spațiilor verzi și a serelor (de pe lângă parcul Carol) aparținând acestui sector. Însă, educația acestui om a ținut până după momentul îmbolnăvirii mamei de cancer.. Când am cunoscut-o eu era destul de ’’bătrână și desfigurata aș zice, pentru că și era uscățiva. Copiii nu aveau nicio clasa, cu toate că știau să citească și socotească, motiv pentru care au ajuns la noi în urmă vederii noastre la tv. Ba chiar avusesem o emisiune chiar la ei în casă, fiind o familie specială d.p.d.v.social
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
consimțământul acesteia, si căsătoria cu guvernanță. Prietenul lui cel mai bun , Teodorescu, urma, să devină soțul soției lui. Teodorescu îi sufla iubita. Lumea din afară, și lumea trăită înăuntrul fiecărui personaj , sunt alienate. Chiar și viziunea salvatorului Lui Teodorescu, omul uscățiv, mai bătrân, cu copilul, devine în viață cel care îl acuză că este un trișor la cărți, și îi întinde ultima soluție a unui om de onoare : revolverul. Teodorescu nu se sinucide. Se sinucide bătrânul. Teodorescu rămâne cu el, cel
“GLISSANDO” : CRONICĂ DE FILM () [Corola-blog/BlogPost/339348_a_340677]
-
-i corăbii. Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]