10,389 matches
-
greșeală Lângî bîrbat Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până simți că nu mai poți Să trăiești fără mine Stau într-o mare uscată de gheață sfărâmicioasă Uitându-mă în poza ta din buletin ca la fața unui bărbat extenuat în absența femeii Nu mai vreau Să înțeleg nimic Nu mai vreau să aud încă stau cu fața înfofolită în oglinzi Anunțând că o să
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
și nițel aproximative: "Ceea ce ți-am spus / e ca mînerul pumnalului / cu care te aperi de ceea ce nu ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta dispune de resurse capabile de mai mult, rămase însă în mare parte nevalorificate: "Confund începutul cu sfîrșitul / liniștea cu tăcerea / linia cu punctii. / Nu am putut
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Mireasma creierului meu virgin acuză: noli tangere circulus meos! T: Deși conversăm limba ta n-o cunosc - ea este în creștere. Peste mine plouă păcatele și tu nu le vezi tu plutești în adevărul cel limpede cel tragic. Mi se usucă sufletul de-atâta efort de-a te iubi obrazul tău nu mi se va arăta niciodată în gura mea plouă de mult cu pietre bolnave ai palmele mici nici cât un sărut. N: Ce zgomot este acesta pe care nu
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
plouă de mult cu pietre bolnave ai palmele mici nici cât un sărut. N: Ce zgomot este acesta pe care nu-l știu? înot în lichid și mi-s buzele arse de sete precum Tantal nu pot să beau - sunt uscat spre mine înaintează foarfecele morții - și n-am cap îndestul sunt doar suflet pâlpâind în nenașterea mea mușcată de întuneric. M: Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
m-a cutremurat. Nu vreți, ai? Pe scări, În sus, marș! Mama voastră de derbedei! Păi las', că scot eu untul din voi! Sângele Îmi pătase rochița și o simțeam udă În zona pieptului. De altfel, hăinuțele Încă nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara anterioară. Din nou ne-am Înșirat unul În spatele altuia și, În genunchi, târâși, am urcat scările reci. În fața mea, Începuseră să facă pe ei. Se vedeau deja dâre de urină. Puțea după fiecare
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
mică distanță de calofilie, dar amintindu-și mereu adevăratul scop: de a reprezenta povestea ca o valoare de schimb; una indispensabilă fiindcă „dacă oamenii, toți oamenii, s-ar sătura Într-o bună zi de povești, cred că sufletele s-ar usca, s-ar topi și lumea ar arăta ca un pustiu”.
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
face totul la vremea potrivită pentru tine care ai fost creat. Prezintă-i o inimă maleabilă și docilă și păstrează chipul pe care ți l-a dat acest Artist, având în tine apa care vine de la El, și fără care, uscându-te, înlături întipărirea degetelor sale. Păstrând această conformație, vei urca la desăvârșire, căci, prin arta Lui, Dumnezeu va fi ascuns lutul din tine. Mâna Lui a creat ființa și tot ea te va îmbrăca în aur pur și în argint
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de bloc tot mai puțini din voi ați ajuns să înfigeți un țăruș în pământ ori să v-alegeți ramul potrivit, nici tânăr, nici bătrân, din care să faceți fluier și praștie tot mai puțini copiii pământului încins de soare, uscat de vânt înzăpezit sub tălpică de sanie azi voi căutați în dicționar cuvinte-ncălzite la obrazul nenumăratelor generații mulțimi de cuvinte neinteligibile, scoici uscate rostogolite în joacă - din risipa lor, dincolo de orice sentință, se întâmplă încă sub ochii noștri tot mai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
și auditive, - simplă, fericită, îmbătătoare: De-a lungul câmpiei / călătorind călătorind / o iarbă asurzitoare ca un tren. Iată și o mult citată artă poetică, centrată pe un gest de scriptor practicat secole la rând - dispărut în ultimele două-trei decenii : a usca o foaie scrisă prin aplicarea unei sugative. În Poetul își usucă poeziile (cuprins în Cotidiene, 1986), sugativa devine principiu cosmic, aplicabil unui obiect-ființă (lemnul), unui fenomen meteorologic (vântul pe boltă), unei părți din trupul animal sau uman (osul în țărână
