147 matches
-
sale, și țăghiile mele, puse pe suveica care se plimba acționată de dibăcia mamei prin rosturile pânzei cărora iarăși numai ea le știa capătul, totul era, pentru mine, copilul, o mare f ericire. Eu pregăteam permanent țăghiile, cu ochii la vârtelnița cu sculele de fire, iar mama, parcă în întrecere cu mine, nu mai prididea bătând la stative, vatale, cum am aflat că le zicea ea când vorbea cu vecinele, referindu-se la realizarea pânzei în casă. Așa sau aproape așa
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
scris foarte stângaci și complicat, încât astăzi nu mai prezintă chiar nici un interes. Titlul însuși e nefericit și rămâne obscur cititorilor contemporani. Care nu știu că fofezele erau niște piese de lemn destinate unei mișcări circulare autonome la capătul brațelor vârtelniței, instrument popular anacronic ca și scriitura lui V.I. Popa. Un ofițer lăudăros din romanul lui Octav Dessila Iubim atrage atenția asistenței prin povești senzaționale despre performanțele lui aeriene, mai ales a salturilor cu parașuta, din trecutul recent. Neprevăzutul îl lovește
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la deal, cu vitele la păscut, cu puțină știință de carte la început că orice peniță, carte sau caiet ne costa mulți bani și nu îi aveam, așa am învățat poezia, cântecele și lucrul de mână, țesutul, depănatul sculelor la vârtelniță, croșetând, tricotând, cosând fel de fel de lucrușoare pentru casă și la familiile din sat: cămăși de noapte pentru bărbați, cu floricele, bluzițe pentru fete și femei, ii țărănești pentru fetele de școală numai în flori, în special trandafiri, carpete
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
absolută și inerta (spațiul newtonian). Poate că Blake personifica spațiul printr-un personaj feminin viu, perechea lui Los-timpul, tocmai pentru a sublinia procesualitatea adîncă a "țeserii" sale. Enitharmon este astfel reprezentată teșind la Războaiele de Țesut (Looms) cu suveici (shuttles), vîrtelnițe (reels), fuse (spindles) și alte instrumente de țesut. Spațiul blakean este o "țesătura" de procese-intercorelări evenimențiale transcendentale și fizice, sau materio-spirituale. Un obiect, un act din lumea fenomenala guvernată de acest ansamblu ordine-haos este real numai dacă imită/repeta un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și Iubiri A' morților Spectrali. De-acolo duse la Războaiele de Țesut ale lui Cathedron, Fiicele lui Enitharmon țes ovarul și integumentul 254 Cu gíngaș borangic, din propriile măruntaie tras cu o lasciva desfătare, 210 Cu cîntec dulce cadențat pentru vîrtelnița și fusul ce se-nvîrt, Alinind spectrele morților ce plîng, Înveșmîntîndu-le mădularele Cu daruri și cu aur din Eden. Uimite, de-încîntare năucite, Groazele-și pun dulcile acoperăminte pe malurile-Arnon-ului255, De unde se scufundă-n rîul spațiului pentru o vreme, pînă cînd 215
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
smăltuita, din aur erau podoabele-ntocmite de fiii lui Urizen. Apoi Enion, Ahania, Vala și soața-ntunecatului Urthona De la ospăț se ridicară, urcînd cu bucurie la ale lor Războaie de Țesut de Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ cerul de-naripată Bucurie Mare. Totul huia puternic dedesubt; În înzecita tulburare și ruină răcnit-au Prăpastiile dedesubt Acolo unde vastă pînză curgea jos și unde Neamurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
el este la Mănăstirea-de-Tămâie. Dar nici vrăjitoarea, nici Sfânta Miercuri, nici Sfânta Vineri, nici Sfânta Duminică nu pot s-o îndrume. Un ciocârlan șchiop o conduce acolo. Dar sfintele îi dăduseră amulete, o furcă de aur care torcea singură, o vârtelniță de aur care depăna singură și o cloșcă de aur cu pui tot de aur (care astăzi poate fi văzută la Muzeul din București). Vrăjitoarea, ca să-i fure aceste talismane prețioase, o pune la încercări cumplite. În sfârșit, Făt-Frumos află
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
