223 matches
-
în esență, beneficiarul, ipso facto, al polemicii literare. Efortul persuadării îl vizează implicit pentru că, până la urmă, el stabilește învingătorul. În alte situații, adresarea directă reduce distanța dintre polemist și lectorul său, prezența acestuia fiind marcată deictic în textul polemic prin uzajul imperativului: "Auziți sinistrele banalități [...]", "Ascultați mădular de frază [...]", "I-auziți monstruozitate literară [...]"60. Polemistul se instalează pe același palier cu lectorul, mizând pe complicitatea sa în atacul frontal. E tocmai ceea ce arătam puțin mai sus, și anume că polemistul este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
două direcții. Pe de o parte, este vorba de prezența restrânsă a cercetărilor sistematice cu privire la acest concept în literatura filosofică și teoretico-politică românească. În acest punct, principala explicație tinde să trimită spre excesiva "negativizare" a conceptului, cauzată în principal de uzajul propagandistic pe care acesta l-a cunoscut în perioada dictaturii comuniste. Exacerbarea socio-instituțională a principiilor marxist-leniniste și extensia lor propagandistică, având pretenția de a le transforma în elemente ale unei "ideologii a proletariatului", au făcut ca termenul să fie, după
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
el (și, după 1707, orice rege al Marii Britanii) și Irlandei a purtat automat acest titlu. Insula Man intră sub jurisdicția Coroanei engleze la 1341, sub Eduard III. Norse desemnează limba scandinavă veche (primitivă) sau pe un vorbitor al acesteia. În uzajul comun, Norse are sensul de "norvegian". 27. Saxonia a fost regat între 1763-1918, sub regii Friedrich Augustus III (I), Anton, Friedrich Augustus IV (II), Johann, Albert, Georg, Friedrich Augustus V (III), deposedat. Toți monarhii, ca și principii-electori dinaintea lor, au
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
un anumit areal lingvistic. În cazul numelor de locuri, norma lingvistică înseamnă varianta lor autentic-populară, de la care pornesc și la care se raportează în permanență norma literară și standardizarea geografică. Norma literară reprezintă impunerea prin convenție culturală a unui anumit uzaj lingvistic considerat clar, îngrijit și unitar, cu alte cuvinte cult, literar, deci oficial. Spus simplu, norma lingvistică arată „cum se spune“ într-un spațiu lingvistic și într-o perioadă de timp, norma literară stabilește „cum trebuie să se spună“ în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plasarea sa în șirul unor formațiuni și câmpuri discursive anterioare (mai poartă numele și de interdiscurs) și o memorie internă (MDI) care se realizează prin enunțurile produse înainte în cadrul aceleiași formațiuni discursive. În sfârșit, conceptul de practică discursivă trimite la uzajul discursului, adică la activitatea discursivă în general 36. În fapt, termenul de practica discursivă are un sens similar cu cel de discurs, dacă prin discurs înțelegem eveniment comunicativ survenit într-o situație dată. Practica discursivă este reglată de comportamentul strategic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
două realități de față, într-un sens determinat, care nu e câtuși de puțin reversibil. De la prima dintre aceste realități la a doua, ea marchează o tensiune vitală orientată cât mai mult cu putință către sănătate, plăcere, tihnă, harul redat, uzajele consimțite. Ea are ca dușmani de moarte depreciativul și depresivul”. Oricine citește aceste rânduri îl va putea recunoaște și pe poetul român ca făcând parte din „familie”. Căci, în ultimă instanță, aceeași opoziție față de „depreciativ” și „depresiv” se manifestă și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade de femei, - m-a atins mai dureros decît aceeași poveste a vreunei Aliona sau Dunea oarecare? Pentru că vorbește limba copilăriei mele? Dar eu abia pot Îndruga acest patois țărănesc, rudimentar, pentru uzajul mărunțișurilor vieții zilnice. N-aș putea exprima În el corect nici gîndurile mele mai abstracte, nici sentimentele mai adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această Înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală? Răspunsurile căutate În doctrinele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pentru învățământul secundar: teorie și practica, Iași, Editura Librăriei Școalelor Frații Șaraga. Timoc-Bardy, R., 1999, "Pluralité et catégorisation. Leș substantifs ambigènes du roumain", în Faits de langues, VII, 14, p. 207-215. Tiugan, M., 1975, "Aspecte ale comportamentului verbal reflectate în uzajul formelor pronominale de adresare directă, în vorbirea populară", în FD, IX, p. 149-163. Todi, A., 2003, "Considerații asupra conversiunii în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 401-414. Trif, R.-N., 2000, Influența limbii engleze asupra limbii române în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
