424 matches
-
Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de atitudini morale posibile față de pedeapsă, dar nici una dintre acestea nu implică cu necesitate consecințele neplăcute invocate de retributiviști, dacă termenul "pedeapsă" este înțeles în sensul pe care l-a enunțat tezele retributiviste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consecințele neplăcute invocate de retributiviști, dacă termenul "pedeapsă" este înțeles în sensul pe care l-a enunțat tezele retributiviste. Pe scurt, cele două teorii răspund la întrebări diferite: retributivismul la întrebarea "când putem pedepsi (din punct de vedere logic)?, iar utilitarismul "când am putea sau ar trebui să pedepsim (din punct de vedere moral)173? Quinton ia în considerare faptul că pedeapsa este întotdeauna pentru ceva, pentru săvârșirea unui delict. Dacă un om spune altuia " Te voi pedepsi" și este întrebat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În ciuda greșelii evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie și punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să se afle neapărat în dezacord. Reflecția pe tema pedepsei a fost unul din motivele care l-au determinat pe Hare să elaboreze teoria celor două niveluri ale gândirii morale. Teza lui Hare pornește de la observația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea utilitarism, crede Hare, nu este vulnerabil la obiecțiile legate de obicei de pedeapsă, respectiv la acuzația că dacă faptul de a trimite un om nevinovat la închisoare ar avea cele mai bune consecințe într-un caz particular, atunci un judecător utilitarist
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Mundle, C. W. K., Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971. Mureșan, Valentin (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare: teorie și aplicații, Editura Paideia, București, 2006. Mureșan, Valentin, Utilitarismul lui John Stuart Mill, Editura Paideia, București, 2003. Nietzsche, Friedrich, Genealogia moralei, traducere de Darie Lăzărescu, Editura Mediarex, București. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987. Platon, Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Filipeștii de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moralei, 111 sociabilitate, 39, 43, 44, 45 stare naturală, 41, 45, 89 T teoria imperativistă a dreptului v pozitivism juridic, 50 teoria valorii, 23 teorii aboliționiste, 192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nature of the relation between moral responsibility and legal responsibility, and at the same time to outline the modalities by which the punishment can be justified from moral point of view, starting with the most important justificative theories: retributivism and utilitarism. Though the concepts of guilt and punishment have been intensively studied both by ethics specialists and by the legal advisors, their interdisciplinary approach can add a new perspective to their analysis. When speaking about law, the thinking automatically related to
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Irineu Ion Popa, Substanța morală a dreptului, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 110. 220 Philippe Malaurie, op. cit., p. 42. 221 Ibidem, p. 145. 222 Kant, Le conflit de Facultes, apud. Ph. Malaurie, op. cit., p. 167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
apud. Ph. Malaurie, op. cit., p. 167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
167 . 223 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. V Despre legătura dintre justiție și utilitate, în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în George Ene (editor), Filosofia politică a lui J. S. Mill, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223. 228 John Rawls, A Theory of Justice, în: George Sher, Moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 33-41. 224 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, București, 2003, p. 326. 225 V. Mureșan, Utilitarismul lui John Stuart Mill, p. 242. 226 J. S. Mill, Utilitarismul, în: V. Mureșan, Utilitarismul lui J. S. Mill, p. 331. 227 Will Kymlicka, Tradiția contractului social, în: P. Singer (editor), Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 221-223. 228 John Rawls, A Theory of Justice, în: George Sher, Moral Philosophy, Harcourt Brace Jovanovich
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
All, București, 2008, p. 189. 140 J. B. Schneewind, op. cit., pp. 486-487. 141 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 54. 142 Ibidem, p. 55. 143 Ibidem, p. 74. 144 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 75-76. 145 Ibidem, p. 78. 146 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. III, trad. Valentin Mureșan, în: Valentin Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, 2003, p. 295. 147 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 486-487. 141 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 54. 142 Ibidem, p. 55. 143 Ibidem, p. 74. 144 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 75-76. 145 Ibidem, p. 78. 146 J. S. Mill, Utilitarismul, cap. III, trad. Valentin Mureșan, în: Valentin Mureșan (editor), Utilitarismul lui J. S. Mill, Editura Paideia, 2003, p. 295. 147 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp. 297-298. 151 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 82-84. 152 C. M. Korsgaard