necesar în viața practică nu ar fi stârnit ingeniozitatea oamenilor care au încercat să soluționeze diferitele probleme cu care se confruntau. E suficient să ne amintim aici de diferitele tipuri de armuri, morile de apă, ciocanul de apă, ceasul mecanic, vârtelnița pentru mătase, unealta de bătut cereale, moara de vânt, fabricarea lentilelor și a hârtiei, extragerea mineralelor. Existau acestea, ca și alte soluții tehnice ingenioase, dar care erau străine filosofiei. Grosseteste și Roger Bacon se aflau exact la începutul acelei mișcări
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Muscel, Argeș. Capră cu toarte, uitându-se în sus. Vlădești: Plosca cu patru împletituri că un colac și dedesubt o tata care semăna cu un coi, - semn al fecundității. Plosca - Horezu. Războiul de țesut. Roată de tors, Melita, Mâțu, Depanatorul, Vârtelnița rotind lucrurile. * 21 noiembrie 1961. Trebuie să se schimbe ceva. Ce?... Lucrurile se apropie de punctul de unde nu mai au decât să cadă în jos... în fond, este nevoie de un "dezastru", Faulkner e atat de profund! Piatră de încercare
Fizionomie, pictură și depresie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8051_a_9376]
-
cu porci, cu basmale, cu niciun. Și-atunci nici că mai ieșim. Oameni TV ne demonstrează zilnic, cu cărare pe mijloc, că ei au reușit, obligatoriu reușim și noi, e-o chestie de mentalitate, de ore, demolînd o frază cu vîrtelniță a lui Eminescu: ,Adaptarea cu un mediu nesănătos, nedemn, nu este nicidecum o dovadă de superioritate", deoarece sînt analiști. Și oamenii de cultură grea ne încurajează, dar în alt mod, mai dinamic, țin o carte-n mînă, e o traducere
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
comparatoare și extensometre 1.03.25 16. 1-73-83 Verificarea metrologică a mașinilor de măsurat lungimea țesăturilor 1.03.38 17. 1-74-86 Verificarea metrologică a mașinilor de măsurat lungimea sârmelor, cablurilor și benzilor 1.03.38 18. 1-75-86 Verificarea metrologică a vârtelnițelor 1.03.37 19. 1-76-90 Verificarea metrologică a extensometrelor electrice și electronice 1.03.24 20. 1-85-87 Verificarea metrologică a calibrelor cilindrice netede limitative 1.03.03.1 21. 1-86-87 Etalonarea metrologică a firelor și panglicilor de invar 1.03
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]
-
Angelo Mitchievici Giuseppe Tornatore deschide filmul său cu o serie de cadre care rămân memorabile, un grup de copii se joacă cu vârtelnițele în timp ce bătrâni ferfenițiți, cocliți, joacă cărți, unul îl trimite pe un băiat să-i cumpere țigări promițându-i 20 de lire dacă vine mai repede decât se usucă scuipatul lui în țărână. Încurajat de toți ceilalți, puștiul începe o goană
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
acel om îi ignoră chemările fiindcă, în mijlocul atîtor alternative care ne-ar putea face fericiți - lumea nu se termină, în fond, cu nimic din cele pe care le pierdem - simțul nostru pentru nefericire funcționează, totuși, fără cusur: Inima e o vîrtelniță care toarce lîna roșie a sîngelui. O femeie se apleacă peste această vîrtelniță, o femeie se apleacă peste această inimă și privirile ei sînt războaiele pe care se țes covoare și brocarte. E în mine această inimă sau călătorește ca
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
face fericiți - lumea nu se termină, în fond, cu nimic din cele pe care le pierdem - simțul nostru pentru nefericire funcționează, totuși, fără cusur: Inima e o vîrtelniță care toarce lîna roșie a sîngelui. O femeie se apleacă peste această vîrtelniță, o femeie se apleacă peste această inimă și privirile ei sînt războaiele pe care se țes covoare și brocarte. E în mine această inimă sau călătorește ca o lampă pe care o vezi trecînd noaptea, dintr-o cameră în altă
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
-i despături, Cum numai în Cântarea din Psaltire, Cum numa-n nesfârșitele omături! Grauri Cum apăreau, ce-nvăluriri bizare, Ca de-o furtună, și piereau în zare, Dinspre acăți, cum nici n-ai bănui! Un nor cuprins de patimi și pierzare, Vârtelniță-n văzduhuri peste vii, Suveici și brâgle, ițe și urzare, Din ce s-a tors, de cum se nevedi, Foșniri de ploi, roire de frunzare, Nălucă în umbriri și tremurare, Parcă de-a dreptul, parcă-ar ocoli, Nici n-au trecut
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
