141 matches
-
flori multicolore. Apa curgea permanent și aproviziona periodic iazurile amenajate de către unii proprietari, cum ar fi : Avram, Căpraru, Chirilă, Ciuche, Lehănceanu, Țarălungă. Aceste ochiuri de apă erau locuri de scăldat, dar mai ales unde țăranii prindeau pește cu coșurile, vârșele 1, plasele sau cu minciogul, lucrate de copii și părinți, ocupație ca o artă, ce s-a pierdut, schimbându-se lunca și din balta datorită trecerii vremii. Păstrând proporțiile, Lunca Berheciului era precum o „luncă a Nilului”. Berheciul aproviziona cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege sensibilă la peste 20% minoritari și versiunea ungurească lipsește, mai de rufe de Valea Mureșului, mai de rufe de Valea Nirajului, toc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare în serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute în contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini în trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare a fibrelor animale și vegetale în gospodăria tradițională. Gospodinele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
buzele spuzite cu litere latine/ și goi am înfruntat vântul care păzea cetatea/ n-am fost răniți niciunul dar oboseala noastră/ a născut un somnambul ce umbla noaptea pe creneluri// (...)// au fost dimineți când pescuiam de-a lungul malului/ în vârșă peștii prinși ne întristau/ inconștiența cu care se bălăceau în continuare/ numărătoarea inversă a solzilor începuse/ și noi recitam domol versuri/ ca niște liturghii negre... (p. 103). Lirica lui Constantin Abăluță este elogios prezentată în Dicționarul esențial al scriitorilor români
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
netrăită aprindea cu-o singură privire țigara în gura dușmanului său la miezul nopții la miezul creierului călcînd pe prundișul din jurul bazinului și recopiind durerea care te naște într-o limbă anume au fost dimineți cînd pescuiam de-alungul malului în vîrșă peștii prinși ne întristau inconștiența cu care se bălăceau în continuare numărătoarea inversă a solzilor lucitori începuse și noi recitam domol versuri ca niște liturghii negre fernando se oprea adesea în piațeta cu trei hipocampi și-și încorda auzul pînă
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
păsări arată ca și ale unor surate ce suferă de albinism. Interesantă este colecția de modele de instrumente de vânat. Studiindu-le, elevii învață nu doar să le identifice, ci să le și construiască. Se pot vedea aici așa-zisele vârșe pentru prins cervide (forma capcanei aduce aminte de cea a vârșei de pescuit), capcane cu plasă pentru fazani, potârnichi, iepuri etc., dar și hrănitori. Ora de vânătoare Liceul deține la Pădurea Verde și un fond didactic de vânătoare, respectiv, o
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
Interesantă este colecția de modele de instrumente de vânat. Studiindu-le, elevii învață nu doar să le identifice, ci să le și construiască. Se pot vedea aici așa-zisele vârșe pentru prins cervide (forma capcanei aduce aminte de cea a vârșei de pescuit), capcane cu plasă pentru fazani, potârnichi, iepuri etc., dar și hrănitori. Ora de vânătoare Liceul deține la Pădurea Verde și un fond didactic de vânătoare, respectiv, o suprafață de teren de vânătoare unde elevii execută diferite lucrări (instalații
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
audiențe sunt spectaculoase: televiziunea generalista a Intact Media Group a realizat, în condițiile unei competiții evidente, o medie de market share de 14,8 și un rating de 6,8%, echivalentul a 380.000 de telespectatori în rândul publicului cu vârșe cuprinse între 18 și 49 de ani, din mediul urban. Comparativ cu ultima ediție a cărei realizator a fost Mihai Bendeac, cea în care a fost invitat special Mircea Badea, a fost urmărită de un număr mai mare de telespectatori
iComedy cu Badea, mai bun decât cel cu Bendeac. VEZI cifrele by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60432_a_61757]
-
în cartierul lui Panait Istrati... Ceva mai târziu luăm cina la Lotca, rezemați de pereții de stuf ai localului ce scot un sunet de baltă când apeși cu spinarea pe ei... Un crap enorm împăiat plutește deasupra noastră într-o vârșă. Un profesor timid, dar foarte perspicace, ne pune în vedere, nouă, bucureștenilor: „Domnii mei, să știți, Brăila este un oraș nervos.” În sensul temperamentului, firește, și al neastâmpărului creator, prielnic experiențelor de tot felul și cunoașterii omenești. * * * Brăila lui Panait
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un timp o vârșă veche. Sărea peștele în spumă. Într-o găoace de piatră picura un fir de apă. M-a pălit aromeala și, deodată, nu s-a mai auzit decât țivlitul acela subțirel. Deslușeam un glas. Am avut atunci aievea în față vedenia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