jargon”. O determinare a principalelor „specializări discursive” ale limbajului natural va face Morris, prin corelarea dimensiunii semnificării cu cea a utilizării, la intersecția cărora se constituie un anumit tip de discurs, ca specializare a limbajului natural (cf. Sălăvăstru, 1995:144): Uzaj Mod Informativ Evaluativ Incitativ Sistemic Designativ Apreciativ Prescriptiv Formativ Științific Mitic Tehnologic Logico- mate- Matic Fictiv Poetic Politic Retoric Legal Moral Religios Gramatical Cosmologic Critic Propagandistic Metafizic Am putea spune, prin urmare, că practica discursivă din orice domeniu cognitiv (fie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reală, exterioară. În acest moment, înțelegerea de către interlocutor a celor spuse nu mai este un scop în sine, ci un mijloc în vederea influențării și transformării celuilalt, și odată cu el a lumii reale. Înțelegerea este o condiție necesară dar intermediară, în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma înțelegerii celor spuse. Prin urmare, referențialitatea este întotdeauna prezentă în întrebuințarea performativă a limbajului prin dimensiunea sensului (înțelegerii sensului) dar nu întotdeauna printr-o accedere fidelă la lumea referentului. Locutorul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
limbii) - tip (tip structural, ansamblu de parametri tipologici, care includ o limbă dată într-o categorie de limbi cu trăsături structurale comune). Cf. DSL, s.v. normă 1. 4 Norma literară este o "expresie convențională la nivelul limbii literare a unui uzaj lingvistic dominant, impusă - cu forță coercitivă mai mare sau mai mică - oamenilor de cultură aparținând unei comunități, atunci când redactează un text. (I. Gheție, în DSL, s.v. normă 2.". " În timp ce norma lingvistică înregistrează modul "cum se spune", norma literară arată "cum
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Claritatea este a doua virtute a unui articol științific. Ea implică cuvinte simple și o sintaxă simplă. Ea poate fi ameliorată prin așezarea în poziție forte - la început de frază, paragraf, titlu - a unor cuvinte cu potențial informativ important. Contrar uzajului literar este bine să punem o virgulă chiar înainte de „și”; această politică a fost adoptată de cele mai mari jurnale biomedicale. Et caetera, așa cum și de exemplu sunt imprecise, în afara cazului în care cititorul poate deduce logic tot ceea ce este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală este atribuită exclusiv structurii sociale. Iluzia explicativă Îmbracă astfel un uzaj cu dominantă polemică. De aceea, dacă dorim să salvăm modelul, este necesar să-l redefinim de o manieră cât mai restrictivă și să desemnăm prin „rasism instituționalizat” procesele de transformare În rutină birocratică a practicilor discriminatorii. Redefinirea ne permite să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o unitate lingvistică (de natură și dimensiuni variabile: fonem, morfem, cuvînt, frază, enunț), contextul acesteia poate fi de natură lingvistică (contextul verbal) și non-lingvistică (contextul situațional, social, cultural). Conform cu uzajul general, termenul context este folosit pentru a desemna contextul verbal al unității lingvistice. Indiferent de natura sa, lingvistică sau non-lingvistică, contextul poate fi considerat în manieră restrînsă - contextul imediat - sau extinsă. Relevante pentru ceea ce înseamnă context non-lingvistic restrîns (sau micro
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de fapt, reducerea ei la vorbire, perspectivă preluată, sub unele aspecte mult mai tîrziu de Eugen Coșeriu. Cercetarea lingvistică postssausuriană a propus uneori corespondente ale complexului conceptual limbă - vorbire, mai notabile fiind, în acest sens, propunerile lui Louis Hjelmslev (schemă - uzaj) și G. Guillaume (limbă - discurs), propuneri care nuanțează sau redimensionează platforma teoretică instaurată de lingvistul genevez. F. de Saussure a realizat, prin urmare, pentru prima dată, distincția clară dintre limbă și vorbire, deși ele sînt definite uneori prin opoziție, printr-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multiplele sale părți componente). Tranziția politică bruscă (în sensul că nu a fost prevăzută de persoane ca și în sensul rapidității sale) a permis să se pună într-o dublă manieră între paranteze clivajul proprietari/muncitori: întrucât este delegitimat de uzajul de tip sovietic pe timpul celor patruzeci de ani și pentru că deschiderea posibilității pentru fiecare de a acționa a lăsat mult timp pentru visuri și certitudini astăzi relativizate prin experiență. Aceste două fenomene fără îndoială imposibil de măsurat explică verosimilitatea anumitor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din Chipercenii Orheiului, - tragedie care e destinul a miriade de femei, - m-a atins mai dureros decît aceeași poveste a vreunei Aliona sau Dunea oarecare? Pentru că vorbește limba copilăriei mele? Dar eu abia pot îndruga acest patois țărănesc, rudimentar, pentru uzajul mărunțișurilor vieții zilnice. N-aș putea exprima în el corect nici gîndurile mele mai abstracte, nici sentimentele mai adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală?