424 matches
-
pradă unor suferințe insuportabile să se sinucidă și ca oamenii să nu fie obligați să-și cultive talentele. Obiecțiile împotriva refuzului cultivării talentelor - crede Hare - nu ar putea fi susținute pe baza imperativului categoric kantian, ci doar pe baza principiului utilitarismului, ținând seama de faptul că un asemenea refuz este incompatibil cu obligația noastră de a promova nu numai fericirea proprie, ci și fericirea a cât mai mulți dintre semenii noștri 17. Hare afirmă că doar prima maximă a lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afirmă că doar prima maximă a lui Kant - maxima interzicerii sinuciderii - nu ar putea fi armonizată cu principiul utilitaristului. „Astfel, așa cum am spus la început, Kant ar fi putut fi un utilitarist în sensul că teoria lui este compatibilă cu utilitarismul, dar în unele din judecățile lui morale practice, rigorismul, care i-a fost inculcat, l-a condus spre argumente proaste, pe care teoria lui nu le susține cu adevărat.”18 Nu mă voi opri asupra modului cum răspunde Hare diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ceea ce este voit (în mod autonom, universal, rațional și imparțial), iar ceea ce este voit sunt consecințele avute în vedere.”19 Am înfățișat mai pe larg această tentativă de a argumenta compatibilitatea principiilor teoriei morale a lui Kant cu cele ale utilitarismului și consecinționismului moral deoarece ea oferă un fundal contrastant pentru prezentarea criticii pe care o face Kant „filosofiei empiriste a moralei”. Există câteva temeiuri pe care se sprijină respingerea de către Kant a încercărilor de a întemeia îndatoririle morale în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vedere acest lucru, în ciuda formulării sale neîndemânatice.” (R. Ludwig, Op. cit., pp. 83-84.) 31. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 21. 32. Ibidem. 33. Vezi M. Ruse, Op. cit., îndeosebi pp. 219-69. 34. Ibidem, p. 235. 35. Ibidem, îndeosebi pp. 238-242. 36. „Utilitarismul pretinde agentului să fie tot atât de imparțial precum un spectator dezinteresat și mărinimos atunci când e vorba să pună în cumpănă propria sa fericire și fericirea altora. În regula de aur a lui Iisus din Nazaret putem găsi întregul spirit al eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aur a lui Iisus din Nazaret putem găsi întregul spirit al eticii utilității. «Să faci altora așa cum vrei să ți se facă țieă și «să-ți iubești aproapele ca pe tine însuțiă - iată perfecțiunea ideală a moralei utilitariste. (J.S. Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994, p. 81.) Într-un alt pasaj, Mill vorbește despre vremurile fericite în care „prin perfecționarea educației vom ajunge ca sentimentul unității cu semenii noștri să fie atât de înrădăcinat în caractere (așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filozofilor, Editura Academiei, 1963, p. 425, carte scumpă și lui Emil Codrescu din Adela). Prin această latură se desparte categoric de unul dintre idolii tinereții sale, William James (ca și prin disprețul pragmatismului, al utilitarismului). Resemnarea se sub-înțelege, ca și inutilitatea regretului față de ceea ce ți se întîmplă: Dacă, apucând pe un drum, ți-ai rupt un picior, nu regreta că n-ai apucat pe un altul, căci nu știi dacă nu ți le rupeai pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întru restaurarea libertății, dreptul la exprimare, dreptul la apărare, dreptul la viață. Legionarii vor să rămână pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
contextul vieții. Astăzi, noi am ieșit din societatea agrară, trăim într-o societate industrială și tehnicistă, care este în tot mai mare măsură o societate a abundenței. Ea se fundamentează pe cu totul alte valori, cum ar fi eficacitatea, randamentul, utilitarismul, reușita materială, consumul etc, care împing cultura umanistă spre margine, în timp ce triumfă cultura științifică și tehnică, care e bazată nu pe concepte ideale, ci pe obiectivitate și care implică o nouă viziune a lucrurilor." Este greu să ne reprimăm un
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
putem și că va trebui să renunțăm de-aici înainte la spiritul de sacrificiu, la eroism, la sublimarea pasiunilor, fiindcă nu mai corespund sau sânt chiar contrazise de contextul vieții. Chiar așa, nu mai corespund? Cu alte cuvinte, randamentul, eficacitatea, utilitarismul, reușita materială, consumul pot ține în frâu instinctele noastre? Prin ce? Fiindcă satisfacerea din abundență a unor nevoi materiale nu îmblînzește, prin faptul ca atare, ființa umană, care pe lângă marile ei virtuți, capacitatea de a aspira spre eternitate, dorința ei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