plutească în văzduh, în timp ce el mă pivea cu oarecare fereală... M-am prefăcut nepăsător. Vorba ceea: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”... M-am așezat cuminte la locul meu și am cătat în jur... Într-o vârșă se zbăteau o mulțime de chitici... Călugărul a tăcut oarecare timp și până la urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
strângi cărțile, eu am să ajung la grădină și repejor voi pregăti o gură de mâncare. Nici nu-i nevoie să spun că ultimele vorbe le spunea pe când ieșea de sub umbra sălciilor și pășea deja pe cărarea dinspre grădină, purtând vârșele cu pește în mână. Am urmat sfatul bătrânului și apoi am luat-o cătinel către grădina plină de minunății... Când am ajuns la poarta grădinii, am simțit că masa este deja întinsă. Am intrat și confirmarea bănuielilor mele ședea cuminte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îngrijea în mod deosebit de legume, dar nu lăsa în părăsire florile. Și avea atât de multe! Când am ajuns la un mic heleșteu din care îi venea apa folosită pentru răzoarele cu legume și flori, am băgat de seamă că vârșele cu pește aduse din vale erau scufundate în apă... Bătrânul s-a apropiat de mine pe nesimțite. Nu a scos nici un cuvânt, ci a rămas în contemplarea unei tufe de vâzdoage... Îl simțeam că stă de vorbă cu ele... La
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe mal. în fața lor se întindea gospodăria lui Covaliov. O gospodărie simplă, fără acareturi inutile, vădind în toate grija nețărmurită pentru pește: plase puse la uscat și cârpit, undițe de toate mărimile pentru cei mici, coșuri, sfori, vârtelnițe, mincioguri, crăpelnițe, vârșe, babaioace, jurăvci, șărpunci, căsimci etc. în cadrul gospodăriei stătea coliba creștinului, cu acoperiș înalt de stuf, cu o singură intrare și, pe cât se putea vedea, cu două ferestre mici din care, pe cât se putea simți, ieșea un indescriptibil miros de pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe Siret, când a ieșit luna... Da’ boierul nu vrea să știe, el nu vrea să mă îndulcesc... Hangița zâmbi și grăi iar: Măi bădiță Petrișor, ce are a face boierul?... Pe când lucea luna pe negurile Siretului, eu vegheam lângă vârșe, pe malul apei, cu oameni vechi. Hanul cel mare de deasupra Siretului își zugrăvea risipiturile sus, în pulberea de lumină. Și mă gândeam că între zidurile acelea, multe trebuie să se fi petrecut odinioară. Așa am aflat cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a învățat șiretlic. Mai adaoge dumneata că la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul lui, își repară coliba și-și cătrănește vârșele. Are și el niște sărăcii de vârșe. Am făcut, pesemne, o mutră oțărâtă. Aș fi preferat să fiu singur. —Trebuie să-ți spun îndată și asta, a adăogat Ștefan Gâdea, că acel uncheș e tocmai omul care-ți lipsește dumnitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul lui, își repară coliba și-și cătrănește vârșele. Are și el niște sărăcii de vârșe. Am făcut, pesemne, o mutră oțărâtă. Aș fi preferat să fiu singur. —Trebuie să-ți spun îndată și asta, a adăogat Ștefan Gâdea, că acel uncheș e tocmai omul care-ți lipsește dumnitale. Precum ai văzut, eu nu-ți pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nici ea singură. Cu aceste vorbe, am ajuns la colibă, subt o salcie veche, ș-am cunoscut pe uncheșul Mitrea. Când își purta trupul nalt și uscat, alcătuit din noduri negre și piele tăbăcită, bocănind cu cizmele de la colibă la vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceste vorbe, am ajuns la colibă, subt o salcie veche, ș-am cunoscut pe uncheșul Mitrea. Când își purta trupul nalt și uscat, alcătuit din noduri negre și piele tăbăcită, bocănind cu cizmele de la colibă la vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul, ca să vă cătrănesc... zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe Gâdea! C-o vorbă de-a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții, la vârșele lui Mitrea. Da de ce nu se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții, la vârșele lui Mitrea. Da de ce nu se duce unu mai dolofan? Pentru căci așa i-i dat lui de când mă-sa l-a făcut, să n-aibă nici o baftă. Când a fost de trei ani i-a murit taică-su. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ăsta e norocul lui; are o casă de poți învârti în ea o pisică de coadă și n-are de ce se prinde cu ghiarele. Pământ n-are; comoară n-a găsit. S-a ales cu o barcă și cu niște vârșe. În acele vârșe ne ducem noi să dăm cu capul. Ne-a duce Mitrea Pescăruș să ne vândă la Oltenița, să-și mai ia câte ceva; nițică mâncare, nițică băutură, ș-un strai. Iacă, acuș vine toamna și n-are nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]