422 matches
-
Kodomatsu” se așează deoparte și de cealaltă a ușii de la intrare, ca să țină relele în afara casei sau firmei, începând cu 31 decembrie până pe data de 7 ianuarie. „Kodomatsu” este folosit, potrivit tradiției, pentru protecție împotriva spiritelor rele precum se folosește vâscul în Europa. Takasago - dar de Anul nou Legenda vorbește despre un cuplu celebru, Uba și Jou care s-au îndrăgostit, de tineri, unul de celălalt. În lunga lor viață au fost devotați, iubindu-se și respectându-se foarte mult. După
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire și speranță și iubire. Tocmai lângă copilașți au venit doi ingerași care cântă amândoi Slavă! Domnul e cu noi! URÂRE DE CRĂCIUN Primește astăzi flori de Crăciuniță bobite mici de vâsc în buchetele din ele să-mpletești o coronița să te păzească de necaz și rele... Și pironește-o într-o stea de ger să iți colinde gingaș Lerui-Ler ca-n noaptea asta Sfântă de Ajun ni se va naște Pruncul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
colinde de Crăciun. Orașele sunt împânzite cu tarabe de modă veche, la care se vând tradiționalele gogoși de sezon, Oliebollen și Andappelflappen, iar de la comercianții de flori se pot cumpăra coronițe de brad, conuri de pin decorate și ramuri de vâsc, dar și poinsettia roșii și albe, numite și “steaua Crăciunului”. Tradiții culinare de Crăciun în Țările de Jos În noaptea de Ajun, olandezii împodobesc pomul de Crăciun, în ale cărui ramuri prind Kerstkransjes (prăjiturele de Crăciun în formă de coroniță
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
E TIMPU"-MPĂCĂRII, E SFÂNTUL CRĂCIUN Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E timpul, când pruncii în ceruri se nasc. Scântei de lumină aleargă rebele, Ascunse-n minunea din ramul de vâsc. Din plete de îngeri se scutură stele. E timpul să fim iertători și mai buni. Cu suflet plecat și cu gânduri curate, Trimitem spre îngeri, în cer, rugăciuni, Să fim mai ușori, mai goliți de păcate. E timpu’-mpăcării, e
E TIMPU -MPĂCĂRII, E SFÂNTUL CRĂCIUN de MARIN BUNGET în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351035_a_352364]
-
nu ezită să-l așeze pe Bacovia lângă G. Trakl ( ... ) considerându-i pe amândoi la originea expresionismului poetic european” etc. Studiul Svetlanei Paleologu Matta debutează printr-o inspirată asociere a categoriei duale Moldova - Bacovia cu alta, arbore ce se usucă - vâsc, semn că poetul de la Bacău va fi supus unui tratament hermeneutic, simultan cu o terapie specifică fenomenologiei: „Atunci când un arbore se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
categoriei duale Moldova - Bacovia cu alta, arbore ce se usucă - vâsc, semn că poetul de la Bacău va fi supus unui tratament hermeneutic, simultan cu o terapie specifică fenomenologiei: „Atunci când un arbore se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am putea spune că Bacovia este vâscul timpului nostru. Dar jocul raporturilor est mai subtil și ciudat: căci dacă el este vâscul, el este în același timp și o parte din
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
va fi supus unui tratament hermeneutic, simultan cu o terapie specifică fenomenologiei: „Atunci când un arbore se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am putea spune că Bacovia este vâscul timpului nostru. Dar jocul raporturilor est mai subtil și ciudat: căci dacă el este vâscul, el este în același timp și o parte din arbore - așadar comuniunea - și deci efect al propriei sale cauze. Bacovia este sumbrul simptom al decristalizării
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am putea spune că Bacovia este vâscul timpului nostru. Dar jocul raporturilor est mai subtil și ciudat: căci dacă el este vâscul, el este în același timp și o parte din arbore - așadar comuniunea - și deci efect al propriei sale cauze. Bacovia este sumbrul simptom al decristalizării. Acesta este un semnal de alarmă.” Autoarea stabilește bine zona de construit destinul la Bacovia
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Băieții, în cete pornesc la colindat, ritual ducând dintr-un an în celălalt. Prin cântări urează la oamenii din sat, ca anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n case. De-ți vine să-i tocmești
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
ceții Crucea de pe Caraiman- Trenul la semafor. 12. La intersecție- Vânzătorul de ziare Printre mașini. 13. Amurgul zilei- Printre căpițe de fan Grebla uitată. lucian popescu 14. Parcare cu plata - trecând mai departe stolul de ciori 15. Pom plin de vâsc - semne la bătrânețe recuperatorii 16. Gacii la uscat - prinsă de caniculă mama-ntre poze Vasile Coniosi-Mestesanu 17. Regina Băltii- n-are prestanta,fură râma, și-nțeapă 18. Furtună-n noapte- capricii de Paganini în molidul rupt 19. Săpând fântână bătranu--a