e circulație. Numai că circulația înseamnă circularite, adică cerc: învîrtire într-un carusel al cărui principiu de existență este mișcarea, dar o mișcare rapidă, dintr-un loc în altul, o mișcare care, treptat, golește realitatea de conținut. Într-o asemenea vîrtelniță, profunzimea este înlocuită cu superficialitatea, expresia cu informația, dialogul cu comunicarea, iar adîncimea de reflexie cu viteza de reacție. Tot ce are legătură cu starea, cu zăbovirea, cu contemplația și concentrarea dispar spre a face loc repeziciunii, alunecării, acțiunii și
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
era ieri, și că timpul la care ești luat părtaș e-al ziarului pe care doar ce l-ai lăsat din mînă, scrie Radu Rosetti Odinioară.... Prin '42, cînd apărea la Georgescu Delafras, timpurile nu erau de-un optimism nebun. Vîrtelniței lor, care se răsucește în sensul negru, îi pune în cale, scriind despre altădată, o melancolie albă. Ceea ce nu va să zică fără dealuri și văi afective, ci doar clară și blîndă, ca portretul bunicii. Dedicată lui Grigore Tăușan "Petronius" (filosof), bunul
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
desprinse chiar din proza care dă titlul volumului: în timp ce naratorul vede mari păsări mergând pe jos, amenințător, Ea, iubita, vede mari păsări mergând pe bicicletă. Viziuni onirice ale unei neliniști inexplicabile sunt și celelalte proze: Mii de nopți, Unghia neagră, Vârtelnița morții, Vidra în apele cerului, cele mai ample și mai ingenios realizate. Simboluri indescifrabile și himere răzbat, ca reminiscențe oculte, dintr-o lume necunoscută, inaccesibilă. Picturalitatea, comunicarea misterioasă dintre regnuri, proiecția cosmică, poeticitatea ascunsă, străbătută de obsesii, a unei existențe
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
sînt doar în mintea ta și nu în realitatea lumii. Și pentru că nu mai faci acest efort, încetezi de a mai folosi cuvintele pentru a vorbi despre realitate, și începi să vorbești despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte, intrînd într-o vîrtelniță semantică în cursul căreia ritmul asocierilor și finețea distincțiilor îți vor fura pămîntul de sub picioare. Sau mai exact spus, îți vor fura realitatea din fața ochilor și vei uita că rostul cuvintelor nu e acela de a forma un univers de
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere", "rezolva prin cruce și icoana, prin piatră de talisman, prin două valuri de argint lucrătura în vîrtelnița, două obiecte din Chină care au fost date la prezicătorie..., fiind trecute prin 99 de biserici din Chină" etc. etc.
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
intersectat de împieptoșarea sonoră a cocoșilor la trei noaptea? De ritmica tocatului lemnelor, evantaiul lătrăturilor câinilor, plus mieunatul pisicilor, cotcodăcitul găinilor și grohăitul porcului la ora mesei? De huruitul boabelor de porumb, sau al nucilor, în sac, ruginitul scârțâit al vârtelniței și zuruitul lanțului de la fântână? De ronțăitul tenace, bursucesc, feeric sub stele, al șoarecilor din pod? Ați stat vreodată să ascultați intens, fie și doar câteva secunde, sfârâitul lumânării aprinse la mormântul bunicilor din deal? Sau lucrarea înverșunată a ciocănitorii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
definiția metrului. Un metru este egal cu 1.650.763.73 ori lungimea de undă a radiației atomului de cripton. Afară plouă. Tu ești Încă În vacanță. Stai În șură și te joci cu verișorii tăi. Vă jucați cu o vârtelniță veche, de-a tractorul și tractoriștii. Și de-a batoza. Deodată Îi Încremenești. Le spui cu voce senină că nu există Dumnezeu. Fug speriați și se ascund prin grajd și prin fân. Rânjești. „Proștilor, uite, eu Îl Înjur pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa Marica, torcând la lumina puțină a lumânărilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Nu știi ce-i fata asta care doarme lângă tine? Ia uită-te puțin la nasul ei. — La care nas? Păi, asta-i poanta - aproape că nici n-are nas. Ia uită-te la părul ei, parcă-i scos de pe vârtelniță!! Ții minte „inul“ despre care ai învățat la școală? Ăsta-i in omenesc! Băi, Bulă, asta se cheamă marfă! O șikse! Și, pe deasupra, adormită! Sau, se prea poate să se prefacă doar. S-o fi prefăcând, dar în sinea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]