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de credințe și ideologii care îi denunță drept dușmani de moarte pe cei ce aparțin altor rase, religii, naționalități sau stări sociale, supraviețuirea valorilor care dau un sens vieții omenești nu ar fi fost, în genere, posibilă. Kant și teoreticienii utilitarismului au împărtășit supoziția că prima condiție pe care trebuie să o satisfacă o teorie a moralității demnă de atenție este cea a acordului cu intuiții care conferă substanță rațiunii morale comune. Incapacitatea unei filosofii morale de a da socoteală de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cerut oamenilor din punct de vedere moral 15. Hare susține ideea surprinzătoare că teoria morală schițată de Kant în Imm și Crp poate fi interpretată într-un fel care ar permite să se afirme că ea este în acord cu utilitarismul 16. Argumentarea lui se desfășoară, în principal, pe două planuri. Pe un prim plan, Hare confruntă diferite formulări date de Kant imperativului categoric cu principiul utilitarismului - acțiunile noastre sunt morale dacă ele promovează cea mai mare fericire posibilă pentru cât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un fel care ar permite să se afirme că ea este în acord cu utilitarismul 16. Argumentarea lui se desfășoară, în principal, pe două planuri. Pe un prim plan, Hare confruntă diferite formulări date de Kant imperativului categoric cu principiul utilitarismului - acțiunile noastre sunt morale dacă ele promovează cea mai mare fericire posibilă pentru cât mai mulți dintre semenii noștri - și ajunge la concluzia că ele ar fi pe deplin compatibile. Pe un al doilea plan, Hare examinează cele patru exemple
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pradă unor suferințe insuportabile să se sinucidă și ca oamenii să nu fie obligați să-și cultive talentele. Obiecțiile împotriva refuzului cultivării talentelor - crede Hare - nu ar putea fi susținute pe baza imperativului categoric kantian, ci doar pe baza principiului utilitarismului, ținând seama de faptul că un asemenea refuz este incompatibil cu obligația noastră de a promova nu numai fericirea proprie, ci și fericirea a cât mai mulți dintre semenii noștri 17. Hare afirmă că doar prima maximă a lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afirmă că doar prima maximă a lui Kant - maxima interzicerii sinuciderii - nu ar putea fi armonizată cu principiul utilitaristului. „Astfel, așa cum am spus la început, Kant ar fi putut fi un utilitarist în sensul că teoria lui este compatibilă cu utilitarismul, dar în unele din judecățile lui morale practice, rigorismul, care i-a fost inculcat, l-a condus spre argumente proaste, pe care teoria lui nu le susține cu adevărat.”18 Nu mă voi opri asupra modului cum răspunde Hare diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ceea ce este voit (în mod autonom, universal, rațional și imparțial), iar ceea ce este voit sunt consecințele avute în vedere.”19 Am înfățișat mai pe larg această tentativă de a argumenta compatibilitatea principiilor teoriei morale a lui Kant cu cele ale utilitarismului și consecinționismului moral deoarece ea oferă un fundal contrastant pentru prezentarea criticii pe care o face Kant „filosofiei empiriste a moralei”. Există câteva temeiuri pe care se sprijină respingerea de către Kant a încercărilor de a întemeia îndatoririle morale în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vedere acest lucru, în ciuda formulării sale neîndemânatice.” (R. Ludwig, Op. cit., pp. 83-84.) 31. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 21. 32. Ibidem. 33. Vezi M. Ruse, Op. cit., îndeosebi pp. 219-69. 34. Ibidem, p. 235. 35. Ibidem, îndeosebi pp. 238-242. 36. „Utilitarismul pretinde agentului să fie tot atât de imparțial precum un spectator dezinteresat și mărinimos atunci când e vorba să pună în cumpănă propria sa fericire și fericirea altora. În regula de aur a lui Iisus din Nazaret putem găsi întregul spirit al eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aur a lui Iisus din Nazaret putem găsi întregul spirit al eticii utilității. «Să faci altora așa cum vrei să ți se facă țieă și «să-ți iubești aproapele ca pe tine însuțiă - iată perfecțiunea ideală a moralei utilitariste. (J.S. Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994, p. 81.) Într-un alt pasaj, Mill vorbește despre vremurile fericite în care „prin perfecționarea educației vom ajunge ca sentimentul unității cu semenii noștri să fie atât de înrădăcinat în caractere (așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008. Mărgineanu, N., Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973. Mehedinți, S., Civilizație și cultură: concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999. Menger, K, Principiile economiei, www.mises.ro Mill, J. S., Utilitarismul, Editura ALL , București, 2014. Miller, D.-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000. Mises, L. V., Acțiunea umană.Un tratat de teorie economică, www.ludwigvonmises.ro Mises, L .V., Ciclul economic și expansiunea creditelor, www.mises.ro
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Universitatea din Iowa, și la o călătorie pe Marea Mediterană, după obținerea de către poetă a Premiului Herder, în 1982, R. mediază cititorilor contactul cu cei doi poli istorici ai civilizației: universul vestigiilor Antichității, în O călătorie spre marea interioară, și societatea utilitarismului și a standardizării de peste Atlantic, în America ogarului cenușiu, unde Greyhound - rețeaua de autobuze preferată de săraci și de negri -, ce străbate de la un capăt la altul teritoriul Statelor Unite ale Americii, reprezintă „un simbol al unității în diversitate ce caracterizează fenomenul american
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]