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
o iarbă asurzitoare ca un tren. Iată și o mult citată artă poetică, centrată pe un gest de scriptor practicat secole la rând - dispărut în ultimele două-trei decenii : a usca o foaie scrisă prin aplicarea unei sugative. În Poetul își usucă poeziile (cuprins în Cotidiene, 1986), sugativa devine principiu cosmic, aplicabil unui obiect-ființă (lemnul), unui fenomen meteorologic (vântul pe boltă), unei părți din trupul animal sau uman (osul în țărână), de vreme ce el zvântă cerneala din versuri : Poetul își usucă poeziile/ cu-
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
Poetul își usucă poeziile (cuprins în Cotidiene, 1986), sugativa devine principiu cosmic, aplicabil unui obiect-ființă (lemnul), unui fenomen meteorologic (vântul pe boltă), unei părți din trupul animal sau uman (osul în țărână), de vreme ce el zvântă cerneala din versuri : Poetul își usucă poeziile/ cu-aceeași sugativă ieftină cu care se usucă / lemnul în păduri vântul pe boltă osul în țărână. Două scurte arte poetice, diferite în conținutul lor, stau față-n față la paginile 434 și 435 (incluse în culegerea Nimic n-
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
devine principiu cosmic, aplicabil unui obiect-ființă (lemnul), unui fenomen meteorologic (vântul pe boltă), unei părți din trupul animal sau uman (osul în țărână), de vreme ce el zvântă cerneala din versuri : Poetul își usucă poeziile/ cu-aceeași sugativă ieftină cu care se usucă / lemnul în păduri vântul pe boltă osul în țărână. Două scurte arte poetice, diferite în conținutul lor, stau față-n față la paginile 434 și 435 (incluse în culegerea Nimic n-ar trebui să cadă, 1997). În cea dintâi, Și
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros îndemn) tu (fiu rătăcitor) silitul (scrib vorbind cu grâul când dă pârga semn) O lacrimă pe râu n-ai auzit? a nu uita/ a pedepsi nu vezi lăutul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un ofițer, pac cu ofițerul, că ce?... păi, chiar!... în definitiv, ce?... o viață are omul, nu?... deși făcusem mare tămbălău cîndva, cînd am corectat, înainte de "90, un articol despre dînsa... tot
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
Dar în seara asta doamna Marinescu era hotărâtă să se culce de vreme, fără să mai vadă serialul de joi pe care-l urmărea de la începutul anului. Făcu o baie caldă, se spălă la cap și, în timp ce-și usca părul, se gândi să-și facă și un ceai de tei, că e calmant. Puse apa la fiert și începu să caute fileul pe care și-l punea noaptea după ce se spăla la cap. Sertarul scrinului era mare și plin
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
cavitatea celor două mii de ani Apare dintr-o dată-n fața ta Cobori în fiecare dimineață La noeticele principii Ierburi uscate păzesc de priviri Pepenele de copt Pulsează soarele în apă Și se leagănă - stea periodică Ape neîncepute îți curăță mintea Uscat nămolul bălții crapă Formînd buturugi curioase De culoarea cenușii Pe alocuri, apar pete negre Ca urma de cărbuni a unui foc îți amintești cum miros Rădăcinile stufului Desface evantaie papura verde Reflectată în apă Cîte un pește sare vertical Și
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
ori, mă lamentez!Cum vine asta? Orice durere, atîta timp cît o poți scrie, e suportabilă? sau devine suportabilă tocmai fiindcă o scrii? Știu doar că înainte făceam versuri fericit. Marile supărări (care se împletesc întotdeauna cu spaimă) mi-au uscat mîna. Așa era cu poezia. Cum o fi cu proza, nu prea am idee! * Și zilele-s tot mai senine, mai înalte. E o sfințenie-n lumină, o tragedie dulce-n orice obiect luat la piept de soare, un pacinic
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