umane, aceea care face apel la sensibil, va fi ineluctabil depășită 13. Moralism pedagogic ce face din societate și apoi din toate instanțele spirituale: universitate, presă, editură, o imensă fabrică de angajați în serviciul unei ideologii antreprenoriale dominate de un utilitarism omniprezent. Acesta nu mai pare a fi un lucru acceptat fără discuție. Experiența vieții depășește simpla logică de piață și cantitativă. "Pelagianismului" oficial îi răspunde, într-un mod invizibil, dar încăpățânat, un fel de chietism insolent. Este ceea ce se exprimă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
căutând motivele lor, decât adevărul lor. Ei abandonează lucrurile și se amuză ocupându-se de cauze" (III, 13). Să rămânem deci la lucrurile înseși. Să nu le maltratăm, să nu le privim de sus, și vom vedea dezangajarea radicală față de utilitarismul societății comerciale. Desigur, putem uza de toate obiectele pe care le propune aceasta, putem în aparență să ne prosternăm în fața vițelului de aur, dar inconștientul colectiv este mult mai detașat decât pare de multiplele sale propuneri. Plutește în spiritul timpului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
indivizii acestor subculturi consideră că le sunt "închise" căile de acces spre valori și statusuri elitare și, în consecință recurg la mijloace ilicite, devenind potențiali delincvenți. Analizând aceste subculturi, Cohen trasează profiluri specifice ale membrilor grupurilor, descifrând următoarele trăsături: * non utilitarismul cu o frecvență destul de crescută, membri acestei subculturi acced la activități delictogene, nu în rațiuni utilitare, ci ca un mod de exprimare a solidarității; * malițiozitatea actul delincvențial este cauzat nu numai de satisfacerea unei necesități materiale, ci mai ales ca
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cei vechi, peisagiul nu avea însemnătate estetică. (...) În artă, peisagiul nu a intrat decît atunci cînd a fost intelectualizat. Un burghez nu simte frumusețea cîmpului decît ca pitoresc”. Iconoclasmul este expresia unei nevoi de purificare (aristocratică) a artei „murdărite” de utilitarismul burghez: „Întoarce mănușa frazelor pe dos cînd s-a murdărit pe față”. Curînd însă, va fi „întoarsă pe dos” și mănușa insurgenței. Constantin Beldie vede în această trădare a curajului estetic inițial un simptom al versatilității morale: „Epocă unică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
n’ar fi fost o reconstrucție în serie, după legea economiei de material și de spațiu, ci după legea, bogată în rezultate estetice, a utilității”. Utilitatea funcțională „constructivă” - expresie a necesităților colective ale unei epoci - nu trebuie confundată însă cu utilitarismul „de comandă”, ea ține de o evoluție așa-zicînd „obiectivă”, fiind comandată exclusiv de spiritul timpului: „un stil arhitectonic nu ia naștere pe planșa unui arhitect comandat și nu se impune ca mobilele lui Brumărescu, ci e rezultatul necesităților materiale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și Theo van Doesburg), Bibliotecă, Dormitor (Miclescu), Cabinet de medic (C. Rietveld). Singurul text autohton care le însoțește este editorialul (succint, „pe puncte”) al lui Marcel Iancu („Interiorul“), din care pot fi extrase, la rigoare, cîteva elemente programatice: „economia și utilitarismul au creat necesitatea micilor înălțimi, care prin contrast creează un efect spațial mai bogat și dau interiorului o intimitate specifică”, „estetica nouă, simplă”, în acord cu „cerințele higienice”, „interiorul, loc de odihnă, cere claritate”, „maximum de simplificare, maximum de confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simțului comun în receptarea picturii noi: „ea nu se cere privită chiorîș un ceas întreg, din toate părțile și din toate planurile, ca o chestiune de rezolvat, în care burghezul e satisfăcut cînd a găsit vaca”. În opoziție cu acest utilitarism „burghez”, artistul liber și suveran „își arogă dreptul naturii de a crea forme noi, fără asentimentul nimănui”. În altă parte, „înapoierea” consumatorului de artă autohton e deplînsă și denunțată drept retard provincial în raport cu marile centre ale Europei occidentale: „Magdeburgul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe care ar voi s-o reprezinte, constructivismul, și în care s-a fixat de la apariția lui, e cu totul străină de vederile actuale ale lui unu, care își revendică o conduită cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist, rezolvat în arhitectură, și care clatină în havuzele visului apele unor viziuni desfăcute de orice probleme și continuități situate dincolo de poem și de semitrezie”. Delimitarea lui Voronca de Contimporanul nu era însă motivată prioritar de aspecte politico-ideologice. Deși „desfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s’au strîns la lucru forțele tinere. Orașele noastre se dezvoltă repede (...) Din ce în ce însă, intră în centrul preocupărilor moderne casa de locuit, din cauza lipsei de locuințe”. Reforma urbanistă preconizată de „contimporani“ se așază așadar sub semnul unui „utilitarism” colectiv (blocurile), însă „experimental” și fasonat estetic (spre deosebire de mai vechile „cazărmi hidoase”): „Prin întinderea acestor cartiere noui cu rețeaua de străzi, apă, gaz și lumină se încărcau peste măsură bugetele orașelor fără să se răspundă suficient nevoilor. Așa că ne orientăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
