349 matches
-
publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Din acest punct de vedere, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin referire la efectele sale benefice ori la consecințele ei. În acest sens, se spune despre teoria utilitaristă este o teorie consecințialistă, o teorie care consideră că doar consecințele bune sau rele ale unui act au valoare morală. Izvoarele concepției utilitariste pot fi găsite în antichitate, unde gânditori precum Platon sau Cicero erau preocupați de natura și scopul pedepsei. Platon credea că pedeapsa trebuie aplicată pentru a preveni, prin puterea exemplului, săvârșirea altor infracțiuni, iar Cicero afirma că fundamentul pedepsei îl
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
empiric, că pedeapsa nu are efecte de prevenire individuală. De asemenea, cercetările au demonstrat că pedeapsa capitală nu are un efect mai puternic decât închisoarea pe viață. Referitor la efectul de prevenire al pedepsei există două opinii dominante. Potrivit abordării utilitariste, omul este o ființă rațională care alege calea pe care să o urmeze calculând raportul dintre plăcere și durere. În cazul în care stabilește că riscul pedepsei cântărește mai greu decât câștigul urmărit, un potențial infractor, după o analiză rațională
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
necesitatea ei socială: " Astfel în faptul de justiție omenească, pedepsirea și pedeapsa justă a vinovatului sunt fapte de virtute; însă acesta este și un fapt al necesității, adică nu e bun decât pentru că e necesar"144. Dar, dincolo de această latură utilitaristă, Aristotel îi recunoaște pedepsei și un rol de regenerare morală: "pedepsele, care constau în faptul că se sustrage ceea ce produce plăcere și se pricinuiește durere, (...) sunt un procedeu de vindecare; vindecarea unui rău însă obișnuiește a porni de la contrariul lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care se exprimă aceste dezacorduri este caracterul lor interminabil", notează A. MacIntyre 149
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din această perspectivă, renașterea morală a făptuitorului ar fi singurul lucru de care trebuie să se țină seama atunci când se pune problema dacă și cum ar trebui acesta pedepsit 153. A. M. Quinton consideră că această perspectivă este, dimpotrivă, de factură utilitaristă și totodată imorală, deoarece nu ține cont de dreptul victimei la compensare și de dreptul societății, în general, la protecție. O interpretare mai puțin radicală ar fi aceea că nu trebuie să tratăm niciodată infractorii ca mijloace atunci când le este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai blândă dintre ele. Prin urmare, dacă pedeapsa capitală sau o pedeapsa mai blândă cu închisoarea ar fi la fel de eficiente în prevenirea crimelor, utilitariștii ar alege pedeapsa mai blândă și ar considera pedeapsa capitală ca nejustificată. Cu toate acestea, abordarea utilitaristă poate avea ca rezultat și aplicarea unor pedepse excesive. De exemplu, sute de cazuri de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca rezultat și aplicarea unor pedepse excesive. De exemplu, sute de cazuri de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală, conform abordării utilitariste, este mare și poate fi mai mare decât suferința cauzată prin pedepsirea severă a unui astfel de infractor. Dacă o lege nouă ar stabili o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un hoț mărunt, o astfel de pedeapsă ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că pedeapsa nu mai poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă, mai bună și dacă este posibilă o conciliere între cele două teorii. Mulți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
căror adoptare generală va avea cele mai bune consecințe în total pentru toți cei afectați, considerați în mod imparțial"181. Așa cum a demonstrat în lucrare sa Moral Thinking, Hare consideră această sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rivale, arătând că, pentru a clarifica problema pedepsei, trebuie căutate răspunsuri la următoarele întrebări: "cum poate fi justificată practica generală a pedepsirii?" și "cui trebuie aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă, iar la cea de-a doua prin referire la gândirea retributivistă. Adică, în ceea ce privește practica generală aceasta trebuie justificată făcând referire la consecințele sociale ale pedepsirii. Principala consecință socială este reducerea criminalității, însă noi nu trebuie să permitem aplicarea pedepsei în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184. Hart încearcă să concilieze cele două teorii rivale și, totodată, să construiască o teorie a pedepsei acceptabilă. Doctrina utilitaristă joacă un rol important în teza sa, pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc de reducere a criminalității sunt dictate de principiul retributivist care permite doar pedepsirea celor vinovați. Hart admite totuși că, principiul retributiv al pedepsirii vinovaților poate fi încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla în situația de a evita pedepsirea unor delicte foarte serioase în timp ce altele mai puțin grave continuă să fie încriminate, dacă s-ar dovedi că acest lucru ar avea drept consecință o drastică reducere a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsei poate fi pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea unei suferințe este considerată în mod corect pedeapsă doar dacă persoana respectivă este vinovată. Teoriile utilitariste au încercat fundamentarea pedepsei exclusiv pe conceptul de periculozitate, dar s-a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
una pozitivă și alta negativă: pe de o parte țintește spre lipsa durerii și a neplăcerii, iar pe de altă parte caută să accepte sentimentele intense de plăcere”. Concepția fericirii care derivă din această teorie este controlată de capacitatea aproape „utilitaristă” a individului de a-și stăpâni pulsiunile proprii și de a-și canaliza propriile dinamici instinctuale. Astfel atât idealurile cât și cultura vor fi văzute numai în funcție de depășirea conflictelor interne ale individului, pentru a limita starea de tensiune și pentru
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
DESPRE RAȚIUNEA MORALĂ COMUNĂ Într-o suită de scrieri, inaugurate cu publicarea, în 1785, a Întemeierii metafizicii moravurilor, Kant a elaborat un sistem de filosofie morală care și-a găsit încheierea într-o etică a îndatoririlor omului. Abia filosofia morală utilitaristă a lui J. Bentham și J.S. Mill, care a cunoscut dezvoltări și rafinări succesive până în zilele noastre, îi poate sta alături din punctul de vedere al nivelului de elaborare sistematică. Este ceva cu totul obișnuit ca acea cercetare a rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vedere al nivelului de elaborare sistematică. Este ceva cu totul obișnuit ca acea cercetare a rațiunii practice, care a fost întreprinsă acum mai bine de două secole de filosoful din Königsberg, să fie înfățișată drept antiteza directă a filosofiei morale utilitariste. De regulă, se vorbește despre opoziția dintre o teorie morală centrată pe conceptul datoriei și o alta în centrul căreia stă conceptul fericirii. Ni se spune că abordarea deontologică și abordarea teleologică ar fi, până la urmă, cele două perspective fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să orienteze rațiunea morală comună atunci când ea ajunge în dileme și șovăie sau nu poate decât să confirme judecățile acesteia și să-i sporească puterea de discernământ. * * * Unii filosofi au susținut, mai recent, că opoziția dintre întemeierea kantiană și întemeierea utilitaristă a îndatoririlor morale nu ar fi una fundamentală și ireductibilă. R.M. Hare se întreabă, bunăoară, dacă nu cumva Kant ar fi putut fi un utilitarist și argumentează în favoarea unui răspuns pozitiv la această întrebare. Axa argumentării sale o constituie teza
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
drept legi universale. Răspunsul la această întrebare ne va da posibilitatea să distingem între maxime interzise din punct de vedere moral și maxime permise sau cerute din punct de vedere moral. Hare subliniază că atât formularea kantiană, cât și formularea utilitaristă a principiului moralității converg spre concluzia că acceptabilitatea unei maxime drept lege universală constituie criteriul a ceea ce este interzis, permis și cerut oamenilor din punct de vedere moral 15. Hare susține ideea surprinzătoare că teoria morală schițată de Kant în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]