KorAP: Find »[drukola/base=vâscozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...78 >

1,935 matches

Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

celule secretoare specializate. Sunt substanțe cu proprietăți hidrofile. Rolul lor fiziologic este de reglare a echilibrului hidric (semințe), sau higroscopicității (la organele suculente). În industria prelucrătoare se folosesc astfel de compuși, provenind de la specii vegetale din alte zone geografice. Datorită vâscozității lor, se întrebuințează ca agenți antispumanți sau coloizi protectori, contra depunerii suspensiilor în sucurile de fructe, la fabricarea substanțelor aromate protejate, pentru prevenirea cristalizării zahărului în unele produse sau pentru reglarea gradului de îngroșare la diferite preparate etc. 7.4

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
cu extremități libere. Endo-glucanaza (celulaza Cx) acționează alături de C1, dar mai ales într-o etapă următoare, de hidrolizare a lanțurilor poligluconice amorfe în produși oligogluconici solubili în apă (celobioză). Exo-glucanaza acționează numai în etapa a doua, în care se reduce vâscozitatea mediului celular sau a soluțiilor coloidale de celuloză amorfă. Celulazele au un pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662

de schimb care convertește prețurile interne în prețuri internaționale. Economiștii clasici din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care raționau într-un cadru teoretic și istoric marcat de flexibilitatea prețurilor, adoptă prima soluție. Monetariștii, confruntați cu rigiditatea, cu vîscozitatea prețurilor în a doua jumătate a secolului XX, s-au dovedit, din contră, avocații flexibilității schimburilor. Aceasta apărea atunci ca un substitut al flexibilității pierdute a prețurilor interne. Limita esențială care desparte cele două abordări ține de problema elasticității. Balanța

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281

epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
kinetică (debit). Presiunile fluidului în curgere sunt: totală = hidrostatică + dinamică + kinetică (legea lui Bernoulli). Rezistența la curgere (fig. 29) este proporțională cu lungimea tubului (l) și invers proporțională cu puterea a patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315

epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
kinetică (debit). Presiunile fluidului în curgere sunt: totală = hidrostatică + dinamică + kinetică (legea lui Bernoulli). Rezistența la curgere (fig. 29) este proporțională cu lungimea tubului (l) și invers proporțională cu puterea a patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
kinetică (debit). Presiunile fluidului în curgere sunt: totală = hidrostatică + dinamică + kinetică (legea lui Bernoulli). Rezistența la curgere (fig. 29) este proporțională cu lungimea tubului (l) și invers proporțională cu puterea a patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

și până și în interpretarea (euristică) a analizei factoriale. Evident analiza CFD mai are multe etape de parcurs până la descrierea completă a hemodinamicii dintr-un vas sau o leziune particulară, necesită cunoașterea geometriei și proprietăților mecanice ale peretelui vascular, presiunea, vâscozitatea și densitatea sângelui, caracteristicile velocității sanguine. Cum putem să facem ca cercetarea pornită de la bolnav să se întoarcă la bolnav? O caracterizare a viitorului aceastui pacient prin estimarea globală a riscului cardiovascular pe care acesta îl prezintă și adăugarea la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
markerii inflamației (ex. proteina C reactivă). În direcția teoriilor moderne referitoare la rolul inflamației la nivele reduse (“low grade inf ammation”) în aterogeneză au fost analizați o serie de markeri ai inflamației - VSH, fibrinogenul, numărul globulelor albe precum și factori reologici (vâscozitatea sângelui total) și trombogeni (numărul trombocitelor). AOMI, ca și alte forme de manifestare a aterosclerozei ar fi determinată de activarea leucocitelor, nivele crescute de fibrinogen, proteina C reactivă și interleukină. Totuși, puține se știu despre rolul inflamației și al disfuncției

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1973, 1974, Lowe 1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress” și leziunile arteriale. De asemenea, nivelele hematocritului și ale fibrinogenului s-au corelat semnificativ cu incidența claudicației intermitente. Se cunoaște faptul că hematocritul explică 6784% din variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress” și leziunile arteriale. De asemenea, nivelele hematocritului și ale fibrinogenului s-au corelat semnificativ cu incidența claudicației intermitente. Se cunoaște faptul că hematocritul explică 6784% din variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total este mai crescută

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]