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
sticlă al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez dacă era posibil. Era o dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar fi fost capabil s-o descrie în
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
cupa a golit: Tot ce a fost mai bun și mai frumos Prin binecuvântarea Lui ne-a dăruit. Convoaie lungi de brazi urcă spre pisc; Străjeri, stejarii groși, stau mai la spate; Mărunți, ienuperii i-s cercetași și câte-un vâsc Veghează peste abisuri până-n hotar departe. Cu falduri grele dealurile o-ncarcă, Trenă îi e câmpia, delta-n val se pierde. Aici iubire-i scrisă-n orice piatră Și doina-și cântă orice frunză verde. I-a pus în suflet
BINECUVÂNTATĂ ȚARĂ (LAUDĂ ȚĂRII MELE) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369698_a_371027]
-
Publicat în: Ediția nr. 1093 din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului De sărbători, în casele românilor, dar și în multe case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra ușilor sau agățate de lustre bobițele albe ale crenguțelor de vâsc. De unde provine acest obicei și de ce este atât de apreciată planta numită vâsc. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
sărbători, în casele românilor, dar și în multe case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra ușilor sau agățate de lustre bobițele albe ale crenguțelor de vâsc. De unde provine acest obicei și de ce este atât de apreciată planta numită vâsc. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune că
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra ușilor sau agățate de lustre bobițele albe ale crenguțelor de vâsc. De unde provine acest obicei și de ce este atât de apreciată planta numită vâsc. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune că la o mie de ani, vâscul face o
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda spune că la o mie de ani, vâscul face o creangă de aur, iar cine are norocul să o găsească capătă puteri miraculoase și devine nemuritor. Pe de o parte, în concepția unor credințe străvechi, creanga de vâsc deschide Infernul, având puteri magice, îndepărtând demonii și conferind nemurire
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
Sfinxul egiptean. Legenda spune că la o mie de ani, vâscul face o creangă de aur, iar cine are norocul să o găsească capătă puteri miraculoase și devine nemuritor. Pe de o parte, în concepția unor credințe străvechi, creanga de vâsc deschide Infernul, având puteri magice, îndepărtând demonii și conferind nemurire, pentru că nu este atacată de foc. Folosită de Enea și Orfeu în călătoriile lor subpământene, creanga de aur este simbolul luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului. În medicina
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
Infernul, având puteri magice, îndepărtând demonii și conferind nemurire, pentru că nu este atacată de foc. Folosită de Enea și Orfeu în călătoriile lor subpământene, creanga de aur este simbolul luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului. În medicina tradițională, vâscul este o plantă semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
lor subpământene, creanga de aur este simbolul luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului. În medicina tradițională, vâscul este o plantă semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi, aceștia rupeau crengile de vâsc în mai multe rămurele și le împărțeau credincioșilor care le atârnau deasupra ușilor ca
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi, aceștia rupeau crengile de vâsc în mai multe rămurele și le împărțeau credincioșilor care le atârnau deasupra ușilor ca protecție împotriva fenomenelor meteo periculoase și a calamităților naturale. O legendă spune că doi conducători de armate care urmau să se confrunte s-au întâlnit într-
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
și a calamităților naturale. O legendă spune că doi conducători de armate care urmau să se confrunte s-au întâlnit într-o pădure și întâmplarea a făcut ca în stejarul sub care s-au oprit să fie o creangă de vâsc, fapt care a dus la încheierea păcii. Apoi, majoritatea europenilor consideră că vâscul este una dintre cele mai misterioase și magice plante. În concepția folclorică europeană, vâscul este o plantă de leac și farmece, un apărător al vieții, al fertilității
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]