“ (4, 97 - 98). Răspunsurile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ucenicilor din anul ÎI. - 350 lei ucenicilor din anul III. d) Pentru întreținerea și igienă corporală a ucenicilor bursieri se stabilește o alocație zilnică de 4,80 lei de ucenic în bani sau în natură. ... Articolul 6 Durată normală de uzaj se stabilește astfel: - Pentru palton, cămăși de noapte, șapca și basca: 3 ani; - pentru costumele de haine și rochie: 2 ani; - pentru bocanci 1,4 ani, cu excepția ucenicilor din școlile miniere, de cărbuni, de siderurgie, sondor rafinor, sectorul chimic, chimia
HOTĂRÂRE nr. 1.036 din 28 septembrie 1950 pentru fixarea drepturilor ucenicilor şcolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128757_a_130086]
-
3 ani; - pentru costumele de haine și rochie: 2 ani; - pentru bocanci 1,4 ani, cu excepția ucenicilor din școlile miniere, de cărbuni, de siderurgie, sondor rafinor, sectorul chimic, chimia de bază, - care lucrează cu substanțe corosive, pentru care durată de uzaj este de un an. - pentru restul articolelor de îmbr��căminte: 1 an; - pentru manuale didactice: 3 ani. - pentru echipamentul sportiv: 2 ani. Articolul 7 Îmbrăcămintea, echipamentul sportiv și manualele didactice, sînt proprietatea școlii și sînt date ucenicilor în folosință, care
HOTĂRÂRE nr. 1.036 din 28 septembrie 1950 pentru fixarea drepturilor ucenicilor şcolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128757_a_130086]
-
în caz de eliminare sau retragere din școală. Școlile se vor îngriji că îmbrăcămintea, echipamentul sportiv și manualele didactice să fie păstrate de ucenici în cele mai bune condițiuni pentru a putea fi folosite pînă la durata lor normală de uzaj și a proceda la efectuarea reparațiilor sau recuperărilor posibile din stocurile de echipament scoase din uz. Ucenicii din ultimul an, la absolvirea școlii, vor păstra cu titlul de proprietate echipamentul primit, în starea de uzură în care se găsește. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 1.036 din 28 septembrie 1950 pentru fixarea drepturilor ucenicilor şcolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128757_a_130086]
-
ale ucenicilor respectivi, se fixează lunar, astfel: 100 lei ucenicilor din anul I; 300 lei ucenicilor din anul ÎI; 450 lei ucenicilor din anul III; Articolul 10 Dispozițiunile prezenței hotărîri intra în vigoare dela 1 Septemvrie 1950. Durată normală de uzaj a articolelor de îmbrăcăminte, manuale didactice și echipament sportiv, acordate în anul școlar 1949-1950, este cea fixată de prezență hotărîre. Ucenicii din anul IV în tranziție se bucură pînă la absolvire de drepturile prevăzute pentru ucenicii din anul III. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 1.036 din 28 septembrie 1950 pentru fixarea drepturilor ucenicilor şcolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128757_a_130086]
-
din următoarele infracțiuni: 1. Degradarea din neglijență a obiectelor de inventar sau a materialului bordului (corp, mașini, căldări, armament, bărci, etc.). 2. Risipirea sau alterarea alimentelor și a materialelor, precum și a lichidelor întrebuințate la bord, fie pentru alimentare, fie pentru uzajul navei, provenită din neglijență sau nerespectarea ordinelor și regulamentelor. 3. Îmbarcarea clandestina de către personalul și echipajul navei, sau de vreun pasager a armelor de foc, a armelor albe, explozivelor, a materialelor inflamabile, a mărfurilor, otrăvurilor, stupefiantelor și băuturilor alcoolice și
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
text. Dacă noțiunea de cataforă apare în 1934 la Karl Bühler, cea de anaforă datează din secolul II, cînd Apolonius Dyscolos face opoziția între pronume deictice (pronume care trimit la obiecte) și anaforice (pronume care trimit la segmente de discurs). Uzajul lingvistic modern al termenului anaforă se găsește în dicționarul Littré: "termen de gramatică greacă. Expresia unei relații", alături de termenul retoric și stilistic de anaforă ca repetiție a aceluiași cuvînt la începutul frazei. 1 3 2 4 Deși în general reluarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedere, nu putem face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]