irevocabil, mesianic. Ea a cucerit universul fără a voi să-l asimileze lăuntric. Imperiul britanic a adus nou doar sistemul de coercițiune și exploatare, dar n-a imprimat nici un ethos, nici o idee activă, nici o pasiune inutilă și universală între oameni. Utilitarismul, pur de orice idee universală, este negația mesianismului. Acesta este tragic, profetic; o dezlănțuire a fondului esențial al unei țări. Demiurgia culturilor se nimbează mesianic; dar gigantismul exterior al englezilor este lipsit de nimb. Destinul englez fixează axa lumii în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
expresii eterate sub care se ascund realități ce sfâșie națiunile. Diversitatea structurii ideologice a națiunilor justifică divergențele și conflictele dintre ele. Este aproape imposibil ca un stat să nu aibă o concepție ideologică în politica sa externă. Numai Anglia - căreia utilitarismul i-a dat o mare ascuțime a simțului politic - a știut să facă abstracție de divergențele de sistem și, sub imperiul intereselor, să renunțe la orice concepție ideologică în politica sa externă. Franța, Germania și Rusia, dimpotrivă, n-au pierdut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Law; the traits of codification; the guidelines in defining the codification; the codification's forms; the demands concerning the codification and finally exemples of codification attempts on European level and on national level. I. Fundamentarea științifică a elaborării legislației Fondatorul utilitarismului, Jeremy Bentham, sublinia în cunoscuta sa lucrare "Teoria legislației" că menținerea securității juridice, ca funcție protectoare a dreptului, reprezintă cel mai important scop al acestuia. El credea în posibilitatea unei complete codificări științifice condiție a îndeplinirii funcției amintite -, realizabilă după
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decident dispune de toate atributele dreptului de proprietate pe care le exercită cum dorește, în interes exclusiv individual, dar care trebuie să coopereze în cadrul pieței pentru armonizarea intereselor divergente<footnote Rezultă un sistem care realizează o economie bazată pe individualism, utilitarism și liberalism, compatibilizate prin mecanismele concurențiale ale pieței. Sistemul economiei cu piață concurențială este deci tipul de organizare a economiei în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în producerea bunurilor, metodele de organizare și de combinare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
articole și În Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, Între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase În 1923 În revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, În care se remarcă, Între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar În cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tînărul militant român, la care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1990, apud Donaldson și Preston, 1995). Organizația s-ar aseamăna „contractului social” ce se bazează pe o serie de principii generale care guvernează comportamentul uman, mai degrabă decât pe considerente de eficiență. Oricare dintre aceste metateorii (teoria contractului social, libertarianismul, utilitarismul) poate furniza principiile ultime pe care orice concepție privind responsabilitatea socială a corporațiilor se fundamentează și capătă legitimitate. 7. Concluzii Am văzut așadar cum teoria agent - principal a condus la modificarea teoriei economice clasice, precum și a teoriei neoclasice a firmelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
p. 25). Toate acestea ar constitui un sistem gnoseologic Împărtășit de Întreaga comunitate. Acțiunea rațională nu ar fi astfel decât o construcție socială ce nu poate explica instituțiile, ci este mai degrabă explicată de către acestea. Durkheim a fost convins că utilitarismul și contractualismul nu vor putea justifica niciodată fundamentele societății civile. Solidaritatea și ordinea socială se bazează pe elemente non-contractuale, ce Își au originea În societate, și nu În indivizi. M. Douglas Împărtășește teza durkheimiană a originii și funcției sociale a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]