pe străzi, fără țintă. Clădiri mari, albe și frumoase, căzute în paragină după plecarea englezilor, pentru că și libertatea are un preț, adesea foarte mare și dureros, grădinile Clubului Mediteranean, un drapel zdrențuit fluturînd deasupra unui palat, în curtea căruia se uscau indispensabilii cenușii ai soldaților din garnizoana pe care o adăpostea și vizita fortuită la far, atunci cînd șoferul care ne ducea în port, a greșit drumul. Nu mai era timp să vizităm Muzeul Farului și abia acum realizez că am
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
alergînd fără zarva să-și ocupe pozițiile, astfel încît stradă să fie înconjurată de un cordon viu. În pofida întunericului, am putut vedea mitraliere și pistoale în mîinile oamenilor. Întreaga mișcare nu a durat mai mult de cîteva minute. Mi se uscase gură și m-am trezit scăldata într-o sudoare rece la gîndul că oamenii de pe strada nu bănuiau nimic. Vreun nefericit fusese, probabil, denunțat, iar Securitatea se și repezise să-l înhațe. Acum, fiecare casă de pe strada va fi percheziționata
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
deodată, în genunchi, tot cerându-ți iertare, căci am păcătuit din nou și m-am culcat cu primăvara care era fată mare. Ea doar aduce Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii; fericit-nefericit ca iarba ce răsare, trăiește și se usucă. Pe un prag de aburi, Dumnezeu îți cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă sau un cuvânt ce se opresc în rugăciune. Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii. Moartea nu sfințește, Ea doar
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
ocupându-se cu cultivarea ghioceilor, îmbogățindu-și cunoștințele despre ei. Ajunseseră atât de departe în iubirea lor pentru aceste flori încât simțeau când florilor li se făcea sete sau sufereau, nelăsându-le vreodată să aștepte cu udatul până când ele se uscau. Lo vârstă înaintată descoperiseră un adăpost, un refugiu simplu în lumea florilor de primăvară. Chiar conversațiile lor se transformaseră într-un fin zdrăngănit de cristale. Nu știam aproape nimic despre cultivarea ghioceilor și valoarea lor ca plante decorative. În țara
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Stella Vinițchi Rădulescu Seară de prisos În brațe nimic. În ochi întrebări. Copacii se-nclină la rădăcina Nopților fără sfârșit. Frunze uscate-ntre degete. Ușile-nchise nu se mai deschid. Ușile deschise-au murit. Țări întristate cu-o mână aspră Sunt șterse de pe hartă. Orașele, au existat oare? Pe unde se-ajunge la soare? Mai avem doar un secol Mai avem doar
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
zahăr ars. Din frânturi de biscuiți și-o bucățică de rahat făceau salamul ăla genial și aromat. N-aveau decât pâine și ou? Ne păcăleau cu niște frigănele tăvălite prin zahăr tos. Până și pizza făcută-n casă, din felii uscate de pâine, coji de salam rămase prin frigider și-o bucată de brânză uscată, era genială, ca să nu mai vorbesc de celebrele șnițele din parizer, de salata orientală din cartofi, măsline și ceapă, stropită bine cu ulei și oțet și
Tu ce le-ai mai făcut alor tăi de mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21294_a_22619]
-
Tot el îi face nevestei un curs scurt de filosofie în patul conjugal, scenă rămasă de pomină. Apoi se miră că ea îl părăsește pentru un ins mai primitiv și mai monden. Vorba lui Pirgu: "cu astea (cu lecturile), te usuci". Că veni vorba de Craii de Curtea-veche, ei se refugiază în secolul al XVIII-lea ignorînd operele dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la care visează și despre care citesc se încheie. Cît despre Pirgu lectura i se
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
nu mai pot măcar să sufăr spun nomol și este nufăr de când bolțile mă-nghit Te-am cătat și Te-am găsit nu-ți cer frunză nici mireasă îți cer Doamne-aici o casă îți cer casă mititucă unde umbra se usucă - am plecat din umbra mea stau în cer și ling o stea îngerare îngerare steaua mea e în lucrare am noroc că e cerneală cerul tot e-o albăstreală scot din aripă o geană și-mi scriu slava toată-n
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]